Ştefan Luchian (1 februarie 1868, Ştefăneşti, Botoşani – 28 iunie 1916, Bucureşti), pictor român

Ştefan Luchian – Albastrele

Ştefan Luchian – Albastrele

Ştefan Luchian – Imortele

Ştefan Luchian – Macii

Stefan Luchian-Crizanteme galbene

Stefan Luchian-Crizanteme in vas albastru

Stefan Luchian-Gura leului

Stefan Luchian-Trandafiri

Stefan Luchian-Trandafiri albi

Stefan Luchian – Anemone

Ştefan Luchian – Albastrele

Ştefan Luchian – Albastrele

Ştefan Luchian – Albastrele

Stefan Luchian – Anemone

Ştefan Luchian – Atelierul pictorului

Ştefan Luchian – Blid

Ştefan Luchian – Bucătărie călugărească

Ştefan Luchian – Bujori

Ştefan Luchian – Cap de fată

Ştefan Luchian – Car cu boi

Ştefan Luchian – Case la Brebu (Casa lui Moş Gheorghe)

Ştefan Luchian – Case la ţară

Ştefan Luchian – Chiajna

Ştefan Luchian – Cioban cu oi

Ştefan Luchian – Clăi şi pomi

Ştefan Luchian – Copii de şcoală

Ştefan Luchian – Dumitrite

Ştefan Luchian – După ploaie la Băneasa

Ştefan Luchian – Fântână la Brebu

Ştefan Luchian – Femeie pe înserat

Ştefan Luchian – Femeie torcând

Ştefan Luchian – Flori

Ştefan Luchian – Flori de câmp (Părăluţe)

Ştefan Luchian – Garoafe

Ştefan Luchian – Hanul părăsit (Scrânciobul)

Ştefan Luchian – Imortele

Ştefan Luchian – La împărţitul porumbului

Ştefan Luchian – Lica cu portocala

Ştefan Luchian – Livadă

Ştefan Luchian – Lorica cu crizanteme

Ştefan Luchian – Lunca de la Poduri

Ştefan Luchian – Maci

Ştefan Luchian – Macii

Ştefan Luchian – Mere

Ştefan Luchian – Moara

Ştefan Luchian – Moş Nicolae Cobzarul

Ştefan Luchian – Muncitoare

Ştefan Luchian – Natură moartă cu fructe

Stefan Luchian – Pădure toamna

Stefan Luchian – Pădurice la mal de lac

Stefan Luchian – Paralute

Stefan Luchian – Pastorita

Stefan Luchian – Păstoriţă cu oi

Stefan Luchian – Peisaj cu boi

Stefan Luchian – Periferie (Mahalaua Dracului)

Stefan Luchian – Portret de batran

Stefan Luchian – Portret de femeie

Stefan Luchian – Safta florăreasa

Stefan Luchian – Săteni răzvrătiţi

Stefan Luchian – Spălătoreasa

Stefan Luchian- La fantana

Stefan Luchian- Pastorita

Stefan Luchian -Peisaj

Stefan Luchian-Autoportret

Stefan Luchian-Autoportret

Stefan Luchian-Birt fara musterii

Stefan Luchian-Bujori

Stefan Luchian-Cap de batran

Stefan Luchian-Cap de copil

Stefan Luchian-Casa cu gard

Stefan Luchian-Claie de fan la Brebu

Stefan Luchian-Cobzarul

Stefan Luchian-Colt din strada Povernei

Stefan Luchian-Crizanteme

Stefan Luchian-Crizanteme galbene

Stefan Luchian-Crizanteme in vas albastru

Stefan Luchian-Dumitrite

Stefan Luchian-Dupa ploaie

Stefan Luchian-Fantana la Brebu

Stefan Luchian-Femeie cusand

Stefan Luchian-Florareasa

Stefan Luchian-Flori

Stefan Luchian-Galbenele

Stefan Luchian-Gura leului

Stefan Luchian-Hahamul din Moinesti

Stefan Luchian-Imortele

Stefan Luchian-Interior

Stefan Luchian-La namiezi (Taietorul de lemne)

Stefan Luchian-Lautul

Stefan Luchian-Lica profil

Stefan Luchian-Lunca de la Poduri

Stefan Luchian-Marioara

Stefan Luchian-Mere

Stefan Luchian-Moara de la poduri

Stefan Luchian-Oala cu crizanteme

Stefan Luchian-Portret de femeie

Stefan Luchian-Poteca spre cimitir

Stefan Luchian-Profil(Lorica)

Stefan Luchian-Scurteica verde

Stefan Luchian-Tufanele

Stefan Luchian-Un zugrav

Stefan Luchian-Târgul Moineşti

Stefan Luchian-Trandafiri

Stefan Luchian-Trandafiri albi

Stefan Luchian-Tufănele în ulcică

Stefan Luchian-Violete

Stefan Luchian-Vizdoage

Stefan Luchian-Zăvoi şi claie de fân

Ştefan Luchian (1 februarie 1868, Ştefăneşti, Botoşani – 28 iunie 1916, Bucureşti), pictor român, denumit poetul plastic al florilor.Ştefan Luchian s-a născut la 1 februarie 1868, la Ştefăneşti, un sat (azi oraş) din Botoşani, ca fiu al maiorului Dumitru Luchian şi al Elenei Chiriacescu. Vocaţia viitorului pictor se declară încă din copilărie. El rezistă cu încăpăţânare eforturilor mamei sale de a-l înscrie la şcoala militară. În 1873 familia se mută la Bucureşti. Ştefan Luchian se înscrie în 1885 la clasa de pictură a Şcolii Naţionale de Arte Frumoase, pe care o absolvă în 1889, obţinând medalia de bronz pentru un Cap de expresie şi un Studiu după natură. Maestru nedisputat i-a fost, în această perioadă de formare, Nicolae Grigorescu, la care Luchian găsi încurajarea, fără să-i împiedice libera dezvoltare a personalităţii. În toamna anului 1889 pleacă la München, unde studiază două semestre la Academia de arte frumoase şi execută copii după operele lui Correggio şi Rembrandt, aflate la Muzeul de artă. Revine în ţară în 1890 şi participă la prima expoziţie a societăţii de artă Cercul artistic. Pleacă în anul următor la Paris, unde studiază la Academia Julian şi cunoaşte, în muzee şi expoziţii, viaţa artistică pariziană, aflată în acea perioadă în plină efervescenţă impresionistă. Tabloul Ultima cursă de toamnă arată influenţa evidentă a lui Manet şi Degas, dar şi ecoul unor predilecţii mondene, pe care Luchian va continua să le aibă pentru o vreme şi la Bucureşti.

Revenit la Bucureşti, va fi în 1896 principalul iniţiator al „Expoziţiei artiştilor independenţi”, care se va deschide chiar în faţa Salonului Oficial. Se înscrie la concursul pentru ocuparea catedrei de pictură a Şcolii de Belle-Arte din Iaşi, de la care se retrage însă, protestând împotriva maşinaţiunilor de culise. În 1900 participă cu două pasteluri la „Expoziţia Universală” de la Paris. În acelaşi an apar primele manifestări ale unei afecţiuni ale măduvei spinării, maladie cunoscută sub numele de Scleroză Multiplă, care, după ameliorări trecătoare alternând cu noi agravări, îl lasă infirm pentru tot restul vieţii. Soarta îi este potrivnică, boala şi sărăcia materială mergând mână în mână. Continuă totuşi să lucreze cu frenezie şi până în anul 1915 expune neîntrerupt la diverse expoziţii. Prezenţă eminentă în viaţa artistică a timpului, Luchian nu cunoaşte pentru multă vreme succesul. Astfel, la expoziţia sa din 1905, singurul cumpărător al unui tablou a fost pictorul Grigorescu. Un grup restrâns de admiratori şi prieteni îl aclamă, condiţia sa materială continuă însă să fie dintre cele mai precare.

Din 1909 până la sfârşitul vieţii va fi ţintuit în fotoliu. Fixase însă în memorie „splendorile scânteietoare” ale peisajului românesc, pe care îl va reda într-o serie întreagă de opere, adevărate miracole de simplitate şi de fineţe, de sinteză cromatică şi arhitecturală a formelor, de colorit strălucit şi delicat totodată. Tehnicii uleiului Luchian îi alătură, pentru peisaj şi pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care ajunge la o măiestrie neegalată. Fluiditatea contururilor, delicateţea catifelată a petalelor, le-a evocat cel mai bine prin intermediul pastelului. Luchian începuse să picteze flori mai dinainte, dar abia din 1908 el îşi concentrează în această direcţie toată energia creatoare, toată pasiunea pentru natură, toată dragostea pentru viaţă şi pentru frumos. Iată de ce „florile” lui Luchian au acea intensitate aproape dramatică a sentimentului, acea lumină interioară, acea simplitate gravă care fac din multe dintre ele – este de ajuns să menţionăm Anemonele – adevărate capodopere.

Luchian a murit la 28 iunie 1916. Către sfârşitul vieţii nu mai putea ţine penelul cu degetele paralizate. Punea pe cineva să i-l lege de încheietura mâinii. Astfel sfârşea, în flacăra unei inepuizabile pasiuni pentru arta sa, viaţa unui pictor.

sursa

Surse poze: Wikipaintings, Artmark, Artindex, Google

http://www.dailymotion.com/video/xxt69c_%C8%99tefan-luchian-pictor-roman_creation

http://www.dailymotion.com/video/xxt2l1_florile-lui-%C8%99tefan-luchian_creation

Stefan Luchian(1 februarie 1868 – 28 iunie 1916), pictor român

Tot in 1 februarie s-au nascut:

Ion Luca Caragiale, (n. 1 februarie S.N. 13 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, Țara Românească, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, România – d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Sava Henţia(n. 1 februarie 1848, Sebeșel, Alba – d. 21 februarie 1904), pictor român.

Lucian Grigorescu (1 februarie 1894 – 28 octombrie 1965), pictor post-impresionist român.

Thomas Cole (1 februarie 1801 – 11 februarie 1848) a fost un pictor american nascut in Anglia. E considerat fondatorul Hudson River School, o miscare americana de arta care a aparut la mijlocul secolului al 19-lea.

Albert Lebourg (1 februarie 1848 – 6 ianuarie 1928), pictor peisagist francez.