Wassily Kandinsky (4 decembrie(16 decembrie) 1866 – 13 decembrie 1944), pictor de origine rusă

Wassily Kandinsky – Colourful Life

Wassily Kandinsky – Moscow I, 1916

Wassily Kandinsky – Murnau avec église II

Wassily Kandinsky – Small Pleasures

Wassily Kandinsky – Picture With A White Border, 1913

Wassily Kandinsky – Black spot, 1912

Wassily Kandinsky – Two riders and reclining figure

Wassily Kandinsky – Landscape with factory chimney, 1910

Wassily Kandinsky – Composition IV, 1911

Wassily Kandinsky – Composition X, 1939

Wassily Kandinsky – Autumn in Murnau, 1908

Wassily Kandinsky – View of Murnau, 1908

Wassily Kandinsky – View of Murnau to the railroad, the church and the castle, 1909

Wassily Kandinsky – Houses at Murnau,1909

Wassily Kandinsky – Winter Landscape, 1909

Wassily Kandinsky – White sound, 1908

Wassily Kandinsky – Kochel – Gabriele Munter

Wassily Kandinsky – Kochel – Gabriele Munter-1902

Wassily Kandinsky – Gabriele Munter,1905

Nu sunt o persoana foarte culta;nu prea mai citesc, nu merg la spectacole de teatru sau la Opera, nici galerii de arta nu vizitez.Asta nu inseamna ca n-am fost la teatru, opera, concerte, expozitii sau ca n-am citit.

Cu toate astea, ma pot „lauda” ca am vizitat muzee, expozitii de picura, galerii de arta si am cunoscut artisti despre care nu stiam nimic.Chiar azi am vizitat o expozitie a unui pictor de origine rusa, Vasili Kandinski, si am aflat cate ceva despre el.Vasili Kandinski (rusă Василий Васильевич Кандинский, Vasilîi Vasilievič Kandinskîi, n. 4 decembrie 1866 (S.N. 16 decembrie), Moscova – d. 13 decembrie 1944, Neuilly-sur-Seine, Franța) a fost un pictor de origine rusă.S-a născut într-o familie de burghezi bogaţi şi moderni din Moscova. În 1871,  familia Kandinski părăseşte Moscova şi se mută la Odessa. De la vârsta de 8 ani, Vasili începe să ia lecţii de pian şi violoncel. Frecventează cursurile liceului clasic şi studiază desenul. În 1882, la vârsta de 26 ani se însoară cu verişoara lui, Anna Semiakina. În anul 1885 se întoarce la Moscova pentru a urma cursurile Facultăţii De Drept şi apoi lucrează ca profesor la facultate. În 1896 ia o decizie irevocabilă: va deveni pictor. Pleacă la München, unde se afla una dintre cele mai renumite Academii de Artă din Europa acelor vremuri.
După ce soseşte în Germania, în decembrie 1896, începe să studieze între 1897-1899 la o şcoală celebră condusă de pictorul Anton Azbe (1855-1905). În 1900 este primit în Academia de Arte Frumoase. Dezamăgit, părăseşte şcoala renunţând definitiv la educaţia academică. În primăvara anului 1901 înfiinţează grupul „Phalanx”. Această societate născută în spiritul opoziţiei faţă de academismul omipotent şi omiprezent în artă, organizează în cursul celor 4 ani de existenţă un număr de 12 expoziţii care luau apărarea curentelor cele mai novatoare. „Phalanx” îşi deschide propria şcoala unde Kandinski devine profesor de desen şi pictură. În 1902 se îndrăgosteşte de una dintre elevele sale, Gabriele Munter (1877-1962).

Wassily Kandinsky – Moscow

Wassily Kandinsky – Colourful Life

Wassily Kandinsky – Volga Song

Wassily Kandinsky – Several Circles

Wassily Kandinsky – Around the Circle

Wassily Kandinsky – Boat Trip

Wassily Kandinsky – The Blue Mountain

Wassily Kandinsky – Black Lines

Wassily Kandinsky – The Great Gate of Kiev

Wassily Kandinsky – All Saints I

Wassily Kandinsky – Mountain

Wassily Kandinsky – Sky Blue

Wassily Kandinsky – The Singer

Wassily Kandinsky – Interior (My Dining Room)

Wassily Kandinsky – The Blue Rider

 

Wassily Kandinsky(4 decembrie 1866-13 decembrie 1944), pictor de origine rusă

surse: 1, 2  

Stii de ce e dezordine in lume? Pentru ca nu e ordine in dumneata.

Un cuvânt este un arbore. Că s-a născut pe pământul tău ori că a căzut ca o sămânţă din lumea altora, un cuvânt este, până la urmă, o făptură specifică.Când ai să fii în ordinea ta, omule? Când ai să faci din fiecare ceas un pas şi din paşii zilei tale un mers, şi nu o împleticire?Noi nu avem un termen romanesc pentru „devenire”. Avem cateva pentru fiinta, dar nu avem pentru devenire. Am fi putut avea termenul de „petrecere” (se petrece ceva, care e mai mult decat se intampla, are loc: are desfasurare). Dar l-au expropriat cheflii. Singura noastra devenire este in chef, in distractie -, in instrainare.

Visez o scoala in care sa nu se predea, la drept vorbind, nimic. Sa traiesti linistit si cuviincios, intr-o margine de cetate, iar oamenii tineri, cativa oameni tineri ai lumii, sa vina acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Caci totul si toti le dau lectii. Totul trebuie invatat din afara si pe dinafara, iar singurul lucru care le e ingaduit din cand in cand e sa puna intrebari.
Gandul Scolii, al celei unde sa nu se predea nimic, ma obsedeaza. Stari de spirit, asta trebuie dat altora; nu continuturi, nu sfaturi, nu invataturi….

Ma sperie o vorba din Luca: „Vai de voi, carturari si farisei fatarnici. Pentru ca voi sunteti ca mormintele, care nu se vad si peste care oamenii umbla fara sa stie”

Am vazut ceva neasteptat: un om milos care multumea cersetorului pentru ca-i primise dania. In fond, avea dreptate s-o faca. Fiindca binefacatorul exista prin cel care primeste. Cat de recunoscator trebuie sa fie medicul bolnavului pe care l-a vindecat!
Nu se stie cine da si cine primeste.
In ce consta, pana la urma, fericirea? Nicidecum in a beneficia din plin de ce este (bani, valori, cultura) ci in a face posibil ce nu este, ce nu e inca. Pana si biologic e asa: copilul. Dar spiritual este numai asa: scrii pentru cititorul care nu s-a nascut inca, te cultivi spre a obtine alt inteles si un gand nou, traiesti sub fascinatia lui ceea ce sta sa vina.
Stii de ce e dezordine in lume? Pentru ca nu e ordine in dumneata.
Primul lucru de predicat: dispretul pentru oamenii politici, acesti valeti ai istoriei comune.
Nimeni nu e in ordine. Ma uit la toti in jurul meu si vad ca pierd si ordinea in care au fost. Si totusi: fiecare poarta asupra sa ordinea lumii; daca tu faci ce trebuie, pui in ordine si restul.
Oamenii te iarta daca faci crime. Dar nu te iarta daca esti fericit.
Am simtit limpede asta, in ceasul reinvierii mele. Marturisiri si ganduri ale lui Constantin Noica.

In 4 decembrie 1987 a incetat din viata Constantin Noica, filozof si eseist, mentor spiritual al unor intelectuali români, membru post–mortem al Academiei Române („Sentimentul românesc al fiintei”, „Eminescu sau gânduri despre omul deplin în cultura românã” (n. 25 iulie 1909)Constantin Noica.