Daily Archives: martie 14, 2010
Nimic, nici chiar speranţa…Alexandru Macedonski
Nimic, nici chiar speranţa…
de Alexandru Macedonski
Nimic, nici chiar speranţa în suflet nu mai cântă
Când mut e viitorul şi aripa ţi-e frântă…
Departe laşi în urmă al visurilor rai…
Şi lacrima, chiar dânsa, când pică pe hârtie,
E rece ca îngheţul din inima pustie
De florile din mai!
Nimic, nici chiar speranţa în ochi nu licăreşte
Când ziua după ziuă bolnavă se târăşte…
Şi poate ca să fie de aur cerul plin,
Şi poate s-aibă stele albastra adâncime,
Verdeaţă nouă, câmpul, pădurea, -ntunecime
Şi râul alb, — suspin!
Nimic, nici chiar speranţa în groapă după tine
Atunci nu mai voieşte să vie, — şi nu vine!…
Şi poate ca să fie orice după mormânt
Dreptate omenească făcută unui nume,
O viaţă viitoare, şi-n tainica ei lume
Noi aripi, — nou avânt!
Desperarea
de Alexandru Macedonski
Atâtea chinuri mă tot apasă,
Curând ca floarea voi veşteji!
Şi spun la oameni, dar ce le pasă
Dac-a mea viaţă se va fini?
Nici consolare nu am în lume,
Chiar râd mulţime de cântul meu.
Stinge-te, viaţă, stinge-te, nume!
Suflete, zboară la Dumnezeu!
Crezui odată c-a mea durere
Ea se va stinge, dar eu mă sting!
Căci nu am voie, şi n-am putere
Moartea ce vine ca să o resping.
O consolare de l-astă lume
Nu aflai încă la chinul meu.
Stinge-te, viaţă, stinge-te, nume,
Suflete, zboară la Dumnezeu!
În van vegheat-am fără-ncetare,
Scriind în versuri dulci lecţiuni.
Lumea-şi râse d-a mea cântare,
Râse d-a mele lamentaţiuni!
Şi vai! nu este streina lume
Patria-mi râse de chinul meu,
Stinge-te, viaţă, stinge-te, nume,
Suflete, zboară la Dumnezeu!
Al meu părinte servit-a însă,
Servit-a ţara unde născu;
Putu să strângă, dar el nu strânse!
În sărăcie el petrecu!
Oh! şi ce moarte îl luă din lume!…
Dar râdeţi toţi de cântul meu.
Stinge-te, viaţă, stinge-te, nume,
Suflete, zboară la Dumnezeu!
Văduvi avute, recompensate,
În aste timpuri sunt nencetat,
Cele sărace sunt delăsate…
Omul virtuţii e insultat!
Aşa ajunge a noastră lume…
Plânsul opreşte cântecul meu.
Stinge-te, viaţă, stinge-te, nume,
Suflete, zboară la Dumnezeu!
Rondelul ajungerii la cer
de Alexandru Macedonski
În cer s-ajunge dintr-un salt,
Sau nu s-ajunge-n veci de veci…
Te-aruncă-n el un cântec-nalt,
În care-al vieţii plâns îneci.
Spărgând fluidicul său smalt,
Ca o săgeată de-aur treci. –
În cer s-ajunge dintr-un salt,
Sau nu s-ajunge-n veci de veci.
I se mai dă-n sfârşit asalt
Sub jar de patimi când te pleci,
În al tău suflet când n-ai alt
Decât fiorii dulci şi reci… –
În cer s-ajunge dintr-un salt.
Ecourile nopţii
de Alexandru Macedonski
Inima-mi ce se îmbată,
Bată,
Bată căci beat de amor,
Mor!
Pe braţe-mi iată se-nclină
Lină;
Viaţa să-mi ceară i-aş da,
Da!
Afară e nori, furtună,
Tună!
În casă, pace şi traiu,
Raiu!
Cu buzele-n foc brunite,
Unite,
Nu mai formăm amândoi
Doi!
Ca şerpi de flăcări, plăviţe
Viţe
Din păru-i, m-ard, mă omor,
Mor!
Mor, dar încă o să plângă
Lângă
Piatra subt care-oi zăcea,
Ea!
Ah! jalea mea e adâncă,
Încă
N-am vieţuit şi disper,
Per!
Dar ea, săruturi o mie,
Mie
Îmi dă ş-astfel redeviu
Viu!…
Atunci privirea-mi revarsă,
Arsă
De al plăcerii pojar,
Jar!
Iar luna întunecată
Cată
La noi, printre, nori umblând,
Blând!
Şi-n nori când dânsa dispare,
Pare
În umbră sânu-i rozalb,
Alb!
Fioru-atunci mă petrece,
Rece
Prin piept ca un ascuţit
Cuţit!
Că-n lume asemănare
N-are
Dând lumii ocol împrejur,
Jur!
Sprîncene vin să se-mbine
Bine,
Umbrind pe feţi de ninsori,
Sori!
Chipu-i într-una, plăcere,
Cere!
Dulcile-i vorbe ce-ncântă,
Cântă!
Adio zile amare!…
Mare
Făcu fericirea mea,
Ea!
Acel ce-amorul desminte,
Minte!
La noi, cu farmeci divine,
Vine!
Amorul crezut o poveste,
Este!
Iată-l în inimă-mi chiar,
Iar!
Alexandru M. Macedonski ( 14 martie 1854 — 24 noiembrie 1920) a fost un poet şi prozator, dramaturg, şef de cenaclu literar, publicist român.
Alexandru A. Macedonski, poetul, se naşte în Bucureşti, în casele din Calea Dorobanţi, astăzi dispărute ca urmare a sistematizării Pieţii Romane, şi a fost, la 24 martie, botezat la biserica din mahalaoa Precupeţii Noi, având ca naşă pe „cucoana Joiţa sin polcovnicul Paznanschi din mahalaoa Precupeţilor Noi“, bunica sa paternă. Numele tatălui e trecut în mitrică „Alicsandru maor”, fără numele de familie, rectificare făcută pe actul de botez de către Primăria Sectorului de Galben, la 16/28 dec. 1875.
Ferdinand Hodler(14 martie 1853 – 19 mai 1918), pictor elvetian
Update:Am primit o invitatie de la Laura, am si onorat invitatia, la sarbatoarea spaniola Las Falla.Geanina spune ca intotdeauna deschide bratele” Atunci când iubirea (adica Cristian)
Va bate la poarta sufletului meu”, iar Vania si prietenii lui nu stiu cine e femeia nenumita.Mirela a calatorit in America de Sud, Belle de Jour asculta Fado, Elisa a avut niste musafiri deosebiti, iar CELLA a facut o exceptie pentru Vania si a raspuns la leapsa.
Ferdinand Hodler (14 martie 1853 – 19 mai 1918) pictor elvetian, unul dintre cei mai cunoscuti pictori elvetieni ai secolului al XIX-lea.
Hodler s-a nascut in Berna, fiind cel mai mare dintre cei sase copii ai familiei. Tatal sau, Jean Hodler, aducea un venit sărăcăcios din meseria de dulgher; mama sa, Marguerite, provenea dintro familie de tarani.La varsta de 8 ani, Hodler si-a pierdut tatal si doi frati mai mici din cauza tuberculozei.Mama sa s-a recasatorit cu un pictor decorativ, insa a murit si ea de tuberculoza in 1867 .
Inainte de a implini 10 ani, Hodler a inceput sa-si faca ucenicia in pictura decorativa langa tatal sau vitreg, ulterior fiind trimis sa-si faca ucenicia alaturi de un pictor localnic, Ferdinand Sommer. Primele lucrari ale lui Hodlerau fost peisaje conventionale pe care le vindea turistilor si in magazine. In 1871, la varsta de 18 ani, a plecat pe jos la Geneva sa-si inceapa cariera de pictor.
Lucrarile de maturitate ale lui Hodler au constat din peisaje, compozitii si portrete, lucrate cu un realism viguros. In 1875 a facut o calatorie in Basel, unde a studiat picturile lui Hans Holbein—in special Dead Christ in the Tomb, care l-a influentat foarte mult in tema mortii. In ultima decada a secolului al XIX-lea, lucrarile sale au dezvaluit o combinatie de influente de diferite genuri, incluzand simbolismul si art nouveau. A elaborat un stil pe care l-a numit Paralelism, caracterizat prin gruparea de figuri simetrice aranjate in poze care sugereaza ritualuri sau dans.
A murit in 19 mai 1918 la Geneva lasand in urma o multime de lucrari neterminate care zugravesc orasul.
Pentru ca s-a nascut tot in aceasta zi (14 martie), am mai facut o galerie de pictura a artistului abstract, Adolph Gottlieb.
Ferdinand Hodler (14 martie 1853 – 19 mai 1918), pictor elvetian |
In 14 martie s-au nascut:
Albert Einstein, fizician , laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe anul 1921 (14 martie 1879, Ulm – 18 aprilie 1955, Princeton).
Jules Joseph Lefebvre (14 martie 1836 – 24 februarie 1911), pictor francez.
Giuseppe Maria Crespi (14 martie 1665 – 16 iulie 1747), pictor italian baroc.
Adolph Gottlieb(14 martie 1903 – 4 martie 1974), pictor, sculptor si grafician abstract expresionist american.
Adolph Gottlieb(14 martie 1903 – 4 martie 1974), pictor, sculptor si grafician abstract expresionist american
Adolph Gottlieb (14 martie 1903 – 4 martie 1974), pictor, sculptor si grafician abstract expresionist american.
Adolph Gottlieb s-a nascut in New York din parinti evrei. Intre 1920-1921 a studiat la Art Students League din New York, apoi a calatorit timp de un an in Franta si Germania.In Franta a studiat la Académie de la Grande Chaumière din Paris. A fost unul dintre artistii americani care a calatorit cel mai mult.Pe la mijlocul anilor 1930 a devenit profesor si a folosit cunostintele dobandite de tehnica si istoria artei.
In 1935, impreuna cu inca noua artisti, cunoscuti ca grupul “The Ten” si-au expus lucrarile pana in anul 1940, fiind cunoscuti ca artisti abstract expresionisti.
Intre 1937-1939, Gottlieb a trait in desertul Arizona desert si s-a inspirat in picturile sale din peisajele aride si cu cactusi.
In timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial, Gottlieb a dat de suprarealistii exilati in New York care i-au reafirmat convingerea ca subconstientul este izvorul artei evocatoare si universale.Aceasta convingere l-a condus la experimentarea simbolurilor fundamentale si esenţiale.
Cariera lui Gottlieb a fost marcata de evolutia spatiului si universalitate.
Galerie de pictura.
sursa:Adolph Gottlieb (American, 1903-1974)
In 14 martie s-au nascut:
Albert Einstein, fizician , laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe anul 1921 (14 martie 1879, Ulm – 18 aprilie 1955, Princeton).
Jules Joseph Lefebvre (14 martie 1836 – 24 februarie 1911), pictor francez.
Giuseppe Maria Crespi (14 martie 1665 – 16 iulie 1747), pictor italian baroc.
Ferdinand Hodler(14 martie 1853 – 19 mai 1918), pictor elvetian.