Konstantin Somov(30 noiembrie 1869 — 6 mai 1939), pictor si ilustrator rus

Konstantin Somov – Lady in Blue. Portrait of the Artist Yelizaveta Martynova, 1897-1900

Konstantin Somov – Blue Bird.

Konstantin Somov – Sleeping woman in a blue dress, 1903

Konstantin Somov – Portrait of Louise Morgan. 1926

Konstantin Somov – A Sleeping Woman, 1909

Konstantin Somov – Cecile de Volanzh, 1934

Konstantin Somov – Self-Portrait, 1921

Konstantin Somov – Confidential. 1897

Konstantin Somov – Summer, 1919

Konstantin Somov – Open Door on a Garden

Konstantin Somov – Harlequin in love, 1912

Konstantin Somov – Harlequin and woman. 1921

Konstantin Somov – Firebird. Cover of the Book, 1907

Konstantin Somov – Book of the Marquise. Illustration 8, 1918

Konstantin Somov – Book of the Marquise. Illustration 9,1918

Konstantin Somov – Design of Costume for Awnings T. Karsavina (To Dance to Music by Mozart), 1924

Konstantin Somov – Title Page of ‘Theatre’, 1907

Konstantin Somov – Frontispiece of the Journal ‘World of Art’, 1903

Konstantin Andreyevich Somov (in rusa: Константин Андреевич Сомов, 30 noiembrie 1869 — 6 mai 1939)  a fost un pictor si ilustrator rus asociat gruparii artistice Mir iskusstva. S-a nascut intro familie cu mari traditii in arta si custode la  Muzeul Ermitaj, el a devenit interesat de la o varsta frageda in arta si muzica secolului al XVIII-lea.

Somov a studiat la Academia Imperiala de Arte sub indrumarea lui Ilya Repin din 1888 pana in 1897. La  Academie s-a imprietenit cu Alexandre Benois, care il va introduce la Sergei Diaghilev si Leon Bakst. Cand cei trei au fondat Lumea Artei, Somov a contribuit din plin la periodicele sale. Somov era homosexual ca si multi dintre membri Lumii Artei.

Inspirat de Jean-Antoine Watteau si Jean-Honoré Fragonard, el a preferat sa lucreze acuarele si  gouache. Timp de trei ani a lucrat la capodopera sa, „Lady in Blue”, pictata in maniera portretelor  secolului al XVIII-lea.

In anii 1910, Somov a executat un numar de scene rococo cu arlechini si  ilustratii la poeme de Alexander Blok. Multe dintre lucrarile lui au fost expuse in strainatate, mai ales in Germania, unde a fost publicata in 1909  prima  monografie a lui.

Urmand  Revolutia Rusa, el a emigrat in Statele Unite, insa a constatat ca tara era „absolut straina la arta sa” si s-a mutat la Paris. A fost inmormantat la cimitirul Sainte-Geneviève-des-Bois.

Konstantin Somov(30 noiembrie 1869 — 6 mai 1939), pictor rus (I)

Konstantin Somov(30 noiembrie 1869 — 6 mai 1939), pictor rus (II)

Konstantin Somov(30 noiembrie 1869 — 6 mai 1939), pictor rus (III)

Tot in 30 noiembrie s-au nascut:

Andrea Sacchi (30 noiembrie 1599 – 21 iunie 1661), pictor italian.

William-Adolphe Bouguereau (30 noiembrie 1825 – 19 august 1905), pictor academic francez.

János Vaszary/ (30 noiembrie 1867 – 19 aprilie 1938), pictor ungur.

Parfum de mere si lamai

Saptamana trecuta am trecut prin piata si mi-au sarit in ochi niste mere rosii, „Ionatan”.Erau exact cum imi plac mie si, bineinteles ca am cumparat.I-am dat vanzatorului o plasa, le-am luat si cand am ajuns acasa, cat pe ce sa explodez de ciuda.Merele erau total diferite de cele pe care le-am vazut.Toate erau lovite, stricate si am fost nevoita sa le curat, ca sa le pot manca.Nici vorba sa duc cateva la mama si la colegele ei de salon.
Se pare ca pe fata mea scrie mare:Sunt o fraiera!

Cand am aflat tema propusa de Tury a povestii parfumate initiata de Mirela, mi-am amintit de un articol pe care l-am citit acum cativa ani:”Daca inchid ochii si ma gandesc la Romania, simt miros de mere si aud tropait de cai”.Asa isi incepe povestea un reporter BBC care a realizat un material in tara noastra. Sub titlul “Caii si carutele Romaniei”, serviciul mondial BBC publica un amplu material referitor la impactul legii care interzice accesul carutelor cu cai pe soselele din Romania care sunt si drumuri europene…”

Desi nu e o poveste despre mere ci despre carute si cai, poate va faceti timp sa-l cititi.

Lamaile imi plac doar in ceai, limonada, aluaturi, in cremele de prajituri alese, e de-ajuns sa ma gandesc la ele ca imediat mi se face gura punga.Fructul de lamaie este utilizat în scopuri culinare, pentru imbunatatirea sanatatii noastre, se foloseste sucul, iar pulpa si coaja sunt deasemeni folosite la gătit.

Cand erau copiii mici, deseori preparam din sucul de lamaie o delicioasa limonada.Storceam lamaile, apoi adaugam zahar dupa gust si turnam apa rece de la robinet sau apa minerala.Cred ca nici o bautura racoritoare nu e mai buna decat limonada, nici la gust si nici pentru sanatatea noastra.Chiar si ceaiul de fructe cu lamaie e un bun inlocuitor al sucurilor imbuteliate care se gasesc in magazinele de pretutindeni, insa gusturile nu se discuta, nu-i asa?

Au scris povesti:

Mirela, Ochiiverzi, CARMEN, Vienela,  Silving, Roxana, Lili3d, Elly, Karmapolice, Diana,  ,

Din blogosfera.

PILULA LU` LISANDRU.Dreptul la prostire este garantat prin Constituţie

Ioan Usca.Legenda

Campania electorală: afişul alegătorului

Cotidianu-n poze – 251112

Zamfir Turdeanu’.Semn de … civilizaţie

Ulise al II-lea cel Ocoş.Lătrături ocoşe (251112)

Blog de Filumenistă.Pe chibrituri: Ocrotiți vânatul

Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 25.11.12

Théo van Rysselberghe(23 noiembrie 1862—14 decembrie 1926), pictor neo-impresionist belgian

Theo van Rysselberghe – Lady in White, Portrait of Mrs. Théo Van Rysselberghe

Theo van Rysselberghe – Summer Afternoon

Theo van Rysselberghe – The Fountain. Parc Sans Souci at Potsdam

Theo van Rysselberghe – Terrace [of Hotel Palumbo] at Ravello

Theo van Rysselberghe – Garden with Villa and Fountain

Theo van Rysselberghe – The Mill at Kelf

Theo van Rysselberghe – The Valley of the Sambre

Theo van Rysselberghe – Among the Cabbages

Theo van Rysselberghe – Potato Harvest

Theo van Rysselberghe – Vines in October

Theo van Rysselberghe – Veere (Holland). October Mists

Theo van Rysselberghe – Fishing Boats in Boulogne

Theo van Rysselberghe – Opel Coast.

Theo van Rysselberghe – Near the Rocks of Per Kiridec, Roscoff

Theo van Rysselberghe – East Wind

Theo van Rysselberghe – Sunset at Ambletsuse, Pas-de-Calais

Theo van Rysselberghe – L’homme a la barre, 1892.

Theo van Rysselberghe – Banks of the Argens at Saint-Aygulf

Theo van Rysselberghe – Eucalyptus, at Saint-Tropez.

Theo van Rysselberghe – La Pointe du Rossignol,

Theo van Rysselberghe – Port Entrance at Volendam.

Theo van Rysselberghe – Anthemis in Flower.

Theo van Rysselberghe – The Scheldt upstream from Antwerp. After the Fog.

Theo van Rysselberghe – Sunset at Ambleteuse.

Theo van Rysselberghe – Vase of Flowers, 1907.

Theo van Rysselberghe – Vase of Flowers- 1923.

Theo van Rysselberghe – Maria van Rysselberghe in Jersey

Theo van Rysselberghe – Mme Bodenhausen with a Child,1910

Theo van Rysselberghe – Lady in White, Portrait of Mrs. Théo Van Rysselberghe

Theo van Rysselberghe – Summer Afternoon

Theo van Rysselberghe – Portrait of Madame Goldner Max and Her Daughter Juliette

Théo (Théophile) van Rysselberghe (23 noiembrie 1862—14 decembrie 1926) a fost un pictor neo-impresionist belgian, care a jucat un rol esenţial in scena artei europene la trecerea intrun nou secol.

S-a nascut in Ghent intro familie burgheza vorbitoare de franceza, mai intai a studiat la Academia din Ghent sub indrumarea lui Theo Canneel, iar din 1879 la Académie Royale des Beaux-Arts din Bruxelles sub indrumarea lui Jean-François Portaels. Picturile cu subiecte nord africane ale lui Portaels au dat nastere unei mode orientale in Belgia. Impactul lor il va influenta puternic pe tanarul Théo van Rysselberghe. Intre 1882 si 1888 el a facut trei calatorii in Maroc, stand acolo in total un an si jumatate.

La varsta de 18 ani participase deja la Salonul din Ghent, unde a prezentat doua portrete. Imediat dupa aceea si-a dezvoltat propriul stil realistic apropiat de impresionism. In 1881 a expus pentru prima oara la Salonul din Bruxelles.
In urmatorul an a calatorit foarte mult in Spania si Maroc impreuna cu prietenul sau Frantz Charlet si pictorul asturian Dario de Regoyos. In mod special a admirat operele  ‘vechilor maestri’ din Museo del Prado. In Sevillia  l-au cunoscut pe Constantin Meunier, iar cand a ajuns in Tanger la sfarsitul lui octombrie 1882, o noua lume s-a deschis pentru el: asa de aproape de Europa si totusi, complet diferita. A ramas acolo timp de patru luni, a desenat si a pictat scene pitoresti.

Inapoi in Belgia, a prezentat 30 lucrari cu scene din acele calatorii la „Cercle Artistique et Littéraire” din Ghent care au avut imediat succes.

In aprilie 1883 a expus aceste scene din viata de zi cu zi  de pe tarmul mediteranean  la salonul L’Essor din Bruxelles care au fost primite cu entuziasm de public.

In septembrie 1883 van Rysselberghe a plecat in Haarlem sa studieze lumina in lucrarile lui Frans Hals. Redarea cu acuratete a luminii va continua sa-i ocupe  mintea. Acolo l-a cunoscut pe pictorul american William Merritt Chase.
Théo Van Rysselberghe a fost un proeminent co-fondator al cercului artistic belgian  Les XX pe 28 octombrie 1883, un cerc de tineri artisti radicali, sub patronjul, ca secretar, al juristului si iubitorului de arta din Bruxelles,  Octave Maus (1856–1919). Ei se revoltau impotriva academismului iesit din moda din acea perioada si intaietatea standardelor artistice. Printre cei mai importanti membri s-au numarat James Ensor, Willy Finch, Fernand Khnopff, Félicien Rops, mai tarziu si Auguste Rodin si Paul Signac. Aceasta miscare l-a adus pe  van Rysselberghe in contact cu alti artisti radicali, ca de exemplu James Abbott McNeill Whistler, care a expus in Les XX in 1884. Influenta acestuia in pictura de portrete se poate observa in portretul lui Octave Maus ca dandy (1885).
In noiembrie 1883 a plecat din nou in Tanger  impreuna cu Frantz Charlet. Timp de un an cat a stat acolo, el a fost intro constanta corespondenta cu Octave Maus,  insistand sa accepte cateva nume noi pentru prima expozitie a cercului „Les XX”: Constantin Meunier, Alfred Verwée, William Merritt Chase.  In aprilie 1884 a vizitat Andaluzia in compania pictorului american John Singer Sargent si a gentleman-pictorul Ralph Curtis.

La expozitia  Les XX din 1886 a vazut lucrarile impresionistilor Claude Monet si Auguste Renoir. A ramas foarte impresionat si apoi a experimentat aceasta tehnica.

Octave Maus l-a trimis la Paris sa caute noi talente pentru urmatoarele expozitii ale Les XX.
Acolo a descoperit tehnica pointilista dupa ce a vazut lucrarea lui Georges Seurat „La Grande Jatte” la a opta expozitie impresionista din Paris in 1886. Aceasta l-a socat cu totul. Impreuna cu Henry Van de Velde, Georges Lemmen, Xavier Mellery, Willy Schlobach si Alfred William Finch si Anna Boch a „importat” acest stil in Belgia. Seurat a fost invitat la urmatorul salon al Les XX din Bruxelles in 1887. Insa acolo, lucrarea sa „La Grande Jatte” a fost foarte criticata de criticii de arta fiind considerata „o bolboroseala de neinteles aplicata nobilei arte a picturii”.

Théo van Rysselberghe a abandonat realismul si a devenit un adept al pointilismului. In vara lui 1887 a petrecut cateva saptamani cu Eugène Boch (fratele Annei Boch) in Batignolles, langa Paris, si acolo a cunoscut cativa pictori ai scenei pariziene ca Alfred Sisley, Signac,  Edgar Degas  si Henri de Toulouse-Lautrec.
S-a casatorit cu Marie Monnom in 1889 si si-au petrecut luna de miere in sudul Angliei, apoi in Brittany. Aceasta a avut ca rezultat un numar de picturi in stilul neo-impresionist. In Paris a avut o intalnire cu Theo Van Gogh si au reusit sa-l invite pe Vincent Van Gogh la urmatoarea expozitie din Bruxelles.

In the 1895 a facut calatorii lungi in Atena si Constantinopol, Ungaria, Romania, Moscova si Saint Petersburg in scopul de a face postere pentru „Compagnie des Wagons-lits”.

In 1897, van Rysselberghe s-a mutat in Paris. Alaturi de Paul Signac, Maximilien Luce, Aristide Delannoy, Théophile Alexandre Steinlen, Camille Pissarro, Kees Van Dongen, George Willaume, etc., a contribuit la revista  anarhista Temps Nouveaux.

La sfarsitul anilor 1890, Théo van Rysselberghe a atins culmea tehnicii sale  neo-impresioniste. Incetul cu incetul a abandonat folosirea punctelor in portrete si peisaje.

Dupa atatia ani de descoperitor de talente pentru Octave Maus, van Rysselberghe a facut greseala vietii lui: nu a recunoscut talentul tanarului Pablo Picasso (care era in Perioada Albastra in acea perioada). El ii considera lucrarile ca „urate si neinteresante”.
Dupa 1910 a abandonat complet tehnica pointilista. A devenit un maestru in aplicarea luminii si caldurii in picturile lui.

S-a retras la Côte d’Azur unde si-a construit o casa si a devenit din ce in ce mai detasat de scena artei din Bruxelles.

Théo van Rysselberghe(23 noiembrie 1862—14 decembrie 1926), pictor neo-impresionist belgian(III)

Théo van Rysselberghe(23 noiembrie 1862—14 decembrie 1926), pictor neo-impresionist belgian(II)

Théo van Rysselberghe(23 noiembrie 1862—14 decembrie 1926), pictor neo-impresionist belgian(I)

Tot in 23 noiembrie s-a nascut José Clemente Orozco(23 noiembrie 1883 – 7 septembrie 1949)a fost un pictor socio-realist mexican, specializat in pictura murala.

Tot in 23 noiembrie s-a nascut si  Konstantin Korovin (23 noiembrie 1861 – 11 septembrie 1939, pictor impresionist rus.

Din blogosfera.

PenelopaParole, parole cainesti 

Mirela Pete.Picky si Odin asteptand iarna

Mirela Pete.Atelier IX.Din nou zanele mele

Aurora.Carul şi buturuga

Aurora.Azorel vrea să necăjească un pisoiaş

Ioan Usca.Întâmplare simplă

PILULA LU` LISANDRU.Săgeţile antonesciene şi călcâiul USL

Cristian Lisandru.Viaţă

Ioan Usca.Operaţiunea Lepidoptera

Ana Usca.Mită electorală

Ilarie.MFC 47

Caius.Peisaj urban

Zamfir Turdeanu’. De pe stradă – 191112

Ulise al II-lea cel Ocoş.‘s câine şi-s ocoş! – 211112

Blog de Filumenistă.Pe chibrituri: Flora

Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 21.11.12

Nostalgiile lui Moise.Chemare

Zamfir Turdeanu.Stafia bocănitoare‘

Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 144)

Daurel.Reblogging…

Parfumul primilor fulgi de nea

Gustave Courbet – Poor Woman of the Village

Iarna
de Ion Luca Caragiale

Negresit ca, sus in ceruri
Soarele fiind aprins,
Nu se simte frigul, gerul
Care astazi ne-a cuprins.

Negresit! Focul din soare
Nu-l plateste Dumnezeu,
Insa noi platim, sarmanii,
Lemne si carbuni mereu.

Doamne, de-ai veni-ntr-o noapte
Pe pamantul inghetat
Ca sa vezi cat e de jalnic
Sa tot tremuri nencetat,

Tu, care-ti iubesti faptura,
N-ai mai zice un cuvant
Si-ai opri crivatul aspru
Sa mai sufle pe pamant!

Ion Andreescu-Pădure iarna

Marius Bunescu – Vedere din Bucuresti

Ignat Bednarik – La troiță

Adrianus Eversen – Figures In A Snowy Village Street

Adrianus Eversen – A village street in winter

Adrianus Eversen – Figures In The Streets Of A Wintry Town

Adrianus Eversen – Figures near the church

Cornelis Springer – Townview in Wintertime, Harderwijk

Alexei Savrasov – The Rooks Have Come Back

Alexei Savrasov – Winter Night

Parfumul primilor fulgi de nea, tema propusa de Mirela, initiatoarea Povestii parfumate.

Au scris povesti:

Silving, Mirela,  CARMEN,  Poclid Roxana Simona ,  gandvis,  Vienela,  KARMAPOLICE, pandhora,  Lili3d,  Lolita,  Elly,  Minnie,  ,

Lili3d.The Fantastic Flying Books… ,PILULA LU` LISANDRU.Joe Bonamassa – Live from the Royal Albert Hall (2009), Dana.discriminarea rasială din adn, Ulise al II-lea cel Ocoş.Lătrături ocoşe (171112), Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 18.11.12, ,

Henryk Siemiradzki (15 noiembrie 1843 – 23 august 1902), pictor academic polonez

Henryk Siemiradzki – Rest

Henryk Siemiradzki – A Shepherd Playing Flute, 1897

Henryk Siemiradzki – A Dangerous Game

Henryk Siemiradzki – Phryne on the Poseidon’s celebration in Eleusis, 1889

Henryk Siemiradzki – Christ and the Samaritan Woman at the Well

Henryk Siemiradzki – Nero’s torches, 1877

Henryk Siemiradzki – Burial of a Varangian Chieftain, 1883

Henryk Siemiradzki – Diana and Actaeon, 1886

Henryk Siemiradzki – Gypsy woman

Henryk Siemiradzki – Self portrait, 1876

Henryk Siemiradzki (numele intreg in poloneza: Henryk Hektor Siemiradzki; 15 noiembrie 1843 – 23 august 1902) a fost un pictor academic polonez activ  in perioada Împărțirilor Poloniei. A fost cunoscut in special pentru pictarea scenelor din antichitatea greco-romana si din Noul Testament.

Siemiradzki s-a nascut intro familie nobila de Șleahtici  in satul Bilhorod (Białogród) sau Novobelgorod (acum Pechenegi)langa orasul ucrainian Kharkiv aflat sub dominatia imperiului rus. Henryk Siemiradzki a studiat la Kharkiv Gymnasium unde a luat primele lectii de pictura de la profesorul local D.I. Besperchy, student al lui Karl Briullov.A intrat la scoala de Fizica-matematica de la universitatea din Kharkov si a studiat cu interes stiintele naturii, insa a continuat sa picteze.

Dupa ce a absolvit Universitatea cu titlul de Kandidat a abandonat cariera stiintifica si a plecat la Saint Petersburg sa studieze pictura la Academia Imperiala de Arte in anii 1864–1870. La absolvire a fost premiat cu o medalie de aur. Intre 1870–1871 a studiat sub indrumarea lui Karl von Piloty in München cu o bursa de la Academie. In 1872 s-a mutat la Roma, iar cu timpul si-a construit acolo un studio pe via Gaeta Avenue, insa-si petrecea verile la resedinta sa din Strzałkowo de langa Częstochowa in Polonia.

In 1873 a primit titlul de academician  Academia Imperiala de Arte pentru lucrarea „Christ and a Sinner”, bazata pe un vers de Tolstoy. In 1879 a oferit noului infiintat Muzeu National Polonez una din cele mai cunoscute lucrari ale sale, ” Pochodnie Nerona” (Nero’s torches), pictata in jurul anului 1876. lucrarea se afla expusa in camera Siemiradzki a muzeului Sukiennice din the orasul vechi Kraków, cea mai populara camera a muzeului. Prin 1893 Siemiradzki doua picturi de dimensiuni mari la Muzeul de istorie a Statului din Moscova, iar in 1894 a produs monumentala cortina pentru teatrul Juliusz Słowacki din Kraków.

A murit in Strzałkowo in 1902. initial a fost inmormantat in Varsovia, ulterior ramasitele sale au fost mutate la Panteonul national de pe Skałka in Kraków.

Henryk Siemiradzki (15 noiembrie 1843 – 23 august 1902), pictor academic polonez

Tot in 15 noiembrie s-a nascut Georgia O’Keeffe (15 noiembrie 1887 – 6 martie 1986),  pictorita americana.

Din blogosfera.

Pandhoraa m-a nominalizat pentru One Lovely Blog Award si-i multumesc mult.

Mirela Pete.Lacul verde-albastru în reflexii

Daurel.Telegrafic

Ioan Usca.Metaforă

PILULA LU` LISANDRU.Panseuri (rateuri) prezidenţiale

Cristian Lisandru.În jurul propriei axe

Ioan Usca.Reflexii

Aurora.Azorel

Mirela Pete.Atelier VIII. Crochiuri

Mirela Pete.Toamna măceșelor

Aur0ra.Pisoiul şi fulgul de nea

Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 143)

Mirela Pete.Pink Monday. Culinare personale V

Ulise al II-lea cel Ocoş.Pozne novembriene (5)

Georges Manzana-Pissarro (1871 – 1961), pictor post-impresionist francez

Georges Manzana-Pissarro – Trois chats

Georges Manzana-Pissarro – Paysage (1951)

Georges Manzana-Pissarro – Cerisier en fleurs, 1952

Georges Manzana-Pissarro – La Maison de Madame Rosiere, 1953

Georges Manzana-Pissarro – La Seine, 1902

Georges Manzana-Pissarro – Moret-sur-Loing

Georges Manzana-Pissarro – L’Eglise de Moisson sous la neige

Georges Manzana-Pissarro – Effet de Neige, Nezel

Georges Manzana-Pissarro – Les baigneuses à Beynac, Dordogne

Georges Manzana-Pissarro – Moret-sur-Loing

Georges Manzana-Pissarro – Femme Mettant son Bas, 1905

Georges Manzana-Pissarro – Femme De Dos

Georges Manzana-Pissarro – Zebras at a Watering-Place

Georges Manzana-Pissarro – Enfant aux dindons

Georges Manzana-Pissarro – Chickens

Georges Manzana-Pissarro – Canards mandarins

Georges Manzana-Pissarro – Two Peacocks

Georges Manzana-Pissarro – Six petits lapin

Georges Manzana-Pissarro – La vache

Georges Henri Manzana Pissarro (1871, Louveciennes, Yvelines – 1961) a fost un pictor francez care a pictat in stilul impresionist si cel post-impreisionist. De asemenea a fost designer de textile, obiecte decorative, mobilier si sticla.

Georges Henri Manzana Pissarro s-a nascut in 1871 in France, la Louveciennes, al treilea copil al pictorului impresionist Camille Pissarro. Initial, el a pictat alaturi de tatal lui si a invatat nu numai sa foloseasca pensula si creionul, ci si sa observe si sa iubeasca natura. Ca si fratele lui, Lucien Pissarro, si-a petrecut anii de formare onconjurat de artisti distinsi ai scolii impresioniste, ca de exemplu Claude Monet, Paul Cézanne, Pierre-Auguste Renoir si Paul Gauguin, care frecventau casa lui Pissarro.

Georges Manzana-Pissarro (1871 – 1961), pictor francez

Din blogosfera.

Aurora.Invăţăm scăderea!

Ioan Usca.Crimă şi pedeapsă

Ulise al II-lea cel Ocoş.Pozne novembriene (4)

Teo Negură .Trafic cu Hituri (runda 142)

Dana.cu chador-ul la vedere

Daurel.Mi-au fost de folos postarile…

Parfumul florii de noiembrie

Crizantema alba si crizantema galbena

Demult traiau pe o pajiste doua crizanteme frumoase: una alba si una galbena. Intr-o zi le-a vazut un gradinar batran care s-a indragostit de cea galbena. I-a cerut permisiunea sa o ia la el acasa, promitandu-i ca o va face sa arate si mai atragatoare, ca o va hrani bine si o va imbraca frumos.
Crizantema galbena a fost atat de incantata de vorbele gradinarului, incat a uitat complet de sora ei. Cea alba a plans amarnic cand s-a trezit singura in mijlocul campului. Frumusetea ei simpla nu fusese apreciata. Dar mai rau era ca nu avea cu cine conversa si se plictisea ingrozitor.
Crizantema galbena devenea tot mai frumoasa cu fiecare zi ce trecea. Nimeni n-ar mai fi putut recunoaste floarea simpla de pe camp: petalele ei erau lungi si ondulate, frunzele curate si bine ingrijite. Din cand in cand se mai gandea si la sora ei dar numai in trecere.
Intr-o buna zi a venit la batran primarul satului. Acesta cauta o crizantema perfecta care sa serveasca drept model pt blazonul familiei daimyo-ului. Nu i-a placut insa crizantema galbena. El dorea una alba, simpla. La intoarcerea spre casa a dat intamplator peste crizantema alba de pe camp care plangea cu suspine. I-a spus povestea trista a vietii ei si s-a vaitat de prea multa singuratate. Primarul i-a spus ca a vazut-o pe sora ei, crizantema galbena, dar nu i-a placut. Ea era mult mai frumoasa. Auzind aceste vorbe, floarea s-a mai inviorat si-i venea sa sara in sus de bucurie cand a aflat ca primarul intentiona sa o ia de acolo ca sa serveasca drept model pt blazonul daimyo-ului.
A fost transportata cu multa atentie in palachin si cand a ajuns la daimyo, toata lumea i-a admirat perfectiunea. Au venit artisti din toate colturile tarii ca sa o admire si s-o picteze. In scurt timp crizantema nu a mai avut nevoie de oglinda pt ca-si putea vedea chipul pictat pe toate lucrurile de pret ale daimyo-ului: pe cutite lacuite, pe armura, pe imbracaminte, pe asternut, pe perne. Cand ridica privirea, se vedea si pe pereti si pe paravan. A fost pictata in toate ipostazele si locurile posibile. Arata splendid!
In timp ce chipul crizantemei albe a ramas imortalizat pe obiecte de pret, crizantema galbena a avut parte de o soarta trista: a fost admirat de vizitatori, dar admiratia lor a avut un caracter efemer. Intr-o buna zi a simtit ca n-o mai tin puterile si viata a parasit-o. Capul ei mandru candva, s-a plecat la pamant. Batranul a luat-o si a aruncat-o la gunoi.

Povestea parfumata initiata de Mirela. tema de astazi e propusa de Minnie.

Au scris povesti:

Mirela, Minnie, Anca, Silving, CARMEN,  pandhora,  Vienela,  KARMAPOLICE,  Diana,  Lili3d,  SARA,  Poclid Roxana Simona,  Elly,  Lolita,  ,

Blanche Hoschedé Monet(10 noiembrie 1865 – 1947), pictorita impresionista franceza

Blanche Hoschedé-Monet – Le jardin à Giverny

Blanche Hoschedé-Monet – Giverny, the Rosarium of Monet.

Blanche Hoschedé-Monet – The Garden at Giverny

Blanche Hoschede-Monet – Wistarias at Giverny

Blanche Hoschedé-Monet – Le pont Japonais à Giverny

Blanche Hoschedé-Monet – Pont Japonais

Blanche Hoschedé-Monet – Le jardin de Monet à Giverny

Blanche Hoschede-Monet – The Willow, the Roses and the Waterlilies at Giverny

Blanche Hoschedé-Monet – Bassin aux Nymphéas, Giverny

Blanche Hoschedé-Monet – La Maison de Claude Monet

Blanche Hoschedé-Monet – Giverny, Willow and Roses

Blanche Hoschede-Monet – Rhododendrons, 1928

Blanche Hoschedé-Monet – La meuele (The Haystack)

Blanche Hoschedé-Monet – L’église de Giverny

Blanche Hoschede-Monet – Blue House in the Outskirts of Giverny

Blanche Hoschedé-Monet – Le-Poujal-sur-Orb (Hérault)

Blanche Hoschedé-Monet – Impressionistic summer landscape with water lilies in a stream

Blanche Hoschedé-Monet – Les peupliers

Blanche Hoschedé-Monet – Les Vergers

Blanche Hoschedé-Monet – View of Giverny from the Hills

Blanche Hoschedé-Monet – Drei Frauen im Schilfgras am Meeresstrand

Blanche Hoschedé-Monet – Le Bassin au Nympheas à Giverny

Blanche Hoschede-Monet – Winter Landscape

Blanche Hoschedé-Monet – Fleurs dans un vase de cuivre

Blanche Hoschedé Monet  a fost o pictorita frantuzoaica, atat fiica vitrega, cat si nora lui Claude Monet. S-a nascut in Paris pe 10 noiembrie 1865 si a murit in Giverny in 1947.
Ea a fost a doua fiica a lui Ernest Hoschedé si Alice Hoschedé. Ernest era un om de afaceri, un mare proprietar de magazine din Paris si colectionar de arta impresionista. In 1876 l-a angajat pe Claude Monet sa-i picteze cateva panouri decorative in locuinta sa, castelul Rottembourg din Montgeron. In 1877 Ernest Hoschedé a dat faliment, iar colectia lui de arta a fost scoasa la licitatie. Ernest, Alice si cei 6 copii ai lor s-au mutat intro casa in Vétheuil cu Monet, cu Camille, prima sotie a lui Monet si cu cei doi fii ai familiei, Jean si Michel. Ernest si-a petrecut cea mai mare parte a vietii in Paris si la un moment dat si-a abandonat familia si a plecat in Belgia. In 1879 dupa moartea lui Camille Monet, Alice Hoschedé si cei doi copii ai lui Monet au locuit impreuna in Paris. In cele din urma s-a apropiat de Monet in Vétheuil, apoi s-a mutat cu el la Poissy in 1881, in final s-au stabilit in Giverny in 1883. Relatia dintre Claude Monet si Alice Hoschedé a devenit oficiala chiar daca ei nu s-au casatorit. Dupa moartea lui Ernest Hoschedé in 1891, Claude Monet si Alice Hoschedé s-au casatorit in 1892.
Blanche a fost atrasa imediat de Claude Monet. Avea 11 ani cand a descoperit arta picturii. Si-a petrecut multe ore in  atelierul lui Claude Monet, precum si in atelierul lui Édouard Manet. In 1882 Claude Monet a inchiriat o casa de vacanta in Pourville, iar Blanche a inceput sa picteze alaturi de el. Cand Claude Monet a creat seriile „Haystacks” (1890–1891) Blanche a fost complet supusa influentei lui. Blanche a devenit asistenta si eleva lui Monet. Deseori ii cara sevaletul si panzele cu o roaba, apoi isi aseza sevaletul ei in apropiere. Folosea aceleasi panze, paleta si culori si picta acelasi subiect. Pe cand se afla in Italia, Claude Monet i-a scris o scrisoare sotiei Alice Hoschedé, “Mai picteaza Blanche, vreau sa vad ce progrese a facut?”. Lucrarile ei erau pictate en plein air deoarece nu avea un atelier.   In ianuarie 1888, pe cand se afla   in Antibes, Claude Monet a incurajat-o pe Blanche sa trimita o lucrare la Salon.

Familia Hoschedé-Monet a petrecut mult timp cu expatriatii americani. Blanche a pictat impreuna cu John Leslie Breck (1860–1899) si Theodore Earl Butler. A avut o idila cu John Leslie Breck care a fost intrerupta de Claude Monet. Prin urmare, John Leslie Breck a plecat de la Giverny in 1892 dupa casatoria lui Theodore Earl Butler cu sora lui Blanche, Suzanne Hoschedé; o casatorie aprobata de Claude Monet.

In final, Blanche s-a maritat cu fiul cel mare a lui Claude Monet, Jean Monet, in 1897. Ei au locuit in Rouen si Beaumont-le-Roger pana in 1913. Ea a pictat peisaje cu pajisti, plopi, pini si raul Risle. Dupa moartea sotului ei in 1913 s-a intors la Giverny cu Claude Monet in 1914. Impreuna cu Claude Monet a plecat pentru o saptamana la casa lui Clemenceau din sudul Frantei in Saint- Vincent-du-Jar, in octombrie 1921. S-a reintors in 1927, 1928 si in 1929 si a pictat cateva lucrari pentru Georges Clemenceau, „The Blue Angel”, in acelasi timp l-a ingrijit pe Claude Monet pana la sfarsitul vietii.

Majoritatea lucrarilor ei au fost pictate in Giverny si in jurul localitatii Rouen. Ea a pictat in Giverny din 1883 pana in 1897 apoi  din 1926  pana in 1947. A  adoptat o forma aproape pura de impresionism. Ea a pictat pentru propria placere. E dificil de distins lucrarile ei de cele ale lui Monet, in special din timpul primei perioade din Giverny. Paleta, pensulele, pictura si panzele erau de la Claude Monet. Ea a pictat gradina lui Claude Monet si imprejurimile ei. O  strada din Giverny ii poarta numele.

Blanche Hoschedé Monet(10 noiembrie 1865 – 1947), pictorita impresionista frantuzoaica

Lesser Ury (7 noiembrie 1861 – 18 octombrie 1931), pictor si grafician impresionist german

Lesser Ury – Unter den Linden mit Brandenburger Tor

Lesser Ury – Unter den Linden

Lesser Ury – Berliner Straße im Regen

Lesser Ury – Tiergartenallee mit Siegessäule

Lesser Ury – Champs-Elysees mit Arc de Triomphe 1928

Lesser Ury – La Madeleine, 1928

Lesser Ury – London Victoria Embankment, 1926

Lesser Ury – London in the fog, 1926

Lesser Ury – Landwehrkanal

Lesser Ury – Am Landwehrkanal im Herbst

Lesser Ury – Damen einer Droschke entsteigend

Lesser Ury – Im Cafe Bauer

Lesser Ury – Im Cafe Bauer, 1898

Lesser Ury – Herbstliche Straße im Tiergarten

Lesser Ury – Spring on Lake Garda, 1905

Lesser Ury – Landzunge am Gardasee

Lesser Ury – Sonnenuntergang am italienischen See (Oberitalien)

Lesser Ury – Gardasee mit Monte Baldo 1914

Lesser Ury – Selbstporträt mit Pinsel und Palette

Lesser Ury (7 noiembrie 1861 – 18 octombrie 1931) a fost un pictor si grafician  impresionist  german, asociat scolii Düsseldorf de pictura .

S-a nascut in Birnbaum, fiul unui brutar dupa a carui moarte, in 1872, a plecat cu familia la Berlin. In 1878 Lesser a plecat de la scoala pentru a fi ucenic  la un comerciant, iar in anul urmator a plecat la Düsseldorf sa studieze pictura la Kunstakademie. Ury a petrecut o perioada in Bruxelles, Paris, Stuttgart si alte  locuri, apoi s-a reintors la Berlin in 1887.

Prima lui expozitie a fost in 1889 si a primit reactii ostile, desi a fost sustinut de Adolph von Menzel a carui influenta i-a adus  lui Ury un premiu la Akademie. In 1893 s-a alaturat gruparii Munich Secession, una dintre cele cateva grupari formate de  artistii progresivi din Germania si Austria in ultimii ani ai secolului al XIX-lea. In 1901 s-a reintors la Berlin, unde a expus cu Berlin Secession, prima oara in 1915 si in 1922, cand a avut o expozitie importanta. In acea perioada, reputatia lui Ury a crescut, iar  picturile si pastelurile lui aveau cautare. Subiectele pictate erau peisaje, peisaje urbane si scene de interior, tratate intro maniera impresionista.

Ury s-a remarcat in mod deosebit prin picturile cu scene nocturne cu cafenele si strazi in ploaie.

Lesser Ury (7 noiembrie 1861 – 18 octombrie 1931), pictor si grafician impresionist german

Tot in 7 noiembrie s-au nascut:

 Francisco Zurbarán(7 noiembrie 1598 – 27 august 1664) a fost un pictor spaniol .

Jan Matulka (7 noiembrie 1890 – 25 iunie 1972), pictor modernist american de origine ceha.

Paul Peel (7 noiembrie 1860 – 3 octombrie 1892), pictor canadian.

Din blogosfera.

zamfirpop.Praz ardelenesc

Penelopa.Vin

Florina Pacuraru.Printesa

Joseph DeCamp (5 noiembrie 1858 – 11 februarie 1923), pictor american

Joseph DeCamp – Theodore Lambert DeCamp as an Infant, 1904

Joseph DeCamp – Pauline, 1907

Joseph DeCamp – Sally, 1907

Joseph DeCamp – The Blue Veil (The Blue Lady)

Joseph DeCamp – The Kreutzer Sonata aka Violinist II 1912 – 1914

Joseph DeCamp – Girl with a Green Shawl, 1900

Joseph DeCamp – June Sunlight.

Joseph DeCamp – The Hammock, 1895

Joseph DeCamp – Summer Landscape

Joseph DeCamp – Seascape

Joseph DeCamp – At Gloucester Harbor (Gloucester Harbor)

Joseph DeCamp – Roses

Joseph Rodefer DeCamp (5 noiembrie 1858 – 11 februarie 1923) a fost un  pictor american.

S-a nascut in Cincinnati, Ohio unde a studiat cu Frank Duveneck. In a doua jumatate a anilor 1870 a plecat cu Duveneck si colegii lui studenti la Royal Academy din München. A petrecut o perioada in Florenta, Italia si s-a  reintors la Boston in 1883.

DeCamp a devenit cunoscut ca membru al scolii din Boston condusa de Edmund Charles Tarbell si Emil Otto Grundmann, concentrata pe pictura de figuri, iar in anii 1890 a adoptat stilul Tonalism. A fost membru fondator al grupului Ten American Painters, un grup de impresionisti americani, in 1897.

Un incendiu in anul 1904 la studioul lui din Boston a distrus cateva sute dintre primele lui picturi, inclusiv aproape toate peisajele lui.

A murit in Boca Grande, Florida.

Joseph DeCamp (5 noiembrie 1858 – 11 februarie 1923), pictor american

Tot in 5 noiembrie s-au nascut:

Kuzma Petrov-Vodkin(5 noiembrie 1878 – 15 februarie 1939), pictor rus.

Pietro Longhi(5 noiembrie 1701 – 8 mai 1785), pictor italian.