Arhive blog

Antoine Vollon (23 aprilie 1833 – 27 august 1900), pictor realist francez

Antoine Vollon - Flowers

Antoine Vollon – Flowers

Antoine Vollon - Vase of Violets and a Rose de Nice

Antoine Vollon – Vase of Violets and a Rose de Nice

Antoine Vollon - Blumenstilleben mit Rosen, Nelken und Dahlien

Antoine Vollon – Blumenstilleben mit Rosen, Nelken und Dahlien

Antoine Vollon -

Antoine Vollon –

Antoine Vollon - Assorted flowers in a vase with grapes and a peach on a table

Antoine Vollon – Assorted flowers in a vase with grapes and a peach on a table

Antoine Vollon - Peonies and Apple Blossoms in a Chinese Vase

Antoine Vollon – Peonies and Apple Blossoms in a Chinese Vase

Antoine Vollon - A Still Life with a Bowl of Fruit

Antoine Vollon – A Still Life with a Bowl of Fruit

Antoine Vollon - After the ball

Antoine Vollon – After the ball

Antoine Vollon - Still Life

Antoine Vollon – Still Life

Antoine Vollon - Anenomies and marigolds by a vase and a fan on a stone ledge

Antoine Vollon – Anenomies and marigolds by a vase and a fan on a stone ledge

Antoine Vollon - Violets - Google Art Project

Antoine Vollon – Violets – Google Art Project

Antoine Vollon - Pommes suspendues

Antoine Vollon – Pommes suspendues

Antoine Vollon - La Belle Orientale

Antoine Vollon – La Belle Orientale

Antoine Vollon - View of Antwerp

Antoine Vollon – View of Antwerp

Antoine Vollon - Dieppe - Google Art Project

Antoine Vollon – Dieppe – Google Art Project

Antoine Vollon (23 aprilie 1833 – 27  august  1900)  a fost pictor realist francez, cunoscut pentru picturile cu natura moarta, peisaje si figuri. Vollon a fost o celebritate de succes, s-a bucurat de o reputatie excelenta si i s-a spus  „pictorul pictorilor”.
Vollon  s-a nascut in Lyon, Franta, fost fiul unui mestesugar de ornamente. Singur a invatat sa picteze, apoi a devenit ucenic la un gravor si a studiat sub indrumarea lui Jehan Georges Vibert la Ecole des Beaux-Arts din Lyon pentru a deveni grafician. A lucrat la decorarea de placi si sobe. In 1860 s-a casatorit cu Marie-Fanny Boucher si au avut doi copii, Alexis si Marguerite.
In 1859 s-a mutat la Paris, cu intentia de a deveni pictor. Acolo a devenit studentul lui Théodule Ribot si a fost influentat de pictorii olandezi de naturi statice din secolul al XVII-lea. S-a imprietenit cu Alexandre Dumas, Jean-Baptiste Carpeaux, Honoré Daumier si Charles-François Daubigny. Vollon s-a descris ca tanar artist  „indragostit nebuneste de pictura”.

Antoine Vollon (23 aprilie 1833 – 27 august 1900), pictor realist francez

William Shakespeare si Joseph Mallord William Turner s-au nascut in 23 aprilie.

Doar ii amintesc aici pe cei doi mari artisti ai omenirii.Despre ei si operele lor am scris, iar daca doriti sa cititi sonete minunate si sa vedeti o galerie de pictura, dati click pe numele lor.

William Shakespeare (23 aprilie 1564 – 23 aprilie 1616) a fost un dramaturg, poet şi creator de sonete englez, care este considerat a fi cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză.

Joseph Mallord William Turner(23 aprilie 1775, Londra – 19 decembrie 1851, Chelsea, Londra) a fost pictor şi gravor britanic peisagist, reprezentant al romantismului.

Din blogosfera. 

Caius.Lovitura-1

CELLA.:) cu DRAG !

Clipe de Cluj.Sarbatori fericite!

Cristian Lisandru.Puzzle – 3 –

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616), dramaturg englez

La multi ani tuturor celor care isi serbeaza azi onomastica!Gheorghe, George, Georgiana…

Francesco Hayez.The Last Kiss of Romeo and Juliet

Noi doi….

tradus de Ion Frunzetti

Noi doi, da-mi drept s-o spun, ramanem doi,
Chiar daca una dragostea ne face.
Asa port singur pata de noroi
Pe care s-o-mpartim nici nu mi-ar place.

Iubirile din noi au doar un leac,
Desi ne razletira sorti potrivnici
Ce, chiar de nu-i vin dragostei de hac,
Din nopti de-alint pot face nopti de schivnici.

Eu nu-ti pot nici binete da, rusine
De vina-mi grea sa nu-ti fac tie-n lume.
Si tu-ntre oameni te feresti de mine

Sa nu-ti stirbesti, vorbindu-mi, bunul nume.
Sa nu-l primejduiesti! Mi-esti drag, asa,
Ca-al meu fiind, a mea-i si cinstea ta.

Ford Madox Brown.Romeo and Juliet

Sonetul IV

Traducere Neculai Chirica

Cînd risipeşti al frumuseţii har
De ce-l reverşi numai asupra ta ?
Nu dă Natura, împrumută, doar,
Şi darnică fiind, la fel te vrea.

Atunci, zgîrcitule, de ce-ţi baţi joc
Din ce-ai primit din plin ca să fii darnic ?
Ce cămătar adună la un loc
Averi, ca să le spulbere zadarnic ?

Făcînd negustorie doar cu tine
Pe tine te înşeli şi-ţi faci rău ţie ;
Dar moartea cînd o vei simţi că vine,
Cu ce te vei plăti de datorie ?

Cînd mori şi stearpa-ţi frumuseţe moare ;
Dar dîndu-i rost, o laşi moştenitoare.

Karl Ludwig Friedrich Becker.Romeo and Juliet before Friar Lawrence

Sonetul X

Traducere Neculai Chirica

Să nu iubeşti pe nimeni, e-o ruşine
Cînd eşti în dăruiri nestăvilit !
Mulţi te iubesc, o ştii destul de bine ;
În schimb, că nu iubeşti, e prea vădit.

Înstăpînit de-o ură fără margini
Tu te sfiieşti să lupţi cu tine, chiar,
Lăsînd frumosul casei în paragini
În loc să-i fii destoinicul zidar.

O, schimbă-ţi gîndul să mi-l schimb şi eu !
La ură ţii mai mult ca la iubire ?
Fii drept şi bun cum te-am ştiut mereu
Sau ţie, cel puţin, dă-ţi fericire.

Fă-ţi un alt tu, de dragul meu, să-ţi fie
Prin el de-a pururi frumuseţea vie.

Frederic Leighton.The Reconciliation Of The Montagues And Capulets Over The Dead Bodies Of Romeo And Juliet

Sonete,William Shakespeare

Romeo si Julieta


William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616) a fost un dramaturg, poet şi creator de sonete englez, care este considerat a fi cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză.

In 23 aprilie 1775 s-a nascut Joseph Mallord William Turner, pictor britanic (†1851).

Din blogosfera. Cristian.TRECĂTOR NOCTURN, Ioan Usca.Evanescentul, Gabriela Elena.Life would be miserable without them: 1. Jim Carrey,Gabriela Savitsky.Ziua Pământului , Ryana.Buna dimineata…dimineata!

Sonete,William Shakespeare

Dicksee.Romeo and Juliet

Sonetul CXXX
traducere de  Neculai Chirica

Nu-s ochii Doamnei mele rupţi din soare
Nici roşul de pe buze nu-i mărgean;
Omătu-i alb, dar sînu-i oacheş pare,
Iar negrul păr sîrmos, ca de ţigan.

Ştiu roşii, albe – roze de Damasc,
Dar faţa ei nu are-aşa vopsele;
Dintru-un parfum mai dulci zefiri se nasc
Decît din tot parfumul Doamnei mele.

Îmi place s-o ascult cînd îmi vorbeşte
Dar de un cîntec mult mai mult mă-ncînt:
Nu ştiu cum calcă zîna îngereşte,
Dar Doamna mea păşeşte pe pămînt.

Şi totuşi jur că n-are-asemănare
Cu cele ce se cred rupte din soare!

Sonetul CXVI
Traducere Neculai Chirica

de William Shakespeare
Unirea sufletelor mari nu are
Hotar, iubirea nu-i iubire dacă
Se schimbă cînd întîmpină schimbare
Sau cînd se pleacă celui care pleacă.

O, nu ! Iubirea-i far aprins oricînd,
Furtunile şi bezna să le-nfrunte ;
Stea navelor ce rătăcesc, purtînd
Comori ce nu se ştiu sub-nalta punte.

Ea nu-i nebunul timpului, chiar dacă
Obraji şi buze roşii-i cad sub coasă.
Prin vreme trece fără ca să treacă,
Oricît i-ar fi ursita de tăioasă.

De nu-i aşa şi totu-i născocire,
Nicicînd n-am scris, nicicînd n-a fost iubire !

Sonetul CXLII
traducere de Gheorghe Tomozei

Iubind, pacatuiesc; urand, esti sfanta,
alungi nelegiuirea indragirii
dar masurandu-ne gasesc ca-i blanda
si-i dulce vina mea, un fruct al firii.
Nu gura ta eu o ascult, copila
cu buze stacojii ce mint si cheama,
buze ce juramintele sigila
si-al paturilor bun il pun sub vama.
Ca sa imi fie legiuit amorul
sadeste-mi chipu-n ochii tai in care
sunt altii-acum gata sa-si stinga dorul
si-am sa te-alint cu vitze urcatoare.

De vei cersi candva ce azi alungi
pe tine doar te vei nega si-atunci..

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616) a fost un dramaturg, poet şi creator de sonete englez, care este considerat a fi cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză.

Shakespeare s-a născut la Stratford-upon-Avon, în Anglia, în aprilie 1564, fiu al lui John Shakespeare, un mănuşar, şi al lui Mary Arden. Botezul lui Shakespeare este înregistrat în ziua de 26 aprilie a anului, dar ziua naşterii sale este considerată 16.  El s-a însurat cu Anne Hathaway, cu opt ani mai în vârstă decât el, în 28 noiembrie 1582, la Stratford-upon-Avon; căsătoria se pare că a fost grăbită de faptul că mireasa era însărcinată. După căsătorie, se ştiu puţine lucruri despre William Shakespeare, până la apariţia sa la Londra, pe scena literară.

Shakespeare devine actor, scriitor şi apoi co-proprietar al unei trupe de teatru, cunoscută sub numele de Oamenii lordului Chamberlain .

Shakespeare s-a retras prin 1611 şi a murit în 1616, pe 23 aprilie, care este probabil motivul tradiţiei de a plasa data naşterii în aceeaşi zi. A fost căsătorit cu Anne, până la moarte.

Pe piatra lui de mormânt stă scris: „Binecuvântat fie cel ce lasă (în tihnă) aceste pietre şi blestemat fie cel ce-mi mişcă oasele” („Blest be the man who cast these stones, and cursed be he that moves my bones”).

Opera sa include 37 de piese de teatru, între care 17 comedii, piese istorice, tragedii, sonete.

Romeo si Julieta

Traduceri sonete William Shakespeare : Vasile Andreica

William Shakespeare – Sonetul 47

William Shakespeare – Sonetul 116

William Shakespeare – Sonetul 26

Romeo si Julieta

Destin. Piesă Scrisă de William Shakespeare, acum peste 450 de ani
„Romeo şi Julieta“ e povestea iubirii care trece peste moarte

Romeo şi Julieta, de W. Shakespeare, a înaripat imaginaţia şi a tulburat sufletele oamenilor
Lecţia pe care cei doi îndrăgostiţi ne-o oferă? Forţa iubirii care trece peste orice obstacol.

„Romeo şi Julieta“ e povestea iubirii care trece peste moarte
Vechea ură dintre Capulet şi Montague, două familii importante din Verona, face ca orice întâlnire dintre partizanii lor să se transforme într-un duel însângerat.

Familia Capulet organizează un bal unde invită oaspeţi de vază din oraş, cu excepţia rivalilor. Intenţia părinţilor este ca Julieta să-l cunoască pe Paris, un tânăr de neam, care o ceruse de soţie. Însă întâmplarea sau destinul face ca ea să se îndrăgostească de un necunoscut ce poartă mască, nimeni altul decât Romeo, fiul lordului Montague. El venise la bal să o vadă pe o tânără de care credea că este îndrăgostit, dar pe care o uită în clipa când o zăreşte pe Julieta.

Fulgeraţi de dragostea la prima vedere, Romeo şi Julieta sunt îngroziţi când, ulterior, îşi află identităţile.
Pentru că nu poate să stea departe de Julieta, Romeo pătrunde noaptea în grădina familiei Capulet şi încearcă să o zărească pe fată. Când ea apare la balcon, el îi declară iubirea şi află că, la rându-i, fata îl iubeşte. Atunci plănuiesc să se căsătorească pe ascuns.
Iubirea – întuneric şi lumină
Romeo îşi mărturiseşte intenţiile confesorului său, fratele Laurent, care acceptă să celebreze căsătoria, care ar putea împăca cele două familii rivale.
A doua zi, Julieta îşi trimite doica după veşti, iar Romeo îi explică planul. În aceeaşi după-amiază, fratele Lorenzo celebrează căsătoria celor doi îndrăgostiţi.
În urma unui conflict, Romeo îl ucide pe Tybalt, vărul Julietei, fiind exilat de duce, la Mantua. Reuşeşte să-şi petreacă noaptea nunţii împreună cu Julieta, dar dimineaţa, când aude cântecul ciocârliei, este obligat să părăsească Verona.

În aceeaşi zi, tatăl Julietei hotărăşte să grăbească nunta ei cu Paris. Curajoasă, ea îşi înfruntă părinţii, însă inutil. Cum nu îndrăzneşte să le mărturisească faptul că s-a căsătorit în taină cu un Montague, ea îi cere ajutorul fratelui Laurent.

Acesta îi oferă o poţiune pentru a-şi simula moartea. Apoi ea ar fi fost dusă în cavoul familiei, de unde Romeo, anunţat printr-o scrisoare, ar fi trebuit să vină să o ia. Julieta ia poţiunea, dar mesagerul fratelui Laurent nu ajunge la timp la Mantua.

Însă Romeo află vestea morţii Julietei şi încalcă interdicţia ducelui, întorcându-se la Verona, la mormântul Julietei, unde îl găseşte pe contele Paris şi-l ucide. Apoi o sărută pe Julieta pentru ultima dată şi se otrăveşte. Julieta se trezeşte din aparenta moarte şi, după un ultim sărut, îşi urmează soţul.

„Romeo şi Julieta”
Actul II
Scena a II-a
Grădina Capuleţilor
JULIETA
E-aproape zi; să pleci acum aş vrea,
Dar nu mai mult ca fata ce se joacă
Lăsând din mâini să-i zboare cănăraşul –
Sărmanul rob în laţ – şi-apoi l-atrage
Din nou spre ea, cu firul de mătasă,
Fiindu-i drag, dar şi fiind geloasă
De libertatea lui…
ROMEO
De-aş fi canarul!
JULIETA
Ah, dac-ai fi iubite! Dar atunci
Iubirea mea ar fi aşa nebună,
Că poate te-aş ucide. Noapte bună!
O, despărţire! O, griji dulci şi-amare!
Dar fug de-acuma, că aş fi în stare
Să-ţi strig mereu, mereu, de mii de ori,
Tot „noapte bună” întruna până-n zori.
Romeo
Coboare-se pe ochii-ţi somnul blând
Şi dulcea pace-n inimă şi-n gând.
De ce nu sunt eu somnul s-odihnesc
Alăturea de chipu-ţi îngeresc!
Merg să-mi spun fericirea, să-l implor
Pe bunul pustnic să-mi dea ajutor.

Sursa