Alexandre Benois(3 mai 1870 – 9 februarie 1960), artist influential rus

 Alexandre Benois - At the German Quarter, 1911

Alexandre Benois – At the German Quarter, 1911

Alexandre Benois - Before the Statue of Curtius

Alexandre Benois – Before the Statue of Curtius

Alexandre Benois - The King's Walk

Alexandre Benois – The King’s Walk

Alexandre Benois - Italian Comedy

Alexandre Benois – Italian Comedy

Alexandre Benois - Masquerade under Louis XIV

Alexandre Benois – Masquerade under Louis XIV

Alexandre Benois – Set for Stravinsky’s Petrushka, 1911

Alexandre Nikolayevich Benois  (3 mai 1870, St. Petersburg – 9 februarie 1960, Paris), a fost un artist influential rus, critic de arta, istoric, si membru fondator al miscarii   si revistei de arta  Mir iskusstva (Lumea Artei). Ca designer pentru Ballet Russes condus de Serge Diaghilev, influenta lui Benois asupra baletului modern si designului de scena este considerata foarte importanta.

Alexandre s-a nascut intro familie artistica si intelectuala, familia Benois, membri proeminenti ai intelectualitatii ruse din sec. al XIX-lea si inceputul sec.XX.Tatal lui, Nicholas Benois, a fost un important arhitect rus. Unul dintre fratii lui a devenit tot un arhitect de seama. Nu si-a planificat o cariera in arta, Alexandre a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea din St. Petersburg  in 1894.
Trei ani mai tarziu pe cand se afla in Versailles, Benois a pictat seria de acuarele care descriu „Last Promenades of Louis XIV”. Cand le-a expus la galerriile Pavel Tretyakov in 1897, au atras atentia lui Sergei Diaghilev si a artistului Leon Bakst. Cei trei au fondat impreuna miscarea si revista de arta Mir iskusstva (Lumea Artei), care promova miscarea estetica si Art Nouveau in Rusia.

In prima decada a noului secol, Benois a continuat sa editeze Mir iskusstva, insa si-a urmarit interesele de studiu artistic. A scris si a publicat monografii ale artei ruse din secolul al XIX-lea si de la Tsarskoye Selo. In 1903, Benois a tiparit ilustratiile lui pentru poemul lui Pushkin, „Bronze Horseman”, o lucrare recunoscuta inca de atunci ca fiind un punct de referinta in compozitie.

In 1901, Benois a fost numit director de scena la Teatrul Mariinsky din St. Petersburg, locul de spectacole ale Baletului Rus Imperial. Dupa aceea si-a devotat cea mai mare parte a timpului designului si decorului de scena.

Supravietuind revoltelor din timpul Revolutiei ruse din 1917, Benois a obtinut recunoasterea eruditiei sale; a fost ale curator al galeriei  Marilor maestri din Muzeul Hermitage de la Moscova, unde a ramas din 1918 pana in 1926. In acea perioada a adus pentru muzeu o lucrare detinuta de fratele lui,  Madonna de Leonardo da Vinci. Lucrarea a ramas cunoscuta ca Madonna Benois.

Benois si-a publicat Memoriile in doua volume in anul 1955.

Alexandre Benois(3 mai 1870 – 9 februarie 1960), artist influential rus

Tot in 3 mai s-au nascut:

Octav Angheluta(3 mai 1904 – 1979), pictor român.

Nikolay Krymov(3 mai 1884 – 6 mai 1958), pictor rus.

Din blogosfera. 

Ioan Usca.Ultimul Mitropolit – 18

Ioan Usca.Ultimul Mitropolit – 19

Mirela Pete.Dexign şi iQuest. Materiale tipărite


Posted on mai 3, 2011, in arta, calendarul zilei, cultura, imagini and tagged , , , , , . Bookmark the permalink. 13 comentarii.

  1. Cristian, iti multumesc si aici.
    Nu stiu de ce, insa am gasit comentariile tale la spam.Pesemne wordpress are toane. 🙂

  2. Cristian, cred ca ar fi si mai fain sa vedem pe viu aceasta fantana. 🙂
    Iti multumesc mult pentru aprecieri.

  3. Mi-ar placea sa vad un balet cu orice decor, in special cu unul de aici. 🙂

  4. Câtă frumuseţe este aici – „Fountains of Peterhoff”
    Felicitări pentru alegerile pe care le faci de fiecare dată, Gabi!

  5. Câtă frumuseţe este aici – „Fountains of Peterhoff”…
    Felicitări pentru alegere,Gabi, vroiam de multă vreme să spun asta.

  6. Frumoase decoruri de scenă… probabil la fel de frumoase precum reprezentațiile.

  1. Pingback: Pata neagră a campaniei „fără frică” sau altfel despre mișcarea homosexuală | Portalul "Moldova Ortodoxă"

  2. Pingback: Pata neagra a campaniei „fara frica” sau altfel despre miscarea homosexuala | Lupul Dacic

  3. Pingback: Pata neagră a campaniei „fără frică” sau altfel despre mișcarea homosexuală

  4. Pingback: Pata neagra a campaniei „fara frica” sau altfel despre miscarea homosexuala - VOXPUBLIKA

  5. Pingback: Pata neagra a campaniei „fara frica” sau altfel despre miscarea homosexuala | ortodoxul traditional

  6. Pingback: BASARABIA pe baricade împotriva pederaștilor. Însemne sataniste folosite de activiștii gay - † APOLOGETICUM: Ortodoxie, neam şi ţară

  7. Pingback: Pata neagra a campaniei „fara frica” sau de ce este satanica miscarea homosexuala | duhul Vremii

Lasă un comentariu