Matthias Marris (17 august 1839 – 22 august 1917), pictor olandez

Matthijs Maris – Butterflies

Matthijs Maris – Christening Procession in Lausanne – Google Art Project

Matthijs Maris – Meisje aan de pomp, 1872

Matthijs Maris – He is coming (hij komt), 1874

Matthijs Maris – Boot met knotwilg

Matthijs Maris – Getting acquainted (The little goat) – Google Art Project.

Matthijs Maris – Interieur van een keuken, bij het venster is een vrouw aan het werk. Op de voorgrond een hakblok, links staan pannen op het fornuis

Matthijs Maris – Brook in the Woods near Oosterbeek

Matthijs Maris – Quarry at Montmartre, ca.1871-73

Matthijs Maris – The Mill

Matthijs Maris – The enchanted castle – Google Art Project

Matthijs Maris – A Corner of the Hague – Google Art Project

Matthijs Maris – De Nieuwe Haarlemse Sluis bij het Singel, bekend als ‘Souvenir d’Amsterdam’

Matthijs Maris – De Noord-West-Buitensingel in Den Haag

Matthijs Maris – Men unloading Carts, Montmartre, 1870.

Matthijs Maris – Sprookje

Matthijs Maris – Under the Tree (Lady of Shalott)

Matthijs Maris – Study of the head of a young woman in profile – Google Art Project

 

Matthias Marris (17 august 1839, The Hague – 22 august 1917, Londra) a fost un pictor, desenator si litograf olandez. Initial a apartinut scolii Hague School, ca cei doi frati ai sai, Jacob si Willem, insa lucrarile lui ulterioare au devait din ce in ce mai mult intrun stil unic influentat de pre-rafaeliti.

La varsta de 12 ani, Matthijs s-a inscris la Academia de Arta din Haga, insa nu a luat examenul de intrare. Astfel ca aluaat lectii de la Isaac Cornelis Elink Sterk, secretarul Academiei. Dupa un an a fost admis si a studiat la Academie pana in 1855.

Matthias Marris (17 august 1839 – 22 august 1917), pictor olandez

Din blogosfera:
Zamfirpop.Re … început

Zamfirpop.Continuare …

Albert Neuhuys (10 iunie 1844 – 6 februarie 1914), pictor olandez

Albert Neuhuys – Noordse madonna

Albert Neuhuys – Motherly care

Albert Neuhuys – Moeder zoogt haar kind bij de haard

Albert Neuhuys – Woman at cradle

Albert Neuhuys – Mother

Albert Neuhuys – Mother and her child

Albert Neuhuys – The Knitting Lesson

Albert Neuhuys – Knitting next to the cradle

Albert Neuhuys – Interior with Woman Ironing and Sewing Child

Albert Neuhuys – Young Love

Johannes Albert Neuhuys (Utrecht, 10 iunie 1844 – Locarno, 6 februarie 1914)a fost unul dintre cei mai cunoscuti pictori ai scolii Laren si prieten cu multi pictori ai scolii Haga.
Neuhuys a mers la Scoala Municipala de Desen din Utrecht intre 1858–1860, apoi a lucrat pentru litograful Van de Weyer din Utrecht, care, din pacate a dat faliment doi ani mai tarziu. De atunci, Neuhuys s-a dedicat desenului si picturii. Din 1868 pana in 1872, a luat ore la Academia din Antwerp, unde a fost sprijinit printro bursa regala. Aici a pictat interioare, s-a specializat in luciul hainelor din satin, dupa modelele pictorului din secolul al XVII-lea, Pieter de Hooch.

In 1872, Neuhuys s-a mutat in Amsterdam, unde i-a cunoscut pe Jozef Israëls, Anton Mauve si pe fratii  Jacob Maris si Matthijs. In 1876 s-a mutat in Haga.

Urbanizarea din jurul orasului Hague i-a fortat pe artistii scolii din Haga sa-si caute mai departe locuri potrivite pentru subiectele lor. Cand Israëls i-a spus lui Neuhuys ce pitoresc e orasul Laren, el s-a mutat acolo in 1883; doi ani mai tarziu, Anton Mauve s-a mutat si el acolo, iar impreuna cu Neuhuys sunt considerati fondatorii scolii Laren. A pictat fermierii si tesatorii in casele lor si a inchiriat un hambar de in unde a desenat si pictat torcatori.

In 1885 s-a mutat in Hilversum. Din 1900 pana in 1910 a locuit in Amsterdam, unde era renumit pentru lucrarile cu interioare rurale din Laren. S-a mutat la Zurich in 1910 insa a continuat sa viziteze Laren, primaverile si toamnele. A murit pe 6 februarie 1914, in Orselina langa Locarno si a fost inmormantat in Haga.

Albert Neuhuys (10 iunie 1844 – 6 februarie 1914), pictor olandez

Willem Maris (18 februarie 1844 – 10 octombrie 1910), pictor olandez

Willem Maris – Boys herding donkeys – Google Art Project.

Willem Maris – Calves at a trough – Google Art Project

Willem Maris – Cattle by a stream

Willem Maris – Cow at the edge of the water

Willem Maris – Drinking cows

Willem Maris – Duck heaven – Google Art Project.

Willem Maris – Ducks and swan at the waterside

Willem Maris – Ducks

Willem Maris – Dusk

Willem Maris – Milking

Willem Maris – Sunlit meadow

Willem Maris – The Calves

Willem Maris (18 februarie 1844, The Hague – 10 octombrie 1910, The Hague) a fost un pictor peisagist olandez din scoala Hague School.
Willem a fost a treilea dintro familie de cinci copii. Si fratii lui, Jacob si Matthijs Maris au fost pictori. In literatura el este caracterizat ca autodidact, Maris descria primii lui ani de studiu dupa cum urmeaza: „inca de cand eram tanar, obisnuiam sa lucrez in aer liber. Chiar inainte de 12 ani stateam pe pajiste si priveam vitele inainte si dupa orele de scoala. Deoarece fratii mei erau mai mari decat mine, natural ca invatam de la ei, iar iernile mergeam la Academia de Arta, unde desenam dupa modele din ghips si deseori in perspectiva…”
In 1862, Maris si-a facut debutul cu „Cows on the Heath”.

Cariera lui Willem a progresat in mod regulat si a ramas constant in pictarea subiectelor alese din copilarie: pajisti  cu salcii, vaci si vitei pe pajisti, langa rauri sau lacuri, rate si pui. Picturile lui sunt cunoscute pentru  accentul pus pe lumina. Motto-ul lui Maris’ often cited motto was era: „Nu pictez neapart vite, mai degraba efectele luminii.”

Willem Maris (18 februarie 1844 – 10 octombrie 1910), pictor olandez

Pieter Claesz (c. 1597–1 ianuarie 1660), pictor olandez de naturi statice

Pieter Claesz – Vanitas still life

Pieter Claesz – A still life with a roemer, a crab and a peeled lemon – Google Art Project

Pieter Claesz – Tafel mit Hummer, Silberkanne, großem Berkemeyer, Früchteschale, Violine und Büchern

Pieter Claesz – Still Life with Fruit and Roemer – Google Art Project

Pieter Claesz – Still life with a burning candle

Pieter Claesz – Still Life with a Turkey Pie.

Pieter Claesz – Still life with nautilus cup and musk apple on golden chain

Pieter Claesz – Vanitas Still Life with Self-Portrait

Pieter Claesz – Still-Life with Musical Instruments – 1623

Pieter Claesz – Still Life with a Skull and a Writing Quill

Pieter Claesz – Vanitas still life

Pieter Claesz (c. 1597–1 ianuarie 1660) a fost un pictor olandez de naturi statice din epoca numita „varsta de aur olandeza”.
S-a nascut in Berchem, Belgia, langa Antwerp, unde a devenit mHaarlem embru al breslei St. Luke in 1620. S-a mutat la Haarlem in 1621, unde s-a nascut fiul sau, pictorul peisagist Nicolaes Pieterszoon Berchem. El si Willem Claeszoon Heda, care lucra de asemenea in Haarlem, au fost cei mai importanti exponenti ai „ontbijt” sau micul dejun. Au pictat intro gama de culori, efectiv monocromatice, folosirea subtila a luminii si texturii fiind principalele mijloace de expresie. Claesz a ales in general obiecte mai canice decat Heda, chiar daca lucrarile lui ulterioare au devenit mai  colorate si decorative. Naturile statice ale lui Claesz sugereaza deseori alegorii, cu cranii servind ca reamintire a mortalitatii umane. Cei doi artisti au fondat o traditie deosebita de pictura a naturii statice in Haarlem. Pieter Claesz a fost influentat de miscarea artistica ‘Vanitas’.
Claesz este inregistrat in breasla St. Luke din Haarlem ca profesor al fiului sau, Nicolaes Berchem, in 1634, insa Nicolaes a preferat pictatul de peisaje. Claesz a mai avut si alti elevi in afara fiului sau, pe Evert van Aelst, Floris van Dyck, Christian Berentz, Floris van Schooten si Jan Jansz Treck.

Pieter Claesz (c. 1597–1 ianuarie 1660), pictor olandez de naturi statice

François-André Vincent (30 decembrie 1746 – 4 august 1816), pictor neoclasic francez

François-André Vincent – Portrait presumed to be Madame Jeanne-Justine Boyer-Fonfrede and her son, Henri

François-André Vincent – Portrait de la baronne de Chalvet-Souville, née Marie de Broutin, Vincent (Louvre RF 1998-5)

François-André Vincent – A young girl knitting

François-André Vincent – Pierre Rousseau

François-André Vincent – The Greek Priest

François-André Vincent – Potrait of Pierre-Jacques-Onésyme Bergeret, 1774

François-André Vincent – The Drawing Lesson

 

François-André Vincent – Self Portrait with palette

François-André Vincent – Portrait of Three Men, 1775.

François-André Vincent – The Ploughing Lesson, 1798

 

François-André Vincent – Zeuxis Choosing his Models for the Image of Helen from among the Girls of Croton – Google Art Project

François-André Vincent – Rinaldo and Armida, 1787

 

François-André Vincent – Democritus among the Abderitans

François-André Vincent – William Tell flipping the boat on which the Governor Gessler crossed Lake Lucerne

 

François-André Vincent – Belisarius

François-André Vincent – Germanicus apaise la sédition dans son camp

 

François-André Vincent – Alcibades being taught by Socrates

 

 

François-André Vincent (30 decembrie 1746 – 4 august 1816) a fost un pictor neoclasic francez.
A fost fiul miniaturistului François-Elie Vincent si a studiat sub indrumarea lui Joseph-Marie Vien. François-André Vincent a fost elev la scoala École Royale des Éleves Protégés. Din 1771 pana in 1775 a studiat la Académie de France. A plecat la Roma, unde a castigat Prix de Rome in 1768, atunci cand s-a instalat la Palais Mancini, Roma, unde a pictat numeroase portrete, inspirat de stilul lui Jean-Honoré Fragonard, de asemenea a vizitat Roma si Neapole in acelasi timp. fiind inspirat de antichitatea clasica si de maestrii renasterii italiene ca, de exemplu Raphael.

In 1790, Vincent a fost numit maestru desenator pentru regele Frantei Louis XVI, iar in 1792 a devenit profesorla Académie royale de peinture et de sculpture in Paris. In 1800 s-a casatorit cu pictorita Adélaïde Labille-Guiard.
El a fost leader-ul miscarii neoclasice si istorice in arta franceza, impreuna cu rivalul sau Jacques-Louis David, alt elev al lui Vien. A fost influentat de arta antichitatii clasice, de maestrii renasterii italiene, in special Raphael, a fost contemporan cu Jean-Honoré Fragonard. François-André Vincent a fost unul dintre principalii innovatori de subiecte si teme in arta franceza si stilul neoclasic, iar lucrarile lui au fost de calitate.

El a fost unul dintre membrii fondatori aiAcadémie des beaux-arts — parte a Institut de France si succesor al Académie royale — in 1795. Spre sfarsitul vietii a pictat mai putin din cauza problemelor de sanatate, insa a continuat sa primeasca onoruri  oficiale.

François-André Vincent (30 decembrie 1746 – 4 august 1816), pictor neoclasic francez

Gheorghe Tattarescu(octombrie 1820 – 24 octombrie 1894), pictor român

Gheorghe Tăttărescu – Autoportret

Gheorghe Tattarescu (octombrie 1820, Focşani-24 octombrie 1894, Bucureşti) a fost un pictor român, un pionier al neoclasicismului în pictura românească.

A început să picteze ajutându-l pe unchiul său, Nicolae Teodorescu (1799 – 1880), zugrav de biserici. Continuă studiul picturii la Şcoala de zugravi din Buzău, fondată de unchiul său. În 1844, împreună cu unchiul său, pictează mănăstirea Răteşti.

Gheorghe Tăttărescu – Soţia pictorului, Maria Tăttărescu

Gheorghe Tăttărescu – Copiii pictorului

Cu ajutorul episcopului Buzăului, Chesarie, obţine o bursă de studii la Academia San Luca din Roma (Italia) (1845 – 1851). Aici i-a avut ca profesori pe Natale Carta (1790 – 1884), Giovanni Silvagni (1790 – 1853) şi Pietro Gagliardi (1809 – 1890). Sub îndrumarea profesorilor săi, se formează în spiritual academismului Italian, executând copii după Raphael, Bartolomé Esteban Murillo, Salvator Rosa, Guido Reni şi alţii.Tattarescu a participat la revoluţia de la 1848. A pictat portretele revoluţionarilor Gheorghe Magheru, Ştefan Golescu aflaţi în exil, iar în 1851 pictează portretul lui Nicolae Bălcescu (în trei replici aproape identice).

Idealul eliberării naţionale şi al edificării unei Românii moderne este transpus în compoziţii alegorice cu subiect revoluţionar (Renaşterea României, 1849, 11 Februarie 1866 – România Modernă, 1866) sau cu subiect patriotic (Unirea Principatelor, 1857).

În 1860 este însărcinat să întocmească un „Album naţional” al priveliştilor şi monumentelor istorice din ţară. Astfel, are prilejul de a se afirma şi ca peisagist, cu discrete accente romantice (Dâmbovicioara, 1860).

O mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase, creând un stil personal influenţat de academismul italian şi parţial de iconografia tradiţională bizantină. În perioada 1853 – 1892, cu ajutorul elevilor săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici din Bucureşti (biserica Sf. Spiridon) şi Iaşi (Mitropolia din Iaşi), precum şi Biserica Greacă din Brăila sau biserica mănăstirii Ciolanu din judeţul Buzău.

Împreună cu Theodor Aman a înfiinţat, în 1864, Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a desfăşurat o bogată activitate ca profesor de pictură, fiind mai apoi şi directorul ei în anii 1891 – 1892.

Gheorghe Tăttărescu – Marioara, fiica pictorului

Gheorghe Tăttărescu – Nicolae Bălcescu

Gheorghe Tăttărescu – Nud

Gheorghe Tăttărescu – Maternitate

Gheorghe Tăttărescu – Soţia pictorului cu fiul

Gheorghe Tăttărescu – Renaşterea României

Surse poze: Wikipaintings, Artmark, Artindex, Google

Autoportret

Aga Ion Arion

Cap de madonă

Copiii pictorului

Femeie cu tamburină

Femeie tânără cu salbă

Florăreasă

Maria Grădişteanu

Maria Marianu

Marinar

Marioara, fiica pictorului

Nemesis, zeiţa răzbunării

Nicolae Bălcescu

Nud

Maternitate

Speranţa

Soţia pictorului cu fiul

Soţia pictorului, Maria Tăttărescu

Portetul pictorului Constantin Lecca

Portretul lui Lazăr Kalinderu

Peştera Dâmbovicioara

Peisaj cu arbore frânt

Pe Gianicolo

Pifferaro

Peisaj din Italia

Peisaj francez

Terasa de pe Monte Pincio

Turnul lui Lysicrate

Venus (copie după Tizian)

Renaşterea României

Sfântul Dumitru

Sfântul Nicolae

Cal în grajd

Găini

video Gheorghe Tattarescu, pictor român

Gheorghe Tattarescu(octombrie 1820 – 24 octombrie 1894), pictor român

Ziua mondială a pisicii, 8 august

Emile Vernon – Her most precious

Emile Vernon – The Little Kittens

Emile Vernon – New Friends

Emile Vernon – Country Summer

William Morris Hunt – Girl with Cat

Theodore Robinson – Nantucket Girl

Edouard Vuillard – Théodore Duret dans son étude

Suzanne Valadon – Raminou assis sur une draperie

Suzanne Valadon – Louison et Raminou

Suzanne Valadon – Les deux chats

Suzanne Valadon – Cat Lying in front of a Bouquet of Flowers

Sophie Anderson – Her favourite pets

Remedios Varo – Paraiso de Gatos

Ernest Biéler – Portrait de l’écrivain Edouard Rod

Pierre-Auguste Renoir – Geraniums and Cats

Pierre Carrier-Belleuse – Young Ballerina Holding a Black Cat

Pierre Bonnard – Woman with cat

Pierre Bonnard – The White Cat

Pierre Bonnard – The Bowl of Milk

Pierre Bonnard – Ambroise Vollard

Louis-Léopold Boilly – Portrait de Gabrielle Arnault enfant

Marie Danforth – Tommy (1913)

Marcel Dyf – Young Woman with a Cat

Makoto Muramatsu

Leon-Charles Huber – Playful Kittens

Heidi Taillefer

Hector Doukas

Govaert Camphuysen – Chat et Pigeon à la fenêtre

Giuseppe Maria Crespi – Girl with a cat

Georges Antoine Rochegrosse – La femme au chat

George Elgar Hicks – Young Companions

Franz Marc – Girl with Cat

Fernando Botero – Woman Drinking with Cat

Felix Schlesinger – Girl with cat

Emile Vernon – The Little Kittens

Emile Vernon – New Friends

Emile Vernon – Her most precious

Emile Vernon – Country Summer

David Teniers le Jeune – Concert de chats

Daniel Merlin – The Prisoners

Cornelis Raaphorst

Charles Burton Barber – Any Port in a Storm Fox Terrier and Kittens

Cecilia Beaux – Sita and Sarita

Charles Spencelayh – A Japanese Beauty

Cecilia Beaux – Man with the Cat (Henry Sturgis Drinker)

Carl Larsson – The Bridge

Brunel Neuville – Kittens Playing on a Desk

Bacchiacca – Portrait de jeune femme tenant un chat

Auguste Renoir – Julie Manet(L’Enfant au chat)

Bacchiacca – Woman with a Cat

Ambrosius Benson – Portrait of a lady wearing dark costume and a white headdress, holding a cat

Akseli Gallen-Kallela – Old Woman With a Cat

Ziua mondială a pisicii, pe 8 august

 

Pisicile au fost subiectul favorit al artistilor si scriitorilor, timp de secole. Poate ca cea mai cunoscuta dintre toate reprezentarile artistice este cea a zietei egiptene antice Bastet. Sculpturile antice si picturile cu imaginea capului unei pisici au fost gasite in multe locuri de pe Valea Nilului. Artistii japonezi au excelat in portretizarea pisicii. Unele dintre desene erau atat de realiste, incat in timpurile antice areu considerate a fi magice. Oamenii credeau ca daca acest desen este atarnat in case si in temple, acestea vor tine soarecii si sobolanii la distanta. Printre cele mai populare pisici japoneze se afla si Maneki-Neko, o pisica mica, despre care se crede ca aduce fericire si noroc. Budistii venerau pisicile dupa moarte, iar templul Go-To-Ku-Ji, dinTokio, le este dedicat.

Vestitele preotese din temple intonau incantatii pentru sufletele felinelor. Tempele erau ticsite cu sculpturi, piscuti si garvuri in relief ce reprezentau pisici. In fiecare reprezentare, pisica are o laba ridicata, ca pentru a saluta, aceasta fiind si reprezentarea clasica a pisicii japoneze Maneki-Neko.

Pisicile au fost reprezentate in lucrarile multor artisti mari, inclusiv ale lui Leonardo da Vinci, Albrecht Durer, Paul Gauguin, Theodore Gericault, William Hogatrh, Edouard Manet si Pablo Picasso. Probabil ca cea mai cunoscuta pisica din lume este pisica Felix, star de filme de desene animate. Alte desene faimoase ii includ pe Krazy Kat si pe Tom (din Tom si Jerry), ambii avand ca parteneri de film niste soricei. Muzicieni precum Gioacchino Rossini si Maurice Ravel si-au adus si ei omagiul acestor animale, in cateva dintre compozitiile lor.

Sursa:Pisica in istorie

Pisici in pictura

René Schützenberger (29 iulie 1860 – 31 decembrie 1916), pictor francez

René Schützenberger – Reader at the Window (1890)

René Schützenberger – Young Woman Spinning Yarn by the Window

René Schützenberger – La Femme en blanc

René Schützenberger – An Elegant Lady Caressing Her Cat

René Schützenberger – Au Jardin Du Luxembourg

René Schützenberger – Portrait of a Woman in Black

René Schützenberger – Landscape with a Haystack

René Schützenberger – Islands in the Rhine river near to Strasbourg

René Schützenberger – La Coiffure

René Schützenberger – The Head Dress

René Schützenberger – The Jade Necklace

René Schützenberger – Playing at Dice

René Schützenberger (Mulhouse 29 iulie 1860, Paris – 31 decembrie 1916), cunoscut si ca René-Paul Schutzenberger, a fost un pictor francez.
Nascut intro cunoscuta familie alsaciana de berari, tatal lui, Paul Schützenberger (1829–1897) a fost un chimist francez. Pictorul Louis-Frédéric Schützenberger (1825–1903) a fost varul lui.

A studiat la scoala particulara de arta a lui Rodolphe Julian care a devenit Académie Julian sub conducerea lui Jean-Paul Laurens.

A inceput sa expuna la Salon des Artistes Français din 1889, la Salon des Indépendants din 1902 si la Société Nationale des Beaux-Arts din 1907. A castigat o mentiune la Salon in 1897 si la Expozitia Universala in 1900.

A practicat pictura de compozitie, portrete, nuduri si peisaje, tratand subiecte din viata de zi cu zi si subiecte familiare. Stilul lui e apropiat de miscarea post-impresionista si a fost influentat de grupul Les Nabis de post-impresionisti, cea mai mare parte a acestora au studiat la Académie Julian.

René Schützenberger (29 iulie 1860 – 31 decembrie 1916), pictor francez

Tot in 29 iulie s-au nascut:

Carl Blechen (29 iulie 1798 – 23 iulie 1840), pictor german.

Ivan Aivazovsky (29 iulie 1817 – 5 mai 1900), pictor rus de origine armeana.

Eastman Johnson (29 iulie 1824 – 5 aprilie 1906), pictor american.

Ilya Ivanovich Mashkov (29 iulie 1881 – 20 martie 1944), pictor rus.

Robert Reid (29 iulie 1862 – 2 decembrie 1929), pictor impresionist american.

Fritz von Uhde(22 mai 1848 – 25 februarie 1911), pictor german

Fritz von Uhde – Little Princess on the heath

Fritz von Uhde – The Daughters of the artist in the garden(ca.1900)

Fritz von Uhde – The Daughters of the artist in the garden (1897)

Fritz von Uhde – The Daughters of the artist

Fritz von Uhde – The Elder Sister

Fritz von Uhde – Zwei Mädchen

Fritz von Uhde – Kinderstudie

Fritz von Uhde – The children’s room (The Nursery)

Fritz von Uhde – In der Sommerfrische (1883)

Fritz von Uhde – Autumn (Shepherdness on Dachau Heath)

Fritz von Uhde – Am Morgen (1889)

Fritz von Uhde – At the Window (sempstress at the window)

Fritz von Uhde – Picture Book I

Fritz von Uhde – Portrait of a Lady (Portrait of Therese Karl)

Fritz von Uhde – Girl Reading

Fritz von Uhde – Die alte Näherin(1891)

Fritz von Uhde – Holländische Näherinnen

Fritz von Uhde – Strickendes Mädchen

Fritz von Uhde – Fischerkinder in Zandvoort

Fritz von Uhde – Arrival of the organ grinder

Fritz von Uhde – Hurdy-Gurdy Man in Zandvoort

Fritz von Uhde – In The Studio (The Artist with his Wife)

Fritz von Uhde – The Mealtime Prayer

Fritz von Uhde – Familienkonzert (1881)

Fritz von Uhde – Christmas Night

Fritz von Uhde – After Christmas

Fritz von Uhde – Selbstbildnis (1904)

Fritz von Uhde – Die Heilige Nacht (Triptychon

Fritz von Uhde – The Mealtime Prayer – Google Art Project

Fritz von Uhde – Christ with the Peasants

Fritz von Uhde – Christ and Nicodemus

Fritz von Uhde – Noli me tangere (1894)

Fritz von Uhde – The Last Supper (1886)

 

 

Fritz von Uhde (nascut Friedrich Hermann Carl Uhde; 22 mai 1848 – 25 februarie 1911) a fost un pictor german de compozitie si subiecte religioase. Stilul lui situat intre Realism si Impresionism, artistul fiind considerat „impresionistul Germaniei”, a devenit unul dintre primii pictori care a introdus arta en plein air in tara lui.
Uhde s-a nascut in Wolkenburg, Saxonia. Tatal lui picta, iar bunicul matern a fost director la Royal Museums din Dresda. Uhde a fost atras de arta pe cand studia la gimnaziul din oras, iar in 1866 a fost admis la Academia de Arte Frumoase din in Dresda. Si-a intrerupt studiile pentru a intra in armata. A devenit profesor de echitatie in regimentul de garda, fiind promovat in gradul de locotenent in 1868.Dupa ce l-a cunoscut pe pictorul Makart in Viena in 1876, Uhde a plecat din armata in 1877 cu intentia de a deveni artist.S-a mutat in München in acelasi an si a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase. Acolo, a studiat vechii maestri olandezi, in special Rembrandt. De asemenea a studiat cu artista Lilla Cabot Perry, influentandu-se in folosirea culorilor. In 1879 a plecat la Paris unde si-a continuat studiile despre maestrii olandezi sub indrumarea lui Mihály Munkácsy. Pentru o scurta perioada a lucrat in studioul profesorului, insa a stdiat in principal dupa natura si vechii maestri flamanzi.In 1882, dupa o calatorie in Olanda, artistul si-a schimbat stilul, a abandonat clarobscurul in favoarea unui colorism inspirat de impresionistii francezi.Incurajat de contemporanul sau Max Liebermann, al carui portret l-a pictat, Uhde a pictat lucrarea „Fishermen’s Children in Zandvoort” (1882) ca experiment in pictura plein-air, dar a ales sa expuna o versiune mai conventionala a compozitiei, „Arrival of the Organ-Grinder” (1883; Kunsthalle Hamburg).Acest conflict intre inovatie si precautie i-a caracterizat cea mai mare parte a carierei.In jurul anului 1890, Uhde a devenit profesor la Academia de Arte Frumoase din München. Impreuna cu Max Slevogt, Ludwig Dill si Lovis Corinth, a fost unul dintre membri fondatori ai Verein Bildender Kiinstler (Societatea de Arte Frumoase), cunoscuta mai mult ca Munich Secession. Ulterior s-a alaturat si societatii Berlin Secession.Uhde a devenit membru de onoare al academiilor din München, Dresda si Berlin.A devenit primul presedinte al Secessiunii si,  progresand in conceptia sa naturalista, a inceput sa-si dezvolte stilul sau propriu „neacademic”.A dat nastere unei complete schimbari in arta germana, si s-a bazat pe discipolii sai si pe cei din tanara generatie.

Fritz von Uhde(22 mai 1848 – 25 februarie 1911), pictor german

Tot in 22 mai s-a nascut Mary Cassatt(22 mai 1844 – 14 iunie 1926), pictorita americana.

Nikolay Makovsky (10 mai 1841 – 18 octombrie 1886), pictor rus

Nikolay Makovsky – Feeding Turkeys

Nikolay Makovsky – Farm Yard

Nikolay Makovsky – Rest At Harvest

Nikolay Makovsky – A Water-Mill

Nikolay Makovsky – Apiary

Nikolay Makovsky – View From Embankment Of The Moskva River

Nikolay Makovsky – Cairo 1876

Nikolay Makovsky – Church of the St. John the Baptist in the village of Kolomenskoe-Dyakovo

Nikolay Makovsky – Cairo

Nikolay Makovsky – Street In Cairo

Nikolay Yegorovich Makovsky (in rusa: Никола́й Его́рович Мако́вский; 10 mai 1841, Moscova – 18 octombrie 1886, Saint Petersburg) a fost un pictor rus; unul dintre cei patru gemeni artisti, fratii lui Konstantin si Vladimir si sora lor Alexandra.
Tatal lui a fost contabil, insa si artist amator, un mare colectionar de arta si unul dintre fondatorii Scolii de Pictura, Sculptura si Arhitectura din Moscova. A primit primele lectii la Scoala de Arhitectura a Palatului din Moscova si a urmat cursurile de la Academia Imperiala de Arte din 1859 pana in 1866. In 1865, el a fost premiat cu medalia de argint pentru lucrarea dintro bisericuta de piatra cu 150 enoriasi. La absolvire a primit titul de „Artist Liber”, care i-a conferit dreptul de a lucra la proiecte de constructii.

Curand dupa aceea, a devenit asistentul arhitectului la Ministerul Curtii Imperiale, insa a renuntat la pozitia sa de acolo pentru a se dedica in totalitate picturii. In 1870 a devenit unul dintre membrii cartei „Asociatiei Expozitiilor Itinerante de Arta” (Peredvizhniki), insa nu a participat niciodate pe deplin decat in 1875. In 1872, a fost desemnat „Artist de gradul doi” al Academiei.

Din 1873 pana in 1874, el si fratele lui Konstantin au calatorit in Egipt, apoi a calatorit foarte mult prin Rusia si Ucraina. Ulterior a petrecut cateva luni in colonia rusa de arta din Paris, unde a lucrat cu Alexey Bogolyubov. Din acel moment, majoritatea lucrarilor lui au fost expuse in expozitii itinerante.

Nikolay Makovsky (10 mai 1841 – 18 octombrie 1886), pictor rus

Tot in 10 mai s-au nascut:

Armando Reverón(10 mai 1889 – 18 septembrie 1954), pictor modernist venezuelan.

Louis Gallait (9 sau 10 mai 1810 – 20 noiembrie 1887), pictor belgian.

Léon Bakst(10 mai 1866 – 28 decembrie 1924), pictor rus si designer de costume de scena.