Arhive blog

Jean-François Portaels (3 aprilie 1818 – 8 februarie 1895), pictor orientalist belgian

3 apr.

Posted by g1b2i3

Jean-François Portaels – White Lilac

Jean-François Portaels – Reverie

Jean-François Portaels – A Young Girl in Folk Costume

Jean-François Portaels – Young Woman from Tanger

Jean-François Portaels – Contemplation.

Jean-François Portaels – The Pearl Necklace

Jean-François Portaels – An Oriental Beauty

Jean-François Portaels – Sisters

Jean-François Portaels – Oriental Beauty

Jean-François Portaels – At the Theater

Jean-François Portaels – The Necklace

Jean-François Portaels – Young woman with flowers

Jean-François Portaels – Flower Girl from Trieste

Jean-François Portaels – The Yellow Butterfly

Jean-François Portaels – Jephta’s daughter

Jean-François Portaels – Esther

Jean-François Portaels – The Slave Market

Jean-François Portaels – Smoking a Hookah

Jean-François Portaels – Paul Deroulede 1877

Jean-François Portaels (3 aprilie 1818 – 8 februarie 1895) a fost un pictor orientalist belgian si director al Académie Royale des Beaux-Arts din Bruxelles. Portaels s-a nascut in Vilvoorde. Tatal lui, un bogat fabricant de bere, l-a trimis sa studieze la Royal Academy, al carei director, François Navez, l-a luat imediat in atelierul lui. Prin 1841 Portaels a plecat la Paris, unde a fost bine primit de Paul Delaroche. Dupa ce s-a reintors in Belgia, a castigat Grand Prix de Rome in 1842. Dupa aceea a calatorit prin Italia, Grecia, Maroc, Algeria, Egipt, Liban, Judaea, Spania, Ungaria si Norvegia. Dupa ce s-a intors in Belgia in 1847 Portaels i-a urmat lui H. Vanderhaert ca director al Academiei din Ghent.

In 1849 s-a casatorit cu fiica primului sau profesor, Navez, iar in 1850 s-a stabilit in Bruxelles; insa deoarece nu a primit postul de director al academiei din Bruxelles, asa cum si-a dorit, cu toate acestea, pentru a continua sa predea la fel ca socrul sau, si-a deschis o scoala-studio privata, care a devenit una de foarte mare importanta in dezvoltarea artei belgiene. Din nou a plecat in calatorii, petrecandu-si timpul in Maroc; s-a reintors in Bruxelles in 1874, iar in 1878 a devenit director al Académie Royale des Beaux-Arts ceea ce era obiectivul sau ambitios. A murit in Schaerbeek.

Jean-François Portaels (3 aprilie 1818 – 8 februarie 1895), pictor orientalist belgian

Tot in 3 aprilie s-a nascut Leonid Pasternak(3 aprilie 1862 – 31 mai 1945), pictor post-impresionist rus.

Publicat în arta, calendarul zilei, cultura, imagini

Lasă un comentariu

Etichete: 3 aprilie, 3 aprilie 1818, galerie de pictura, Jean-François Portaels, pictor orientalist belgian

Leonid Pasternak(3 aprilie 1862 – 31 mai 1945), pictor post-impresionist rus

3 apr.

Posted by g1b2i3

Leonid Pasternak – The artist’s daughters, Josephine and Lydia, on the dacha verandah in Molodi

Leonid Pasternak – Leonid Pasternak’s children (1914)

Leonid Pasternak – Boris Pasternak Beside the Baltic at Merekule. 1910

Leonid Pasternak – Sons, Boris and Alexander

Leonid Pasternak – Self-Portrait in a Yellow Sheepskin Coat

Leonid Pasternak – At parents’ house

Leonid Pasternak – Portrait of a woman

Leonid Pasternak – E. Levina 1916

Leonid Pasternak – Kluchevsky.

Leonid Pasternak – Music Lesson

Leonid Pasternak – The Pains of Composition

Leonid Pasternak – Albert Einstein

Leonid Pasternak – Leo Tolstoy 1901

Leonid Pasternak – Lilacs and poppies

Leonid Pasternak – Still life with hyacinths, tulips, hollyhocks and peonies

Leonid Pasternak – The Awakening,The Resurrection by Lev Nikolayevich Tolstoy

Leonid Osipovich Pasternak (nascut Yitzhok-Leib sau Isaak Iosifovich, Pasternak;in rusa: Леони́д О́сипович Пастерна́к, 3 aprilie 1862 N.S. – 31 mai 1945) a fost un pictor post-impresionist rus. E tatal poetului si romancierului Boris Pasternak. Leonid Pasternak s-a nascut in Odessa intro familie de evrei ortodocsi. Tatal lui Leonid avea un venit asigurat prin inchirierea unei case de oaspeti. Curtea casei de oaspeti, cu magazia pentru trasura, i-a trezit imaginata artistica lui Leonid, cel mai mic dintre cei sase copii ai familiei. A inceput sa deseneze de foarte timpuriu, insa familia lui a incercat sa-l descurajeze, deoarece se temeau ca desenul va interfera cu studiile lui. Primul sau sponsor a fost un maturator de strada local care a inceput sa cumpere lucrarile lui Pasternak cand Leonid avea sapte ani. Intre 1881 si 1885, Leonid a studiat la Universitatea din Moscova, mai intai la Departamentul de Medicina, apoi la Departamentul de Drept. In cele din urma a decis sa se dedice artei si a intrat la Academia Regala de Arte Frumoase din München pe care a absolvit-o in 1887. S-a reintors in Rusia, a servit timp de doi ani in Armata Imperiala Rusa(regimentul de artilerie), iar in 1889 si-a inceput cariera de pictor. Inceputul carierei sale a fost de succes. Prima lui lucrare expusa a fost cumparata de Pavel Tretyakov, cel mai important sponsor de arta din Rusia acelei perioade. Curand a devenit un pictor popular si a devenit membru in cadrul asa zisului cerc Polenov, care-i includea pe Valentin Serov, Isaac Levitan, Mikhail Nesterov, Konstantin Korovin. In 1889 s-a casatorit cu pianista Rosa Isidorovna Kaufman, fiica lui Isidor Kaufman, un instarit fabricant evreu. Tinerii insuratei s-au stabilit in Moscova, iar in 1890, s-a nascut primul din cei patru copii ai lor — renumitul scriitor si poet Boris Pasternak. Leonid Pasternak a fost unul dintre primii pictori rusi care s-a caracterizat ca impresionist. Leonid a fost si membru in miscarile artistice Peredvizhniki si Uniunea Artistilor Rusi. A fost prieten cu Lev Tolstoi, a locuit timp de patru luni in Yasnaya Polyana ssi a pictat multe portrete ale marelui scriitor, de asemenea i-a ilustrat romanele ‘Razboi si Pace’ si ‘Învierea’.

Pasternak a fost ales membru al Academiei Imperiale de Arta (1905), de asemenea a predat la Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura din Moscova. In 1921 Pasternak a trebuit sa se opereze la ochi, operatie programata in Berlin. A plecat acolo cu sotia si cele doua fiice, Lydia si Josephine, lasandu-si cei doi fii, Boris si Alexander in Rusia. Dupa operatie au decis sa nu se reintoarca in Rusia, ramanand in Berlin pana in 1938 cand s-au refugiat de nazisti in Marea Britnie. A murit la Oxford in 31 mai 1945.