Nimic, nici chiar speranţa…Alexandru Macedonski

Nimic, nici chiar speranţa…
de Alexandru Macedonski

Nimic, nici chiar speranţa în suflet nu mai cântă
Când mut e viitorul şi aripa ţi-e frântă…
Departe laşi în urmă al visurilor rai…
Şi lacrima, chiar dânsa, când pică pe hârtie,
E rece ca îngheţul din inima pustie
De florile din mai!

Nimic, nici chiar speranţa în ochi nu licăreşte
Când ziua după ziuă bolnavă se târăşte…
Şi poate ca să fie de aur cerul plin,
Şi poate s-aibă stele albastra adâncime,
Verdeaţă nouă, câmpul, pădurea, -ntunecime
Şi râul alb, — suspin!

Nimic, nici chiar speranţa în groapă după tine
Atunci nu mai voieşte să vie, — şi nu vine!…
Şi poate ca să fie orice după mormânt
Dreptate omenească făcută unui nume,
O viaţă viitoare, şi-n tainica ei lume

Noi aripi, — nou avânt!

Desperarea
de Alexandru Macedonski

Atâtea chinuri mă tot apasă,
Curând ca floarea voi veşteji!
Şi spun la oameni, dar ce le pasă
Dac-a mea viaţă se va fini?
Nici consolare nu am în lume,
Chiar râd mulţime de cântul meu.
Stinge-te, viaţă, stinge-te, nume!
Suflete, zboară la Dumnezeu!

Crezui odată c-a mea durere
Ea se va stinge, dar eu mă sting!
Căci nu am voie, şi n-am putere
Moartea ce vine ca să o resping.
O consolare de l-astă lume
Nu aflai încă la chinul meu.
Stinge-te, viaţă, stinge-te, nume,
Suflete, zboară la Dumnezeu!

În van vegheat-am fără-ncetare,
Scriind în versuri dulci lecţiuni.
Lumea-şi râse d-a mea cântare,
Râse d-a mele lamentaţiuni!
Şi vai! nu este streina lume
Patria-mi râse de chinul meu,
Stinge-te, viaţă, stinge-te, nume,
Suflete, zboară la Dumnezeu!

Al meu părinte servit-a însă,
Servit-a ţara unde născu;
Putu să strângă, dar el nu strânse!
În sărăcie el petrecu!
Oh! şi ce moarte îl luă din lume!…
Dar râdeţi toţi de cântul meu.
Stinge-te, viaţă, stinge-te, nume,
Suflete, zboară la Dumnezeu!

Văduvi avute, recompensate,
În aste timpuri sunt nencetat,
Cele sărace sunt delăsate…
Omul virtuţii e insultat!
Aşa ajunge a noastră lume…
Plânsul opreşte cântecul meu.
Stinge-te, viaţă, stinge-te, nume,
Suflete, zboară la Dumnezeu!

Rondelul ajungerii la cer
de Alexandru Macedonski

În cer s-ajunge dintr-un salt,
Sau nu s-ajunge-n veci de veci…
Te-aruncă-n el un cântec-nalt,
În care-al vieţii plâns îneci.

Spărgând fluidicul său smalt,
Ca o săgeată de-aur treci. –
În cer s-ajunge dintr-un salt,
Sau nu s-ajunge-n veci de veci.

I se mai dă-n sfârşit asalt
Sub jar de patimi când te pleci,
În al tău suflet când n-ai alt
Decât fiorii dulci şi reci… –
În cer s-ajunge dintr-un salt.

Ecourile nopţii
de Alexandru Macedonski

Inima-mi ce se îmbată,
Bată,
Bată căci beat de amor,
Mor!

Pe braţe-mi iată se-nclină
Lină;
Viaţa să-mi ceară i-aş da,
Da!

Afară e nori, furtună,
Tună!
În casă, pace şi traiu,
Raiu!

Cu buzele-n foc brunite,
Unite,
Nu mai formăm amândoi
Doi!

Ca şerpi de flăcări, plăviţe
Viţe
Din păru-i, m-ard, mă omor,
Mor!

Mor, dar încă o să plângă
Lângă
Piatra subt care-oi zăcea,
Ea!

Ah! jalea mea e adâncă,
Încă
N-am vieţuit şi disper,
Per!

Dar ea, săruturi o mie,
Mie
Îmi dă ş-astfel redeviu
Viu!…

Atunci privirea-mi revarsă,
Arsă
De al plăcerii pojar,
Jar!

Iar luna întunecată
Cată
La noi, printre, nori umblând,
Blând!

Şi-n nori când dânsa dispare,
Pare
În umbră sânu-i rozalb,
Alb!

Fioru-atunci mă petrece,
Rece
Prin piept ca un ascuţit
Cuţit!

Că-n lume asemănare
N-are
Dând lumii ocol împrejur,
Jur!

Sprîncene vin să se-mbine
Bine,
Umbrind pe feţi de ninsori,
Sori!

Chipu-i într-una, plăcere,
Cere!
Dulcile-i vorbe ce-ncântă,
Cântă!

Adio zile amare!…
Mare
Făcu fericirea mea,
Ea!

Acel ce-amorul desminte,
Minte!
La noi, cu farmeci divine,
Vine!

Amorul crezut o poveste,
Este!
Iată-l în inimă-mi chiar,
Iar!

Alexandru M. Macedonski ( 14 martie 1854 — 24 noiembrie 1920) a fost un poet şi prozator, dramaturg, şef de cenaclu literar, publicist român.

Alexandru A. Macedonski, poetul, se naşte în Bucureşti, în casele din Calea Dorobanţi, astăzi dispărute ca urmare a sistematizării Pieţii Romane, şi a fost, la 24 martie, botezat la biserica din mahalaoa Precupeţii Noi, având ca naşă pe „cucoana Joiţa sin polcovnicul Paznanschi din mahalaoa Precupeţilor Noi“, bunica sa paternă. Numele tatălui e trecut în mitrică „Alicsandru maor”, fără numele de familie, rectificare făcută pe actul de botez de către Primăria Sectorului de Galben, la 16/28 dec. 1875.

Ferdinand Hodler(14 martie 1853 – 19 mai 1918), pictor elvetian

Ferdinand Hodler – Der Tag

Ferdinand Hodler – Youth Admired by Women

Update:Am primit o invitatie de la Laura, am si onorat invitatia, la sarbatoarea spaniola Las Falla.Geanina spune ca intotdeauna deschide bratele” Atunci când iubirea (adica Cristian)
Va bate la poarta sufletului meu”, iar Vania si prietenii lui nu stiu cine e femeia nenumita.Mirela a calatorit in America de Sud, Belle de Jour asculta Fado, Elisa a avut niste musafiri deosebiti, iar CELLA a facut o exceptie pentru Vania si a raspuns la leapsa.

Ferdinand Hodler (14 martie 1853 – 19 mai 1918) pictor elvetian, unul dintre cei mai cunoscuti pictori elvetieni ai secolului al XIX-lea.

Hodler s-a nascut in Berna, fiind cel mai mare dintre cei sase copii ai familiei. Tatal sau,  Jean Hodler,  aducea un venit sărăcăcios  din meseria de dulgher; mama sa, Marguerite, provenea dintro familie de tarani.La varsta de 8 ani, Hodler si-a pierdut tatal si doi frati mai mici din cauza tuberculozei.Mama sa s-a recasatorit cu un pictor decorativ, insa a murit si ea de tuberculoza in 1867 .

Ferdinand Hodler – Truth

Inainte de a implini 10 ani, Hodler a inceput sa-si faca ucenicia in pictura decorativa langa  tatal sau vitreg, ulterior fiind trimis sa-si faca ucenicia alaturi de un pictor    localnic,  Ferdinand Sommer. Primele lucrari ale lui Hodlerau fost peisaje  conventionale pe care le vindea turistilor si in magazine. In 1871, la varsta de  18 ani, a plecat pe jos la  Geneva  sa-si inceapa cariera de pictor.

Ferdinand Hodler – Eiger, Monch and Jungfrau in Moonlight

Lucrarile de maturitate ale lui  Hodler au constat din peisaje, compozitii si portrete, lucrate cu un realism viguros. In 1875 a facut o calatorie in Basel, unde a studiat picturile lui Hans Holbein—in special  Dead Christ in the Tomb, care l-a influentat foarte mult in tema mortii. In ultima decada a secolului al XIX-lea, lucrarile sale  au dezvaluit o combinatie de influente de diferite genuri, incluzand simbolismul si  art nouveau. A elaborat un stil pe care l-a numit  Paralelism, caracterizat prin gruparea de figuri simetrice aranjate  in poze  care sugereaza ritualuri sau   dans.

A murit in 19 mai 1918 la Geneva lasand in urma o multime de lucrari neterminate care zugravesc orasul.

Pentru ca s-a nascut tot in aceasta zi (14 martie), am mai facut o galerie de pictura a artistului  abstract, Adolph Gottlieb.

Ferdinand Hodler – View into Infinity

Ferdinand Hodler – Youth Admired by Women

Ferdinand Hodler – Truth

Ferdinand Hodler – Emotion

Ferdinand Hodler – Floraison

Ferdinand Hodler – Die Heilige Stunde

Ferdinand Hodler – The Sacred Hour

Ferdinand Hodler – The Consecrated One

Ferdinand Hodler – Der Tag

Ferdinand Hodler -Die enttäuschten Seelen

Ferdinand Hodler – Die Lebensmüden

Ferdinand Hodler – Jena Students Depart for the War of Liberation, 1813

Ferdinand Hodler – Spring

Ferdinand Hodler – Adoration

Ferdinand Hodler – Aufgehen im All

Ferdinand Hodler – Die Liebe

Ferdinand Hodler – Emotion

Ferdinand Hodler – Blick ins Unendliche

Ferdinand Hodler – Silence of the Evening

Ferdinand Hodler – Joyous Woman

Ferdinand Hodler-Transfiguration

Ferdinand Hodler – Woman in Ecstasy

Ferdinand Hodler – Mother and Child

Ferdinand Hodler – Bertha Stucki mit Blume

Ferdinand Hodler -Der Schuhmacher

Ferdinand Hodler – A Troubled Soul

Ferdinand Hodler – Das Gebet in der Kathedrale St. Pierre, Genf

Ferdinand Hodler-Autumn Evening

Ferdinand Hodler – Le bois des Frères

Ferdinand Hodler – La pointe d’Andey, vallée de l’Arve

Ferdinand Hodler – Sunrise Over Mont Blanc

Ferdinand Hodler – Eiger, Monch and Jungfrau in Moonlight

Ferdinand Hodler – Hilly Landscape with Ravens, in the Bernese Oberland

Ferdinand Hodler – Lake Thun Landscape

Ferdinand Hodler – Lake Geneva from Chexbres

Ferdinand Hodler – Genfersee von Chexbres aus

Ferdinand Hodler – Genfersee mit Savoyerbergen

Ferdinand Hodler – Sunset on Lake Geneva

Ferdinand Hodler – Sonnenuntergang am Genfer See

Ferdinand Hodler – Forest Stream

Ferdinand Hodler – Wiesenstück

Ferdinand Hodler – Sonnige kleine Strasse

Ferdinand Hodler – Die Strasse nach Evordes

Ferdinand Hodler -Self Portrait

Ferdinand Hodler – Porträt der Berthe Jacques, Frau des Künstlers

Ferdinand Hodler.

Ferdinand Hodler (14 martie 1853 – 19 mai 1918), pictor elvetian

In 14 martie s-au nascut:

Albert Einstein, fizician , laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe anul 1921 (14 martie 1879, Ulm – 18 aprilie 1955, Princeton).

Jules Joseph Lefebvre (14 martie 1836 – 24 februarie 1911), pictor francez.

Giuseppe Maria Crespi (14 martie 1665 – 16 iulie 1747), pictor italian baroc.

Adolph Gottlieb(14 martie 1903 – 4 martie 1974), pictor, sculptor si grafician abstract expresionist american.

Adolph Gottlieb(14 martie 1903 – 4 martie 1974), pictor, sculptor si grafician abstract expresionist american

Adolph Gottlieb – Rolling

Adolph Gottlieb – Imaginary Landscape

Adolph Gottlieb – Imaginary Landscape

 

Adolph Gottlieb – Levitation

 

Adolph Gottlieb – Green Ground, Blue Disk

 

Adolph Gottlieb – Chrome Green

Adolph Gottlieb (14 martie 1903 – 4 martie 1974), pictor, sculptor si grafician abstract expresionist american.
Adolph Gottlieb s-a nascut in New York din parinti evrei. Intre 1920-1921 a studiat la Art Students League din  New York, apoi a calatorit timp de un an in Franta si Germania.In Franta a studiat la  Académie de la Grande Chaumière din Paris. A fost unul dintre artistii americani care a calatorit cel mai mult.Pe la mijlocul anilor 1930 a devenit profesor si a folosit cunostintele dobandite de tehnica si istoria artei.

In 1935, impreuna cu inca noua artisti, cunoscuti ca grupul “The Ten” si-au expus lucrarile pana in anul 1940, fiind cunoscuti ca artisti abstract expresionisti.

Intre 1937-1939, Gottlieb a trait in desertul Arizona desert si s-a inspirat in picturile sale din peisajele aride si cu cactusi.

In timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial, Gottlieb a dat de suprarealistii exilati in New York care i-au reafirmat convingerea ca subconstientul este izvorul artei  evocatoare si universale.Aceasta convingere l-a condus la experimentarea simbolurilor  fundamentale  si   esenţiale.

Cariera lui Gottlieb a fost marcata de evolutia spatiului si  universalitate.

Galerie de pictura.

Adolph Gottlieb – Brink 1959

Adolph Gottlieb – Cool Blast

Adolph Gottlieb – Pink Ground

Adolph Gottlieb – Vert

Adolph Gottlieb – Untitled

Adolph Gottlieb – Mist

Adolph Gottlieb – Icon

Adolph Gottlieb – Jetsam

Adolph Gottlieb – Untitled

Adolph Gottlieb – White disc – red ground

Adolph Gottlieb – Untitled

Adolph Gottlieb – Untitled

Adolph Gottlieb – Untitled

Adolph Gottlieb – Black Field

Adolph Gottlieb – Untitled

Adolph Gottlieb – Chrome Green

Adolph Gottlieb – Green Ground, Blue Disk

Adolph Gottlieb – Blues

Adolph Gottlieb – Blue Night

Adolph Gottlieb – Untitled

Adolph Gottlieb – Mood

Adolph Gottlieb – Marine

Adolph Gottlieb – Waterscape

Adolph Gottlieb – Levitation

Adolph Gottlieb – Imaginary Landscape

Adolph Gottlieb – Imaginary Landscape

Adolph Gottlieb – Rolling

Adolph Gottlieb – Flurry

Adolph Gottlieb – Figure Eight

Adolph Gottlieb – Calligraphy

Adolph Gottlieb – Untitled

Adolph Gottlieb – Untitled

Adolph Gottlieb – Untitled

Adolph Gottlieb – Signs

Adolph Gottlieb – Dawn

Adolph Gottlieb – Untitled

Adolph Gottlieb – Figures

Adolph Gottlieb – Division

Adolph Gottlieb – Night Forms

Adolph Gottlieb – Black Hand

Adolph Gottlieb – The Cage

Adolph Gottlieb – Mariner’s Incantation 1945

Adolph Gottlieb – Pictograph – Tablet Form

Adolph Gottlieb – Red Portrait

Adolph Gottlieb – Untitled (Arizona Still Life)

sursa:Adolph Gottlieb (American, 1903-1974)

In 14 martie s-au nascut:

Albert Einstein, fizician , laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe anul 1921 (14 martie 1879, Ulm – 18 aprilie 1955, Princeton).

Jules Joseph Lefebvre (14 martie 1836 – 24 februarie 1911), pictor francez.

Giuseppe Maria Crespi (14 martie 1665 – 16 iulie 1747), pictor italian baroc.

Ferdinand Hodler(14 martie 1853 – 19 mai 1918), pictor elvetian.