Arhive blog
Jean-Baptiste Carpeaux (11 mai 1827 – 12 octombrie 1875), sculptor si pictor francez
Jean-Baptiste Carpeaux – The Dance
Jean-Baptiste Carpeaux – The Neapolitan Fisherboy
Jean-Baptiste Carpeaux – Brother and Sister Two Orphans of the Siege of Paris in 1870
Jean-Baptiste Carpeaux – Eve tempted
Jean-Baptiste Carpeaux – Crouching Flora
Jean-Baptiste Carpeaux (11 mai 1827 – 12 octombrie 1875) a fost un sculptor si pictor francez.
Jean-Baptiste Carpeaux s-a nascut la in Valenciennes, Nord, fiul unui mason, primele studii le-a facut sub indrumarea lui François Rude. Carpeaux a intrat la Ecole des Beaux-Arts in 1844 si a castigat Prix de Rome in 1854, a plecat la Roma sa caute inspiratie, acolo a studiat lucrarile lui Michelangelo, Donatello si Verrocchio. Stand in Roma din 1854 pana in 1861, a cunoscut si s-a alaturat principiilor artei baroce. Carpeaux a gasit subiectele reale in viata de pe strada si a renuntat la traditia clasica.
Printre studentii lui s-au numarat Jules Dalou, Jean-Louis Forain si sculptorul american Olin Levi Warner. Carpeaux a murit la varsta de 48 de ani in Courbevoie.
-
- Jean-Baptiste Carpeaux – The Dance
-
- Jean-Baptiste Carpeaux – Crouching Flora
-
- Jean-Baptiste Carpeaux – Brother and Sister Two Orphans of the Siege of Paris in 1870
Din blogosfera.
Cristian Lisandru.Puzzle – 7 –
Mirela Pete.Miercurea fără cuvinte: Picturile recente ale Enyei sau talentul.
Gabriela Savitsky.Miercurea fără cuvinte
Antoine Vollon (23 aprilie 1833 – 27 august 1900), pictor realist francez
Antoine Vollon – Flowers
Antoine Vollon – Vase of Violets and a Rose de Nice
Antoine Vollon – Blumenstilleben mit Rosen, Nelken und Dahlien
Antoine Vollon –
Antoine Vollon – Assorted flowers in a vase with grapes and a peach on a table
Antoine Vollon – Peonies and Apple Blossoms in a Chinese Vase
Antoine Vollon – A Still Life with a Bowl of Fruit
Antoine Vollon – After the ball
Antoine Vollon – Still Life
Antoine Vollon – Anenomies and marigolds by a vase and a fan on a stone ledge
Antoine Vollon – Violets – Google Art Project
Antoine Vollon – Pommes suspendues
Antoine Vollon – La Belle Orientale
Antoine Vollon – View of Antwerp
Antoine Vollon – Dieppe – Google Art Project
-
- Antoine Vollon – Interior of the Cathedral of Dieppe
-
- Antoine Vollon – Interior Scene (A Corner of My Studio)
-
- Antoine Vollon – After the Storm
-
- Antoine Vollon – A Still Life with a Basket of Flowers
-
- Antoine Vollon – Posy of Violets and Roses
-
- Antoine Vollon – A spilled bag of cherries
Antoine Vollon (23 aprilie 1833 – 27 august 1900) a fost pictor realist francez, cunoscut pentru picturile cu natura moarta, peisaje si figuri. Vollon a fost o celebritate de succes, s-a bucurat de o reputatie excelenta si i s-a spus „pictorul pictorilor”.
Vollon s-a nascut in Lyon, Franta, fost fiul unui mestesugar de ornamente. Singur a invatat sa picteze, apoi a devenit ucenic la un gravor si a studiat sub indrumarea lui Jehan Georges Vibert la Ecole des Beaux-Arts din Lyon pentru a deveni grafician. A lucrat la decorarea de placi si sobe. In 1860 s-a casatorit cu Marie-Fanny Boucher si au avut doi copii, Alexis si Marguerite.
In 1859 s-a mutat la Paris, cu intentia de a deveni pictor. Acolo a devenit studentul lui Théodule Ribot si a fost influentat de pictorii olandezi de naturi statice din secolul al XVII-lea. S-a imprietenit cu Alexandre Dumas, Jean-Baptiste Carpeaux, Honoré Daumier si Charles-François Daubigny. Vollon s-a descris ca tanar artist „indragostit nebuneste de pictura”.
 |
| Antoine Vollon (23 aprilie 1833 – 27 august 1900), pictor realist francez |
William Shakespeare si Joseph Mallord William Turner s-au nascut in 23 aprilie.
Doar ii amintesc aici pe cei doi mari artisti ai omenirii.Despre ei si operele lor am scris, iar daca doriti sa cititi sonete minunate si sa vedeti o galerie de pictura, dati click pe numele lor.
William Shakespeare (23 aprilie 1564 – 23 aprilie 1616) a fost un dramaturg, poet şi creator de sonete englez, care este considerat a fi cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză.
Joseph Mallord William Turner(23 aprilie 1775, Londra – 19 decembrie 1851, Chelsea, Londra) a fost pictor şi gravor britanic peisagist, reprezentant al romantismului.
Din blogosfera.
Leonardo da Vinci, Gioconda
Leonardo da Vinci – Mona Lisa (La Gioconda), ca. 1503-05
Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452, Anchiano/Vinci, Italia – 2 mai 1519, Cloux/Amboise, Franţa) a fost un pictor, sculptor, arhitect şi om de ştiinţă italian.
Om de spirit universal, în acelaşi timp artist, om de ştiinţă, inventator şi filozof, Leonardo încarnează spiritul universalist al Renaşterii şi rămâne unul dintre oamenii cei mai importanţi din acea epoca. Leonardo a scris în însemnările sale, cu un an înaintea morţii, cuvintele cu vibraţie de bronz: “Io continuerò” (“Voi dăinui”).
Gioconda sau Mona Lisa este o pictură celebră a lui Leonardo da Vinci, realizată în anii 1503-1506, reprezentând o femeie cu expresie gânditoare și un surâs abia schițat. Este considerată cea mai renumită operă din istoria picturii. Puține alte tablouri au fost atât de mult reproduse sau discutate. În prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atracția principală pentru orice vizitator.
Este vorba de o pictură în ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm. Natura imaginii redate a făcut subiectul a nenumărate interpretări. În general, se poate spune că vivacitatea și ambiguitatea fizionomiei Giocondei se datorează procedeului de pictură „sfumato”, dând tabloului un aer misterios. Caracteristica principală a portretului este surâsul enigmatic. Sigmund Freud a interpretat acest surâs ca simbol al atracției erotice a lui Leonardo față de mama sa (Complex Oedip). Identitatea personajului portretizat nu este încă sigură, deși recent cercetătorul Giuseppe Pallanti din Florența tinde să confirme afirmația lui Giorgio Vasari, după care ar fi vorba de Monna Lisa Gherardini, membră a micii nobilimi rurale din Toscana. Cercetări anterioare ajunseseră la concluzia că portretul ar reda figura unei înstărite doamne florentine, Madonna Lisa del Giocondo, al cărei nume ar explica și a doua denumire a tabloului.
Pictura reprezintă unul din primele portrete pe fondul unui peisaj imaginar. O caracteristică interesantă este că fundalul nu este uniform, partea din stânga este evident la un nivel mai jos decât în dreapta, fiind probabil adăugată mai târziu în cursul realizării compoziției. Tabloul a fost restaurat în mai multe rânduri. Analizele cu raze Röntgen au revelat încă trei straturi de pictură sub cel vizibil.
Istoria tabloului este plină de peripeții. Continuarea o aflati de aici .
Din blogosfera.
John William Waterhouse (6 aprilie 1849 – 10 februarie 1917), pictor englez pre-rafaelit
John William Waterhouse – The Lady of Shallot
John William Waterhouse – Ophelia resting
John William Waterhouse – Ophelia
John William Waterhouse – Ophelia at park
John William Waterhouse – Gather Ye Rosebuds While Ye May
John William Waterhouse – A Song of Springtime
John William Waterhouse – Maidens picking Flowers by a Stream
John William Waterhouse – Gather Ye Rosebuds While Ye May
John William Waterhouse – Fair Rosamund
John William Waterhouse – Boreas
John William Waterhouse – Narcissus
John William Waterhouse – Tristan and Isolde with the Potion
John William Waterhouse – A Tale from the Decameron
John William Waterhouse – The Enchanted Garden
John William Waterhouse – Saint Cecilia
John William Waterhouse – Listening to My Sweet Pipings
John William Waterhouse – Hylas and the Nymphs
John William Waterhouse – Echo and Narcissus
John William Waterhouse – A Naiad
John William Waterhouse – A Mermaid
John William Waterhouse – Ulysses and the Sirens
John William Waterhouse – Miranda – the Tempest
John William Waterhouse (6 aprilie 1849 – 10 februarie 1917) a fost un pictor englez pre-rafaelit cunoscut mai mult pentru picturile cu personaje feminine din mitologie si literatura. A apartinut ultimei perioade a miscarii pre-rafaelite. S-a nascut in Roma din parinti pictori, William si Isabela Waterhouse, iar la varsta de cinci ani s-a mutat cu familia la South Kensington, langa noul muzeu Victoria si Albert Museum. A studiat pictura sub indrumarea tatalui sau, apoi a intrat la scoala Royal Academy in 1870. Primele lui lucrari au fost teme clasice in spiritul lui Alma-Tadema si Frederic Leighton, si au fost expuse la Royal Academy, la Society of British Artists si la Dudley Gallery. In 1874, la varsta de 25 de ani, Waterhouse a inscris alegoria clasica „Sleep and His Half-Brother Death” la Expozitia de vara de la Royal Academy. Pictura a fost foarte bine primita, apoi a continuat sa expuna la academie aproape in fiecare an pana la moartea lui in 1917. In 1883 s-a casatorit cu Esther Kenworthy, fiica unui profesor de arta de la Ealing. Au avut doi copii, insa ambii au murit de mici. In 1895 Waterhouse a fost ales academician. A predat la St. John’s Wood Art School, s-a alaturat Clubului St John’s Wood Arts Club si a facut parte din consiliul Royal Academy. Una dintre cele mai cunoscute picturi ale lui Waterhouse este „The Lady of Shalott”. Alt subiect favorit a lui Waterhouse a fot Ophelia.Waterhouse nu a putut termina seriile de picturi cu Ophelia deoarece a fost foarte bolnav de cancer din 1915. A murit doi ani mai tarziu si a fost inmormantat la Kensal Green Cemetery din Londra.
 |
| John William Waterhouse (6 aprilie 1849 – 10 februarie 1917), pictor englez pre-rafaelit |
Tot in 6 aprilie s-au nascut:
Rafael Sanzio (* 6 aprilie 1483 – 6 aprilie 1520), pictor al Renaşterii italiene.
Gustave Moreau(6 aprilie 1826 – 18 aprilie 1898), pictor simbolist francez.
Arthur Wesley Dow (6 aprilie 1857 – 13 decembrie 1922), pictor american.
Din blogosfera.
Cristian Lisandru.Proză arhiscurtă (85 de cuvinte) – Cavalerul
Gabriela Savitsky.Rugul aprins
Michelangelo Buonarroti(6 martie 1475 – 18 februarie 1564), pictor, sculptor, arhitect italian renascentist
Michelangelo – Sistine Chapel ceiling – Creation of Adam
Michelangelo Buonarroti s-a nascut in 6 martie 1475, Caprese, Provincia Arezzo (†18 februarie 1564, Roma). Alături de Leonardo da Vinci a fost cel mai important artist în perioada de vârf a Renaşterii italiene. Geniul său universal este deopotrivă oglindit de pictură, desen, sculptură şi arhitectură. A scris şi poezii, în special în genul sonetului şi madrigalului.
…………………………………………………………………………………………………………
„Poți să citești toate tratatele despre frumusețea sublimă, și tot nu vei înțelege această noțiune. Intră însă în Capela Sixtină și rotește-ți privirea: aici vei descoperi frumusețea în esența ei pură”
(E. Castelar y Ripoll, 1872).
Michelangelo a lucrat timp de patru ani la zugrăvirea boltei Capelei Sixtine, o suprafață de aproape 500 de metri pătrați, depunând un efort istovitor. Renunță la ajutoarele pe care le adusese de la Florența și în cea mai mare parte lucrează singur.
Frescele Capelei Sixtine au fost sfințite cu ocazia sărbătorii Tuturor Sfinților, în anul 1512. Giorgio Vasari povestește: „Aflând că vor fi descoperite frescele, s-a adunat toată suflarea să privească picturile, rămânând cu toții muți de încântare.” Partea centrală, pe axa bolții, cuprinde nouă scene biblice: Dumnezeu desparte lumina de întuneric, Crearea aștrilor, Dumnezeu desparte apele de pământ, Crearea lui Adam, Crearea Evei, Păcatul originar și Izgonirea din rai, Jertfa adusă de Noe lui Dumnezeu, Potopul și Beția lui Noe. De ambele părți ale acestor picturi sunt înfățișate sibile și prooroci. Michelangelo folosește culori strălucitoare care, după renovarea Capelei Sixtine în anul 1990, și-au recăpătat în întregime prospețimea.
Decorarea pereților altarului din Capela Sixtină – o suprafață măsurând 17 metri în lungime și 13 metri în lățime – reprezintă Judecata de Apoi. Michelangelo realizează primele schițe în anul 1534 și se apucă de pictat în vara anului 1536, pentru a termina fresca în toamna anului 1541. Actul final al istoriei omenirii este înfățișat ca o înspăimântătoare tragedie cosmică, umanitatea apare disperată și îndurerată, cutremurată de perspectiva condamnării veșnice. Vreme de mulți ani, această operă va fi umbrită de prejudecățile puritane ale epocei. În anul 1564, papa Pius al IV-lea a poruncit să se picteze o draperie menită să acopere goliciunile personajelor. Creația lui Michelangelo a rămas neînțeleasă vreme de două secole și adesea a fost acuzată ca fiind „perversă” sau că „încalcă conveniențele”.
 |
| Michelangelo(6 martie 1475 – 18 februarie 1564), artist italian |
Din blogosfera.
Honoré Daumier (26 februarie 1808 – 10 februarie 1879), pictor, sculptor, caricaturist și litograf francez
Honoré Daumier – On a Bridge at Night – Google Art Project
Honoré Daumier – Laundress on the Quai d’Anjou
Honoré Daumier – Burden
Honoré Daumier – A Young Mother
Honoré Daumier – To the Street – Google Art Project
Honoré Daumier – Outside the Print–Seller’s Shop
Honoré Daumier – Connoisseurs
Honoré Daumier – Leaving School
Honore Daumier – Le Wagon de troisième classe (The third-class wagon)
Honoré Daumier – The First Class Carriage
Honoré Daumier – Intermission at the Comédie Française
Honoré Daumier – Orchestra Seat
Honoré Daumier – The Amateurs
Honoré Daumier – The Print Lover
Honoré Daumier – The Print Collectors
Honoré Daumier – At the Theater
Honoré Daumier – Supposed Invalid
Honoré Daumier – Advice to a Young Artist
Honoré Daumier – Art Lovers
Honoré Daumier – The carnival parade
Honoré Daumier – The Uprising
Honoré Daumier – Wandering Saltimbanques
Honoré Daumier – Two Lawyers Conversing – Google Art Project
Honoré Daumier – At the Gare Saint-Lazare
Honoré Daumier – Avant l’audience – Google Art Project
Honoré Daumier – Lawyers
Honoré Daumier – Don Quichotte et Sancho Pansa – Google Art Project
Honoré Daumier – Don Quixote in the Mountains – Google Art Project
Honoré Daumier – République
-
- Honoré Daumier – A Criminal Case
-
- Honoré Daumier – The Night Walkers, 1842-47
-
- Honore Daumier – The Miller, His Son and the Donkey
-
- Honore Daumier – Le Wagon de troisième classe (The third-class wagon)
-
- Honore Daumier – Gargantua
-
- Honore Daumier – Madame Gargantua
Honoré Daumier (n. 26 februarie 1808, Marseille – d. 10 februarie 1879, Valmondois) a fost un pictor, sculptor, caricaturist și litograf francez. Daumier a lăsat în urma sa lucrări plastice din mai multe categorii de opere. În timpul vieții, cariera de grafician și caricaturist va umbri creația sa în domeniul picturii și al sculpturii. După moartea sa, va fi recunoscut ca unul dintre marii pictori ai secolului al XIX-lea.
Honoré Victorin Daumier s-a născut la Marseille, în ziua de 26 februarie 1808, fiu al lui Jean-Baptiste Daumier – de meserie geamgiu, mai târziu funcționar de bancă – și al lui Cécile Catherine Philip. Nașul său de botez era un pictor pe atunci cunoscut – Joseph Lagrange. În anul 1820, familia Daumier se mută la Paris. Tânărul Honoré întrerupe școala și devine curier la un notar, anul următor vânzător într-o librărie. În clipele libere învață să deseneze. Primele lecții le ia de la pictorul Alexandre Lenoir, fost elev al lui Jean Louis David. La atelierul lui Lenoir rămâne doar pentru puțin timp, preferă să studieze copiind la Louvre operele marilor maeștri, în special Rembrandt, Rubens, Tiziano, pictorii spanioli și sculptură greacă.
În anul 1822, Daumier execută primele sale litografii, tehnică abia introdusă în Franța, și se bucură de succes. Daumier se angajează la o editură specializată în arta grafică. Dobândește îndemânare în acest domeniu și, între anii 1829-1830, colaborează la revista „La Silhouette”, una dintre primele publicații săptămânale ilustrate din Franța.
Geniul lui Daumier în domeniul litografiei se relevă cu adevărat abia după revoluția din iulie 1830 când, o dată cu abdicarea regelui Carol al X-lea, sub guvernarea lui Ludovic-Filip, înflorește activitatea caricaturiștilor. Epoca este caracterizată de mari frământări politice și sociale, situație care generează un câmp de creație deosebit de fertil pentru satirici. În anul 1831, Daumier este angajat de polemistul Charles Philipon, directorul și fondatorul săptămânalului „La Caricature”, cel mai renumit jurnal satiric al vremii. La cererea lui Philipon, execută o serie de busturi caricaturale sculptate și colorate. Această serie, care îi înfățișează pe câțiva dintre cei mai cunoscuți reprezentanți politici de dreapta, va fi expusă în vitrina revistei începând din luna aprilie a anului 1832 și va avea un imens succes la public.
Acest succes reaprinde scandalul iscat de litografia publicată de Daumier cu trei luni în urmă, intitulată Gargantua, în care este reprezentat regele Ludovic-Filip așezat pe „tron” (în franceză, în limbajul curent, „trône” înseamnă și „scaun de closet”). Criticul de artă George Besson descrie astfel această caricatură: „În fața tronului, miniștri și deputați aruncă în gura regelui conținutul unui coș plin de aur strâns de la popor. Aurul digerat de Gargantua este apoi excrementat mulțimii de lingușitori sub formă de acte de înnobilare, funcții și ordine de merit…” Daumier este condamnat la șase luni de închisoare și o amendă de 500 de franci. Artistul va fi inițial închis la Sainte-Pélage, iar apoi va fi transferat într-o instituție de bolnavi mintal. Eliberat în în anul 1833, își reia activitatea de caricaturist.
În această perioadă locuiește într-un cartier muncitoresc, pe strada Saint-Denis din Paris. Se întâlnește cu artiști fascinați de ideile revoluționare, cum ar fi pictorul Diaz de la Peña (1808-1878) și sculptorul Auguste Préault (1809-1879). Majoritatea timpului Daumier o consacră litografiei, dar – ori de câte ori poate – sculptează și pictează.
În anul 1835, au fost adoptate decizii referitoare la limitarea libertății presei. „La Caricature” încetează să mai apară. Deoarece caricatura politică devine imposibilă, noul subiect preferat al satirei își are izvorul în moravurile epocii. Această schimbare de registru reprezintă pentru Daumier o șansă, căci îi oferă ocazia de a-și înnoi stilul și de a dezvălui noi fațete ale talentului său.
Din anul 1845, Daumier locuiește pe insula Saint-Louis, în centrul Parisului. Pe 16 aprilie 1848, se căsătorește cu Marie-Alexandrine Dassy, cu care are deja un fiu. Consacră din ce în ce mai mult timp picturii. Daumier se vizitează adesea cu poetul Charles Beaudelaire, cu pictorii Eugène Delacroix și Charles François Daubigny sau cu sculptorul Antoine Louis Barye. Împreună cu aceștia, ia inițiativa pentru crearea Salonului Artiștilor Independenți, în semn de protest împotriva tiraniei Salonului oficial și a autorității juriului acestuia asupra artei. Răsturnarea lui Ludovic-Filip în 1848 și instaurarea celei de-a doua Republici înlesnesc accesul la putere al unora dintre prietenii republicani ai lui Daumier. Pictorul renunță pentru un timp la litografie și se consacră în totalitate picturii. Daumier expune la Salon în anul 1849, unde va mai fi prezent și în anii 1851, 1861 și 1869. La începutul anilor 1850, își îndreaptă atenția spre sculptură. Începe să execute o sculptură care va deveni celebră – Ratapoil (1850). Ratapoil simbolizează un agent bonapartist, pe jumătate ofițer, pe jumătate polițist, care străbate Franța răspândind ambițiile imperiale ale viitorului Napoleon al III-lea. Dumier îl prezintă ca o creatură slăbită, cu o pălărie turtită pe cap, cu o față împodobită de mustăți încârligate și cu o barbă ascuțită.
Din 1853, Daumier va petrece lunile de vară, în tovărășia prietenului său Daubigny, în Valmondois, pe malul râului Oise. Adesea merge la Barbizon, pentru a se întâlni cu pictorii Théodore Rousseau, Jean-Baptiste Camille Corot, Jean-François Millet.
Călătoriile la Valmondois devin din ce în ce mai dese și, în cele din urmă, artistul închiriază acolo o casă, în care se mută definitiv în anul 1865.
Pe 8 februarie 1870, împreună cu Corot, Édouard Manet și Gustave Courbet, Daumier semnează o petiție de protest împotriva asprimii juriului de la Salon.
Din anul anul 1867 vederea artistului începe să se înrăutățească. În anul 1872, aproape orb, realizează ultimele sale litografii și tablouri. În 1877, artistul se găsește într-o situație materială dificilă și i se acordă o rentă de stat modestă. Nu-i va fi dat să profite multă vreme de ea: pe 8 februarie 1879 face o hemoragie și moare trei zile mai târziu în casa de la Valmondois.
 |
| Honoré Daumier (26 februarie 1808 – 10 februarie 1879), pictor,sculptor,caricaturist și litograf |
Tot in 26 februarie s-a nascut Elihu Vedder (26 februarie 1836 – 29 ianuarie 1923), pictor american simbolist.
Din blogosfera.
Cristian Lisandru.Cetatea din anticamera trecutului – 14 –
Andrea del Verrocchio(c. 1435—1488), sculptor, aurar și pictor italian
Andrea del Verrocchio – The Virgin And Child with Two Angels
Andrea del Verrocchio – Madonna and Child
Andrea del Verrocchio – Madonna with Sts John the Baptist and Donatus
Andrea del Verrocchio – The Baptism of Christ
Andrea del Verrocchio – Head of Angel
Andrea del Verrocchio – Madonna and Child
Andrea del Verrocchio – Giuliano de’ Medici
Andrea del Verrocchio – Lorenzo de Medici
Andrea del Verrocchio – Medusa (circa 1480), a terracotta relief
Andrea del Verrocchio, n. Andrea di Michele di Francesco de’ Cioni, (c. 1435—1488) a fost un sculptor, aurar și pictor italian ce a lucrat la curtea lui Lorenzo de’ Medici în Florența. Printre elevii lui se numără Leonardo da Vinci, Pietro Perugino și Lorenzo di Credi, dar l-a influențat și pe Michelangelo. El a lucrat în stilul renascentist timpuriu din Florența.
Din blogosfera.
Jack Levine (3 ianuarie 1915 – 8 noiembrie 2010), pictor si grafician american
Jack Levine – The Last Waltz
Jack Levine – Opening Night, Woman with a Fan
Jack Levine – The Green Cloche
Jack Levine – Act Of Legislature
Jack Levine – Burlesque Dancer
Jack Levine – Man with the Stained Glass Eye
Jack Levine – Hezekiah
Jack Levine – Welcome Home
Jack Levine – The Three Graces
Jack Levine – 35 Minutes from Times Square
Jack Levine – The Patriarch of Moscow on a Visit to Jerusalem
Jack Levine – Self Portrait with Muse
Jack Levine (3 ianuarie 1915 – 8 noiembrie 2010) a fost un pictor si grafician social realist american renumit pentru satira sa despre viata moderna, coruptia politica si subiectele biblice.
Nascut din parinti lituanieni evrei, Levine a crescut in South End din Boston, unde a observat o viata a strazii compusa din imigranti europeni si o prevalenta a saraciei si bolilor societatii, subiecte care ii vor folosi pentru lucrarile sale. La inceput a studiat desenul cu Harold K. Zimmerman intre 1924-1931. La Harvard University intre 1929 si 1933, Levine si colegul sau Hyman Bloom au studiat cu Denman Ross. Inca din adolescenta, Levine era deja pe cont propriu ca excelent desenator. In 1932 Ross a inclus desenele lui Levine intro expozitie la Fogg Art Museum din Harvard, iar trei ani mai tarziu a lasat prin testament douazeci de desene de-a lui Levine in colectia muzeului. Primele lucrari ale lui Levine au fost influentate de Bloom, Chaim Soutine, Georges Rouault si Oskar Kokoschka. Impreuna cu Bloom si Karl Zerbe au fost asociati stilului cunoscut ca expresionism de Boston.
Din 1942 pana in 1945 Levine a servit in armata. Dupa ce s-a eliberat din serviciul militar a pictat „Welcome Home”, un pamflet despre aroganta puterii militare.In 1946 s-a casatorit cu pictorita Ruth Gikow si s-au mutat la New York City.
Cu o donatie Fulbright a calatorit prin Europa in 1951 si a fost foarte impresionat de lucrarile vechilor maestri, in particular de manierismul lui El Greco, care l-a inspirat sa denatureze si sa exagereze formele figurilor sale in scopuri expresive. Dupa reintoarcerea sa a continuat sa picteze subiecte biblice si din viata americana, precum si o serie de portrete de o mare sensibilitate ale sotiei si fiicei sale. In anii 1960, Levine a pictat lucrari cu subiecte politice americane, dar si subiecte internationale. Dupa moartea sotiei sale in 1980 a devenit interesat de ebraism si a pictat teme din Vechiul Testament.
Lucrarile lui Levine se afla in colectii publice la Art Institute of Chicago, Museum of Modern Art, Metropolitan Museum of Art, National Museum of American Art, Hirshhorn Museum si Sculpture Garden, Brooklyn Museum, Phillips Collection, Whitney Museum of American Art, Fogg Art Museum si National Gallery of Art. In 1973, Vaticanul a cumparat lucrarea „Cain and Abel” (1961), spre satisfactia Papei Paul VI.
Levine a fost subiectul unui film documentar in 1989, film intitulat „Feast of Pure Reason”.
Levine a murit in casa lui d in Manhattan pe 8 noiembrie 2010 la varsta de 95 de ani.
 |
| Jack Levine (3 ianuarie 1915 – 8 noiembrie 2010), pictor si grafician american |
In 3 ianuarie s-au nascut:
Valentin de Boulogne (3 ianuarie 1591, Coulommiers, Seine-et-Marne – 1632), cunoscut si ca Le Valentin, a fost un pictor francez.
Carl Gustav Carus (3 ianuarie 1789 – 28 iulie 1869), pictor german.
August Macke (3 ianuarie 1887 – 26 septembrie 1914) a fost unul dintre membri marcanti ai grupului expresionist din Germania, Der Blaue Reiter (The Blue Rider).
Din blogosfera.
Punctul de vedere.Craciun vs Anul Nou
Auguste Rodin(12 noiembrie 1840 – 17 noiembrie 1917), sculptor francez
Auguste Rodin-‘The Creation of Man’
Auguste Rodin-The Kiss
Auguste Rodin-The Kiss
Auguste Rodin-The Kiss
Auguste Rodin-The tree shades
Auguste Rodin-thinker
Auguste Rodin-Burghers of Calais
Auguste Rodin
Auguste Rodin(născut François-Auguste-René Rodin) (12 noiembrie 1840, Paris – †17 noiembrie 1917, Meudon-la-Forêt) a fost un sculptor, grafician şi pictor francez în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Rodin a revoluţionat limbajul sculpturii, făcându-l capabil să exprime adevărul uman, pornind de la experienţa directă.
 |
| Auguste Rodin(12 noiembrie 1840 – 17 noiembrie 1917), sculptor francez |
Din blogosfera.
Geanina.Emoţie de toamnă – de Nichita Stănescu
Mirela Pete.Două mâțe Serafine!
Călin Hera.Cei mai frumosi ochi din lume
Gabriela Elena.Cei 50 bani cantaresc acum cu 30 kg mai putin
Guido Reni, Gerrit van Honthorst, Luigi Lucioni, artisti nascuti in 4 noiembrie
Luigi Lucioni – Nostalgic Echoes
Luigi Lucioni (4 noiembrie, 1900 – 22 iulie, 1988) a fost un pictor american de origine italiana.A trait si a muncit mai mult in New York City, dar si in Vermont. Naturile lui statice, peisajele si portretele sunt recunoscute pentru realismul lor.
 |
| Luigi Lucioni (4 noiembrie 1900 – 22 iulie 1988), pictor american de origine italiana |
Guido Reni – Girl with a Rose
 |
| Guido Reni (4 noiembrie 1575 – 18 august 1642), pictor italian |
Guido Reni (4 noiembrie 1575 – 18 august 1642), pictor italian al stilului baroc.S-a nascut in Bologna intro familie de muzicieni.
Gerrit van Honthorst – Adoration of the Shepherds
Gerrit van Honthorst ( 4 noiembrie 1592 – 27 aprilie 1656), cunoscut si ca Gerrit van Honthorst, iar in Italia ca Gherardo delle Notti pentru lucrarile avand ca subiect noaptea si lumina lumanarilor, a fost un pictor olandez din Epoca de Aur a picturii olandeze.
 |
| Gerard van Honthorst (4 noiembrie 1592 – 27 aprilie 1656), pictor olandez |
Din blogosfera.
Mirela Pete.Fado și saudade… Amália și Mariza
Punctul de vedere.Intelepciunea copiilor
G a b i, My heart to your heart 