Arhive blog

Elizabeth Taylor

Update : Elizabeth Taylor a incetat din viata miercuri, 23 martie 2011. Odihneasca-se in pace!

006
Elizabeth Rosemond Taylor s-a nascut pe 27 februarie 1932 la Londra. Chiar daca mama sa avusese o scurta cariera ca actrita in SUA, parintii erau de fapt dealeri de arta din St Louis, care venisera in capitala britanica pentru a-si deschide o galerie. In final, familia Taylor s-a mutat in SUA si s-a stabilit la Los Angeles, chiar inainte ca razboiul sa inceapa in Europa in 1939.
liz

In urma unei preselectii organizate de Unviersal Studios, Elizabeth a reusit ca la doar noua ani sa semneze un contract si sa isi faca debutul pe marile ecrane in 1942, cu un rol in „There’s One Born Every Minute”. A semnat in acelasi an cu MGM si s-a bucurat de succes ca actrita-copil.

In 1944, la 12 ani, are primul rol principal in „National Velvet”. Filmul a lansat-o pe adolescenta ca o tanara cu ochi de o culoare ciudata, un viitor star de cinema. Au urmat mai multe roluri, pana la primul serios, din 1949, in „Conspirator”.

La 18 ani Elizabeth se casatoreste cu Nicky Hilton, din familia care detine celebrul lant de hoteluri, in mai 1950. Hilton avea sa fie doar primul din cei sapte soti ai actritei, iar mariajul a durat mai putin de noua luni. In 1951, cand colabora cu Paramount, a facut si primul rol apreciat de critici in „A Place In The Sun”, regizat de George Stevens.

Taylor s-a casatorit pentru a doua oara in februarie 1952, cu Michael Wilding, un actor britanic, cu 20 de ani mai in varsta, cu care a avut doi copii. A continuat sa lucreze pentru MGM, dar abia cu filmul „Giant” din 1956 cariera ei s-a relansat.

Actrita a divortat pentru a doua oara in ianuarie 1957. Trei zile mai tarziu se casatoreste cu Mike Todd, un producator de film din Acapulco. Todd era cu 24 de ani mai in varsta, dar se pare ca a fost cea mai fericita dintre casatoriile actritei.

In 1957 Elizabeth Taylor a primit si prima nominalizare la Oscar pentru cea mai buna actrita. Cu doar patru zile inainte de ceremonie sotul ei a murit intr-un accident de avion. Urmatorul film, unde a jucat alaturi de nou-venitul Paul Newman, a fost un mare succes de public si critica, „Cat On A Hot Tin Roof” fiind considerat si astazi una dintre cele mai bune pelicule.

La putin timp dupa aceea se casatoreste cu Eddie Fisher, unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Todd, in mai 1959. In acelasi an primeste a treia nominalizare la Oscar. Chiar daca nu primeste acest premiu este recompensata cu Globul de Aur pentru cea mai buna actrita.

In timp ce se afla la Londra, unde lucra la filmul „Cleopatra”, Taylor a inceput sa se simta tot mai rau si a avut nevoie de o operatie urgenta. Taylor a supravietuit, desi medicii se asteptasera la ce era mai rau, si a putut participa la Premiile Oscar din acel an, unde a castigat premiul pentru cea mai buna actrita. Si asta chiar daca a fost nevoita sa urce pe scena in carje.

„Cleopatra” a fost pentru mult timp cel mai scump film produs vreodata si a ramas in istoria cinematografiei. Taylor a devenit cea mai bine platita actrita, primind un onorariu de un milion de dolari pentru rolul principal. Pe platourile peliculei l-a intalnit si pe viitorul sau sot, Richard Burton. Dar la lansarea din 1963 „Cleopatra” nu s-a bucurat de succesul asteptat.

Dupa divortul de Eddie Fisher, Taylor s-a casatorit in 1964 cu Richard Burton, alaturi de care avea sa joace in mai multe filme, cuplul fiind mereu haituit de presa de scandal. Colaborarea dintre cei doi s-a dovedit un succes, iar Taylor a castigat un al doilea Oscar. A jucat apoi alaturi de Marlon Brando in „Reflections In A Golden Eye” si alaturi de Burton in ” The Comedians”.

Urmatoarele filme nu au fost succes de casa, dar in 1972 Taylor a primit premiul pentru cea mai buna actrita la Festivalul de la Berlin pentru rolul din „Hammersmith Is Out”. Titlul urmatoarei productii comune avea sa se dovedeasca profetic. In 1972, Taylor si Burton au jucat in productia de televiziune „Divorce His – Divorce Hers”. In iunie 1974, dupa un mariaj de zece ani, au divortat, pentru a se recasatori 16 luni mai tarziu. Au divortat pentru a doua oara zece luni mai tarziu. In decembrie 1976 Liz s-a casatorit cu sotul numarul sase, senatorul de Virginia John Warner; de care a divortat in 1982.

In urmatorii ani Taylor a jucat in mai putine filme, preferand ca anii 80 sa ii consacre productiilor pentru televiziune. Din 1985 a devenit purtator de cuvant pentru prima asociatie caritabila a luptei impotriva SIDA. Dupa ce bunul ei prieten, actorul Rock Hudson, a murit din cauza teribilei maladii, Taylor s-a implicat si mai mult.

Doi ani mai tarziu lanseaza o colectie de parfumuri, de mare succes. Se casatoreste din nou in 1991, de aceasta data cu Larry Fortensky, cu 20 de ani mai tanar decat ea. Cei doi au divortat in 1996. O colaborarea mai putin obisnuita a fost cu producatorii serialului de animatie „The Simpsons”, Taylor fiind vocea lui Maggie. Dupa mai multe premii, intre care si cel pentru intreaga activitate, din 1993, Taylor a revenit pe marele ecran in filmul „The Flinstones” din 1994.

In februarie 1997 este din nou grav bolnava si trebuie sa se supuna unei operatii pentru a extirpa o tumoare cerebrala, din fericire benigna. In 2001 a aparut in filmul pentru televiziune „These Old Broads”, impreuna cu Shirley MacLaine si Debbie Reynolds. Doi ani mai tarziu a fost innobilata de Regina Elisabeta a II-a in 2000.

Cu o cariera marcata de tragedie, succes, ironie si urcusuri si coborasuri, Elizabeth Taylor este o adevarata legenda a lumii cinematografice.
poze
elizabeth_taylor04jpg

Wassily Kandinsky (4 decembrie(16 decembrie) 1866 – 13 decembrie 1944), pictor de origine rusă

Wassily Kandinsky – Colourful Life

Wassily Kandinsky – Moscow I, 1916

Wassily Kandinsky – Moscow I, 1916

Wassily Kandinsky – Murnau avec église II

Wassily Kandinsky – Murnau avec église II

 Wassily Kandinsky – Small Pleasures

Wassily Kandinsky – Small Pleasures

Wassily Kandinsky – Picture With A White Border, 1913

Wassily Kandinsky – Picture With A White Border, 1913

Wassily Kandinsky - Black spot, 1912

Wassily Kandinsky – Black spot, 1912

Wassily Kandinsky – Two riders and reclining figure

Wassily Kandinsky – Two riders and reclining figure

Wassily Kandinsky – Landscape with factory chimney, 1910

Wassily Kandinsky – Landscape with factory chimney, 1910

Wassily Kandinsky – Composition IV, 1911

Wassily Kandinsky – Composition IV, 1911

Wassily Kandinsky – Composition X, 1939

Wassily Kandinsky – Composition X, 1939

Wassily Kandinsky – Autumn in Murnau, 1908

Wassily Kandinsky – Autumn in Murnau, 1908

Wassily Kandinsky – View of Murnau, 1908

Wassily Kandinsky – View of Murnau, 1908

Wassily Kandinsky – View of Murnau to the railroad, the church and the castle, 1909

Wassily Kandinsky – View of Murnau to the railroad, the church and the castle, 1909

Wassily Kandinsky – Houses at Murnau,1909

Wassily Kandinsky – Houses at Murnau,1909

Wassily Kandinsky – Winter Landscape, 1909

Wassily Kandinsky – Winter Landscape, 1909

Wassily Kandinsky - White sound, 1908

Wassily Kandinsky – White sound, 1908

Wassily Kandinsky – Kochel - Gabriele Munter

Wassily Kandinsky – Kochel – Gabriele Munter

 Wassily Kandinsky – Kochel - Gabriele Munter-1902

Wassily Kandinsky – Kochel – Gabriele Munter-1902

Wassily Kandinsky – Gabriele Munter,1905

Wassily Kandinsky – Gabriele Munter,1905

Nu sunt o persoana foarte culta;nu prea mai citesc, nu merg la spectacole de teatru sau la Opera, nici galerii de arta nu vizitez.Asta nu inseamna ca n-am fost la teatru, opera, concerte, expozitii sau ca n-am citit.

Cu toate astea, ma pot „lauda” ca am vizitat muzee, expozitii de picura, galerii de arta si am cunoscut artisti despre care nu stiam nimic.Chiar azi am vizitat o expozitie a unui pictor de origine rusa, Vasili Kandinski, si am aflat cate ceva despre el.Vasili Kandinski (rusă Василий Васильевич Кандинский, Vasilîi Vasilievič Kandinskîi, n. 4 decembrie 1866 (S.N. 16 decembrie), Moscova – d. 13 decembrie 1944, Neuilly-sur-Seine, Franța) a fost un pictor de origine rusă.S-a născut într-o familie de burghezi bogaţi şi moderni din Moscova. În 1871,  familia Kandinski părăseşte Moscova şi se mută la Odessa. De la vârsta de 8 ani, Vasili începe să ia lecţii de pian şi violoncel. Frecventează cursurile liceului clasic şi studiază desenul. În 1882, la vârsta de 26 ani se însoară cu verişoara lui, Anna Semiakina. În anul 1885 se întoarce la Moscova pentru a urma cursurile Facultăţii De Drept şi apoi lucrează ca profesor la facultate. În 1896 ia o decizie irevocabilă: va deveni pictor. Pleacă la München, unde se afla una dintre cele mai renumite Academii de Artă din Europa acelor vremuri.
După ce soseşte în Germania, în decembrie 1896, începe să studieze între 1897-1899 la o şcoală celebră condusă de pictorul Anton Azbe (1855-1905). În 1900 este primit în Academia de Arte Frumoase. Dezamăgit, părăseşte şcoala renunţând definitiv la educaţia academică. În primăvara anului 1901 înfiinţează grupul „Phalanx”. Această societate născută în spiritul opoziţiei faţă de academismul omipotent şi omiprezent în artă, organizează în cursul celor 4 ani de existenţă un număr de 12 expoziţii care luau apărarea curentelor cele mai novatoare. „Phalanx” îşi deschide propria şcoala unde Kandinski devine profesor de desen şi pictură. În 1902 se îndrăgosteşte de una dintre elevele sale, Gabriele Munter (1877-1962).

 

Wassily Kandinsky(4 decembrie 1866-13 decembrie 1944), pictor de origine rusă

surse: 1, 2  

Regina Maria a României

marie261marie01426px-king_ferdinand_of_romaniamarie34marie52marie116marie130marieprincesses2
In 29 octombrie1875 s-a nascut Maria Alexandra Victoria , Regina Maria a României (s-a stins in 18 iulie 1938). Maria s-a logodit, la numai 16 ani, cu Ferdinand de Hohenzollern, principe moştenitor al României.

Căsătoria a avut loc la Sigmaringen, la 29 decembrie 1892, întâi după ritul catolic, apoi după cel anglican. Perechea princiară a sosit la Bucureşti în 4 februarie 1893,cu care prilej preşedintele Consiliului de Miniştri a dat citire unui act prin care regele Carol considera căsătoria pe care o mediase drept o încununare a muncii sale pentru „propăşirea neamului românesc”. În aceeaşi zi, în mod simbolic, în 32 de biserici din Bucureşti s-au oficiat căsătoriile a unei perechi din fiecare judeţ al ţării. principesa Maria a abandonat pentru totdeauna toate drepturile sale de succesiune la coroana Marii Britanii. Până la urcarea ei pe tron, în 1914, a dat naştere la şase copii: Carol (viitorul rege al României), Elisabeta (viitoarea regină a Greciei), Mărioara (viitoarea regină a Iugoslaviei), Nicolae (viitor regent al României), Ileana şi Mircea.

În tot timpul domniei regelui Ferdinand, i-a fost colaboratoare de fiecare zi, participând la marile decizii, hotărâtoare pentru poporul român. Înzestrată cu calităţi multiple, cu o îndrăzneală şi energie aproape necunoscute la capetele încoronate, Regina Maria, odată cu intrarea României în razboi, s-a integrat în corpul surorilor de caritate. După ocuparea Capitalei de către inamic, a luat calea refugiului la Iaşi, dar a participat la toate durerile poporului cauzate de război. Gata de ajutor oricând şi oriunde, cu riscul sănătăţii sau al vieţii, vizitează raniţii şi bolnavii de pe front,aşa cum o făcuse încă în războiul din 1913, prin lagărele de holerici. Prezenţa ei pretutindeni mărea curajul şi dădea tuturor siguranţa biruinţei finale.

Regina Maria a Romaniei scrie in „Povestea vietii mele” despre viata ei alaturi de Regele Ferdinand.

„Ce e drept, simţeam o oarecare nerăbdare când vedeam şovăiala altora. Cu firea mea de femeie luam, dintr-un salt, orice hotărâre; mintea nu-mi era niciodată împrăştiată şi mă simţeam ageră şi gata să dau de rostul oricărei împrejurări. Era uşor oricui să stea de vorbă şi să se înţeleagă cu mine, de aceea nimeni nu mă ocolea. Niciodată nu mă feream de discuţii; o contradicţie nu mă speria, o luptă mai grea îmi punea la încercare energia. În fiecare ceas al zilei simţeam în mine viaţa, ca o forţă aproape electrică. Acestea le ştia soţul meu; ştia, de asemenea, că felul meu de a discuta era decis şi neşovăielnic, că eram totdeauna gata de luptă; astfel luase încetul cu încetul obiceiul să se întoarcă spre mine când era nedumerit. Găsea adesea în tovarăşa lui un sfetnic chibzuit, care se arăta neaşteptat de nepărtinitor.

La mine nu era niciodată nimic socotit dinainte: aveam o fire deschisă şi cutezătoare şi nu mă dădeam la o parte de la orice primejdie, nepregătindu-mi nici o portiţă de scăpare; eram totdeauna gata să lupt sau să cad în slujba credinţelor mele; n-aveam nimic din diplomatul viclean. Totdeauna am fost îmboldită de un nestăvilit instinct de a fi de folos fără să stau vreodată să cântăresc dacă hotărârile mele pripite erau înţelepte sau nu, dacă aveau să mă expună să fiu nedrept judecată sau rău înţeleasă. Un altruism spontan şi neprecupeţit e cheia firii mele; sunt nevoită să spun aceste lucruri, pentru ca astfel să lămuresc mai bine faptele mele şi purtarea mea în tot timpul domniei regelui Ferdinand.”


Inima reginei a fost înmormântată din ordinul ei la Balcic, reşedinţa sa de pe malul Mării Negre. Regina Maria a României Mari a avut ca ultima dorinţă ca trupul să-i fie înmormântat la mănăstirea Curtea de Argeş, iar inima la reşedinţa de la Balcic. După pierderea Cadrilaterului (1940), inima a fost adusă lângă castelul Bran, a doua reşedinţă a Reginei Maria. În anul 1968, comuniştii au spart cu răngile sarcofagul de marmură şi au luat casetele cu inima. Casetele au fost trecute în Tezaurul Istoric al Romaniei, iar inima reginei zace pe undeva prin Muzeul Naţional de Istorie. Oamenii din Bran au făcut numeroase apeluri ca inima reginei să fie readusă la locul ei.

Scarface Al Capone


Chiar in aceasta zi,adica 17 octombrie,dar in anul 1931,cel mai mare gangster, Al Capone a fost condamnat pentru evaziune fiscala si inchis pentru 11 ani.

Nu am planificat sa vorbesc despre un ganster,dar asa s-a nimerit.Prea se potriveste situatia actuala cu ce a fost atunci (mai putin crimele) ca parca mi-ar placea sa aud ca cei mai mari „gangsteri „din Romania au fost condamnati pentru evaziune fiscala,tunurile pe care le-au dat,escrocherii,coruptie etc.

Mi-ar placea,dar nu cred ca in Romania vom apuca sa vedem ca marii „gangsteri” vor fi condamnati si inchisi.

Al Capone, pe numele sau adevarat Alphonse Caponi, s-a nascut la 17 ianuarie 1899 la New York, intr-un cartier locuit in majoritate de afro-americani in Brooklyn. In adolescenta se alatura unei bande,mai tarziu se muta in Manhattan si se angajeaza ca barman. In cursul unei dispute cu un client, se alege cu o taietura pe fata, cauzata de o lama de ras, care ii va aduce porecla de Scarface.

In 1922 devine mana dreapta a unui mare mafiot. Dupa retragerea sefului, intreaga afacere ii ramane in administrare. Al Capone a lasat un nume in istoria crimei organizate, fiind, intre 1925 si 1930 patronul industriei viciilor din Chicago. A castigat o avere imensa (veniturile sale anuale atingeau 100 milioane de dolari), gratie exploatarii barurilor clandestine, tripourilor, bordelurilor, barurilor de noapte etc. Al Capone este instigatorul masacrului de Sfantul Valentin  din 1929, in cursul caruia principalii sai adversari au fost omorati in timp ce el se afla in Florida. In 1931 este condamnat pentru frauda fiscala, intr-un final tradat de un mod de viata exagerat superior veniturilor sale oficiale.

A pledat la inceput ca vinovat, sperand la o reducere a sentintei prin platirea unei cautiuni. Intr-un final este declarat vinovat si condamnat la 11 ani de inchisoare, la o amenda de 50.000 de dolari si la 30.00 de dolari taxe de judecata. Este trimis intai la inchisoarea din Atlanta, de unde putea sa isi gestioneze incontinuare afacerile, inainte de a fi transferat in celebra inchisoare Alcatraz si supus unui regim mai sever.

S-a stins din viata la 21 ianuarie 1947.

Muzeul Al Capone

Va amintiti filmele americane de demult cu gansteri?Daca da,sper ca va amintiti de actorul care a jucat roluri de gangsteri,Edward Goldenberg Robinson (nascut in 12 decembrie 1893, Bucureşti, a trait pana in 25 ianuarie 1973, Hollywood, California) a fost un actor american de origine română.Institutul American de Film l-a clasat pe Robinson printre cei mai mari actori ai secolului XX.

Maica Tereza,”Saint of the Gutters”

Doreste cineva un catelus ?Tiberiu Lovin scrie la el pe site si are si cateva poze cu catelusi si mama lor!

Maica Tereza

In ziua de 27 august 1910 a venit pe lume  ca sa aline suferintele oamenilor,o fetita care,mai tarziu a devenit Maica Tereza.

Maica TerezaO scurtă biografie

Maica Tereza Gonxha („floare înmugurită”) a crescut într-o bogată familie de albanezi catolici. Ea a primit de la părinţii săi o educaţie religioasă solidă. Când avea zece ani, tatăl îi moare pe neaşteptate; acesta a fost motivul pentru care, în anii ce au urmat, s-a dedicat şi mai mult credinţei sale. La doisprezece ani, se decide să devină călugăriţă. Ea a fost deosebit de consecventă în acest sens, la 18 ani cerând să fie primită în ordinul Loreto.

Acest ordin călugăresc îşi angajase membrii mai ales în sistemul educaţional din Bengal/India. Totuşi, Maica Tereza nu a plecat direct în India, fiind mai întâi trimisă la centrala ordinului Loreto din Irlanda. La data de 28 septembrie 1928, ea a părăsit oraşul natal Skopje, luând calea Irlandei. Dar după doar două luni, ea i-a putut împlini visul, plecând spre Bengal. La Calcutta şi-a depus primele jurămintele iar în următorii 17 ani a lucrat la St. Mary´s School din Calcutta, mai întâi ca profesoară, apoi ca directoare.

Cu ocazia unuia din periplurile sale prin Calcutta, ea a simţit menirea divină de a ajuta oamenii sărmani. Doi ani mai târziu a primit permisiunea de a-şi părăsi ordinul, fără să renunţe şi la statutul de călugăriţă. În anii care au urmat, Tereza a trăit printre cei mai săraci dintre săraci, în cartierele mizere ale Calkuttei. Celebrul ei portret, apărut în revista LIFE, i-a adus apelativul de „Saint of the Gutters”.

În anul 1949, Tereza a devenit cetăţean indian, iar în 1950 a înfiinţat ordinul „Misionarele Carităţii”. Membrii acestui ordin trebuiau să depună jurământul de castitate, de sărăcie şi de obedienţă. Acest ordin a fost recunoscut ulterior de către Papă, intrând în subordinea acestuia. Tereza se ocupa în cadrul acestui ordin mai ales de muribunzi, orfani şi bolnavi. Ea depunea însă cele mai mari strădanii în vederea alinării suferinţelor bolnavilor de lepră. Astăzi, ordinului Maicii Tereza îi aparţin peste 3000 de călugăriţe şi peste 500 de călugări din întreaga lume. Tereza a primit un număr impresionant de premii pentru activităţile sale altruiste. Cel mai important dintre acesta a fost, cu siguranţă, Premiul Nobel pentru Pace, primit în anul 1979 .

În ceea ce priveşte educaţia medicală deseori improprie a colaboratorilor săi, Maica Tereza obişnuia să spună că „nu succesul, ci credinţa nealterată este importantă.” Chiar dacă munca sa a fost apreciată şi recunoscută la nivel mondial, atitudinea ei conservatoare a fost uneori criticată. Astfel, ea vedea în politica practicată în domeniul avorturilor în multe ţări „cea mai mare ameninţare pentru pacea din lume”. Atunci când s-a pus problema, în Irlanda, legalizării divorţurilor, Maica Tereza a chemat irlandezii să dea un vot negativ.

La câteva zile după moartea prinţesei Diana, pe care o regretase profund, la 5 septembrie 1997 a murit şi Maica Tereza. Ea a fost înmormântată la Calcutta, la funeraliile sale participând foarte multe persoane, venite din toate colţurile lumii.

„Ziua de ieri a trecut. Ziua de mâine nu a sosit încă. Nu avem la dispoziţie decât ziua de astăzi. Hai să începem.”  [Maica Tereza]

„Dacă ești bun cu oamenii te pot acuza de interese și intenții ascunse.Fii bun oricum.
Dacă ești cinstit și sincer oamenii te pot înșela. Fii cinstit oricum.
Dacă găsești liniștea și fericirea oamenii pot fi geloși. Fii fericit mereu.
Binele pe care-l faci azi oamenii îl vor uită oricum.Fă bine mereu.
La urmă urmei nu e între ține și ei e între ține și Dumnezeu.”

Acum cateva luni am mai scris un post despre Maica Tereza.”Indoiala Maicii Tereza”.

(Poate ca suna ciudat ce spun acum,dar si pe mine m-a ajutat foarte mult aceasta sfanta,Maica Tereza).