Balonul zburator

Astazi am calatorit.Pe net.Am vizitat cateva galerii de arta, o pestera cu picturi rupestre, cateva insule din Pacific si am zburat cu balonul.De sus, lumea se vede mai frumoasa si mai buna.Stiti ca-n 21 noiembrie 1783 au zburat cu un balon cu aer cald primii oameni?E ceva vreme de atunci.

Balonul cu aer cald a fost inventat de fraţii Montgolfier , Joseph şi Étienne, în 1782, şi a fost denumit de ei „mongolfière”.

Prima experienţă publică de ascensiune a unui aerostat fără pasageri a avut loc pe 4 iunie 1783 la Annonay (departamentul Ardèche).

Pe 19 septembrie, în acelaşi an, la Versailles, în prezenţa regelui Ludovic al XVI-lea al Franţei, a avut loc prima ascensiune cu „pasageri”, adică cu un cocoş, o oaie şi o raţă.

Primii călători umani, care au zburat cu un balon cu aer cald au fost Jean-François Pilâtre de Rozier şi Marchizul d’Arlandes, la Paris, pe 21 noiembrie 1783.
Balonul cu gaz mai uşor decât aerul a fost inventat de fizicianul Jacques Charles, în acelaşi an cu primul zbor public cu balonul cu aer cald al fraţilor Montgolfier. Balonul cu gaz mai uşor decât aerul a fost denumit „charlière”, prin derivare din numele inventatorului său.

Pe 1 decembrie 1783, împreună cu Nicolas Robert, Jacques Charles a executat primul zbor, pornind pe deasupra grădinilor Tuileries din Paris şi aterizând la Nesles-la-Vallée. Încă de la primul zbor, Jacques Charles şi-a dotat balonul cu echipamentul care se foloseşte şi în prezent: învelitoare impermeabilă, plasă de fixare a nacelei din răchită, sistem suplimentar de umflare, supapă de presiune, balast şi ancoră. A transportat cu el şi diverse instrumente ştiinţifice.

Pentru a se înălţa, este necesar să se arunce din balast, de obicei nisip, transportat în saci legaţi împrejurul nacelei. Pentru a coborî, se deschide supapa, pentru a elibera gaz. În partea de jos a învelitorii impermeabile se găseşte un apendice prevăzut cu o supapă, atât pentru umflare cât şi pentru eliberarea gazului care se dilată odată cu creşterea altitudinii. Pentru cazul în care la aterizare este un vânt puternic, pentru a se evita târârea balonului pe sol pe distanţe lungi, este prevăzută şi o supapă pentru evacuarea rapidă a gazului.

La început, se folosea hidrogenul pentru umflarea baloanelor, dar datorită pericolului de incendiu s-a trecut ulterior la heliu.

O tura cu balonul.