Domenico Ghirlandaio (1449 – 11 ianuarie 1494), pictor italian renascentist

Domenico Ghirlandaio - Portrait of Giovanna Tornabuoni

Domenico Ghirlandaio - Portrait of Giovane Donna

Domenico Ghirlandaio - Piero de Medici

Domenico Ghirlandaio

Domenico Ghirlandaio - Adoration of the Magi for the Spedale degli Innocenti

Domenico Ghirlandaio (n. 1449 la Florența – d. 11 ianuarie 1494 la Florența) a fost un pictor italian renascentist, reprezentant al Școlii florentine (a aparținut celei de-a treia generații a acestei școli).

A fost contemporan cu Botticelli, Verrocchio și Filippino Lippi și a avut ca discipol pe Michelangelo. Doi dintre frații săi Benedetto Ghirlandaio (1458 – 1497), David Ghirlandaio (1452 – 1525), ca și nepotul, Ridolfo del Ghirlandaio (1483 – 1561) au fost de asemenea pictori.
Cele mai multe informații despre viața marelui pictor provin din lucrarea “Viețile celor mai renumiți arhitecți, pictori și sculptori italiani, de la Cimabue până în timpurile noastre” a lui Giorgio Vasari.
S-a născut în 1449 la Florența, numele său complet fiind Domenico di Tommaso di Currado di Doffo Bigordi. Tatăl, Tommaso Bigordi, era negustor de mătăsuri și mărunțișuri. Ghirlandaio a fost cel mai mare din cei șase copii din prima căsătorie a tatălui. O soră de-a sa, din cea de-a doua căsătorie a tatălui, a fost soția pictorului Sebastiano Mainardi.

Domenico deprinde încă din copilărie meseria de orfevrar, pe care o avea și tatăl său, care inventase un tip de bijuterie sub formă de ghirlandă, de unde și numele Ghirlandaio. În magazinul-atelier al tatălui, Domenico mai executa și portrete ale trecătorilor, iar de la Alesso Baldovinetti învață arta picturii și mozaicului.
În 1472, Girlandaio se înscrie la Compagna di San Luca (astăzi devenită Accademia di belle arti di Firenze), unde își desăvârșește pregătirea artistică.

Prima sa lucrare este o frescă ce decorează bazilica Pieve di Sant’Andrea din orășelul Sesto Fiorentino din provincia Florența și intitulată Sfinții Girolamo, Barbara și abatele Antonio (“Santi Girolamo, Barbara e Antonio Abate”). Pictura decorează o nișă semicirculară. Cei trei sunt reprezentați prin culori vii, frumos armonizate, amintind de stilul lui Domenico Veneziano. Sf. Girolamo atrage atenția prin anatomia reprezentării ce evocă forța plastică a lui Andrea del Castagno. Nu sunt neglijate nici detaliile de fond ale lucrării, care prin modul de aranjare creează iluzia spațialității.
Prima sa mare lucrare în care își manifestă cu adevărat personalitatea a fost decorarea capelei dedicată sfintei Fina, patroană spirituală a orășelului San Gimingnano. Au fost cooptați artiști florentini de valoare ca: arhitectul Giuliano da Maiano, fratele său, sculptorul Benedettoo, iar partea de pictură revenind lui Ghirlandaio.

Din blogosfera.

Cristian Lisandru.Ultimul tablou – 3 –

Cristian Lisandru.Cu sufletul între pereţi transparenţi

Punctul de vedere.Despre plante si zodii

Mirela Pete.Margareta Sterian sau spiritul iscoditor

Ioan Usca.Raţa – 2

Caius.Inocentul – 29