Constantin Tănase:”Toată viaţa e o scară/Toţi o urca şi-o coboară”.
“În ţara asta, ţara pâinii
Să aibă pâine chiar şi câinii
Guvernul nostru ne obligă
S-avem o zi de mămăligă
Lor ce le pasă cum e trăiul
Scumpiră trenul şi tramvaiul
Scumpiră tot, la cataramă
Până şi pâinea şi tutunul
Şi când înjuri pe şleau de mamă
Ei, cică, eu fac pe nebunul.”
“Teoria mea-i uşoară
Toată viaţa e o scară
Pe care, ca şi la moară
Toţi o urca şi-o coboară”.
“Rău era cu “der, die, das”
Da-i mai rău cu “davai ceas”
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai moşie
Haraşo, tovărăşie”
Constantin Tănase (5 iulie 1880 – 29 august 1945), actor şi cupletist român, a fost o figură cheie în teatrul de revistă românesc.
In 1919 a pus bazele trupei de teatru Cărăbuş în Bucureşti, împreună cu care urma să creeze o tradiţie de teatru de cabaret/ revistă pe parcursul următorilor 20 de ani, tradiţie prezentă şi astăzi, mai ales la teatrul de revistă “Constantin Tănase” , care functioneaza încă la adresa fostului “Cărăbuş” pe Calea Victoriei, 33-35, în inima Bucureştiului.
Cred ca se potriveste aici si acest text:“Zece măsuri pentru scoaterea României din criză” (primit pe e-mail de la o prietena).
1. Impozitul pe umbră. Cei care vor fi descoperiţi ca fiind permanent însoţiţi de o siluetă indefinită ce alunecă în urma lor pe trotuare vor fi declaraţi aparţinători ai acesteia şi forţaţi să-i plătească obligaţiile la stat.
2. Înjumătăţirea pensiilor. Se va face lunar, până la dispariţia acelei categorii sociale care l-a făcut pe preşedinte să declare că suntem “un popor de asistaţi”. În schimb, vor fi angajaţi mai mulţi oameni activi, de genul acelora care în aceste zile schimbă pentru a mia oară bordurile în Bucureşti, după principiul “unul lucrează, opt fumează”.
3. Închirierea liderilor la summit-uri. Dacă şefii de stat vor o fotografie de grup cu primii bărbaţi ai României, să plătească! Noi am plătit destul. Apoi, ce ţânc european nu şi-ar dori să-l aibă pe premierul român, dotat cu nas roşu şi galoşi cu trei numere mai mari, la petrecerea de împlinire a patru ani?
4. Taxa pentru autostrăzile neconstruite. Dacă nu poţi merge cu maşina pe ele, asta nu înseamnă că nu există. La ieşirile din fiecare oraş vor fi începute autostrăzi şi instalate aparate de taxat, în cadrul programului “Drumurile de veci ale viitorului”.
5. Împrumutul guvernului la bănci. Pentru că recentele tranşe luate de la UE şi FMI s-au dus, guvernul va contracta un împrumut imens direct de la băncile străine din România, returnându-le imediat banii, cu rugămintea de a nu-i scoate din ţară.
6. Acciza pe respiraţie. Consumul de oxigen pe cap de locuitor a atins, se pare, cote alarmante în România. Populaţia va fi încurajată să se abţină de la această practică nesănătoasă, care distruge oxigenul din aer şi duce la creşterea încălzirii globale. Se vor organiza campanii gen “Respiratul e singura ta plăcere?”. Pentru o oră de abţinere de la acest viciu, vei fi premiat cu o garsonieră în zona Bellu, ceea ce va impulsiona şi piaţa imobiliarelor.
7. Turism. Ministerul de resort va anunţa descoperirea unor izvoare de apă vie la Mamaia, unde jumătatea de litru costă cât kilogramul de aur. Masochiştii din toată lumea vor fi atraşi la Vama Veche, prin programul “Vii miliardar, pleci nudist”, apoi vom retroceda pe zece ani Dobrogea bulgarilor, pentru construirea de hoteluri.
8. Introducerea TVA-ului la dăruirea de cadouri, îmbrăţişări, împrumutul unei pompe de bicicletă de la vecin, saluturi, vânzarea de secrete militare.
9. Cererea de reziliere a contractului cu CNN, prin care celebrarea zilei de naştere a Monicăi Ridzi urma să fie difuzată live, în prime-time.
10. Intrarea guvernului în grevă. Lipsită de cele mai importante ajutoare ale sale, criza va începe, în sfârşit, să dea înapoi.
Americanii sarbatoresc azi,4 iulie, Ziua Independenţei
In ziua de 4 iulie,americanii sarbatoresc Ziua Independenţei din 1776,anul cand cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii explicând totodată clar motivul pentru care au făcut-o.Înfiriparea ideii independenţei în minţile americanilor se produce prin publicarea broşurii a lui Thomas Paine intitulată ,,Bunul simţ” în care atacă instituţia Coroanei engleze, unica legătură a coloniilor cu metropola.
De-a lungul decadelor 1750 şi 1760, relaţiile dintre Regatul Marii Britanii şi cele treisprezece din coloniile sale în America de Nord au devenit din ce în ce mai tensionate, până când, în ziua de 19 aprilie 1775, precedând cu peste un an Declaraţia de independenţă, războiul a izbucnit cu adevărat prin confruntarea militară cunoscută sub numele de Bătăliile de la Lexington şi Concord (conform, Battles of Lexington and Concord).
În 1776, cele 13 colonii şi-au declarat independenţa faţă de Marea Britanie Revoluţia Americană (1775 – 1783) şi au format Statele Unite.Declaraţia de Independenţă a fost redactată de Thomas Jefferson si are la bază principiile iluministe.
Conţine ideea că regele Angliei a încălcat pactul social (guvernarea), ce trebuie să asigure apărarea drepturilor cetăţenilor: viaţa, libertatea şi năzuinţa spre fericire. Deoarece regele a încălcat pactul social, este datoria poporului să înlăture guvernarea devenită tiranică.
Documentul Declaraţiei de independenţă a Statelor Unite ale Americii a fost ratificat de Congresul Continental în ziua de 4 iulie 1776. Originalul semnat olograf de delegaţii Congress-ului se găseşte expus permanent în clădirea Arhivelor Naţionale (National Archives) din capitala Statelor Unite, Washington, D.C..
Istoria Americii a început cu sosirea primilor imigranţi din Asia peste strâmtoarea Bering, cu aproximativ 12.000 de ani în urmă, urmărind turme de animale pentru vânătoare, în America. Aceşti indieni americani au lăsat urme ale existenţei lor prin petroglife şi alte materiale arheologice.
După călătoriile lui Cristofor Columb, în secolele 15 şi 16, au început naţiunile europene să exploreze şi să creeze locuinţe permanente pe acest continent.
Se spune ca navigatorul italiano-spaniol,Cristofor Columb,navigand spre vest peste Oceanul Atlantic în căutarea unei rute spre Asia, a descoperit in 12 octombrie 1492 un nou continent, America (Lumea Nouă).
Exista si varianta ca Marco Polo ar fi descoperit America inainte cu 200 de ani de Cristofor Columb, dupa cum arata o harta din Biblioteca Congresului de la Washington, studiata incepand din 1943 de FBI.
Articolul evoca posibilitatea ca Marco Polo sa fi fost cel care a adus in Europa, in 1295, primele informatii despre existenta Americii de Nord, cu 200 de ani inaintea hartii desenate de Columb in 1492.
La multi ani,America!La multi ani poporului american!
Votati Retezatul in topul celor 7 Noi Minuni Naturale ale lumii!Ultima zi,7 iulie.
Votati Retezatul in topul celor 7 Noi Minuni Naturale ale lumii!
Eu am votat.Nu e greu,trebuie doar sa urmati pasii descrisi aici:
Cum votăm pe internet?
Dăm mai multe detalii pentru cei care nu cunosc limba engleză. Avem de parcurs urmatoarele 2 etape: votarea propriu-zisa si confirmarea votului.
1) Etapa 1: Intram pe saitul New7Wonders unde, la adresa http://www.new7wonders.com/nature/en/vote_on_nominees/?firstselect=5:115 , Members/Voting Details, ne inscriem cu adresa de e-mail, votam 7 candidate diferite, trimitem mesajul apasand butonul Submit; in noua fereastra aparuta bifam casuta I agree to Terms and conditions; in campul Anti spam, completam literele vizibile alaturat; trimitem apasand butonul Submit.
2) Etapa 2: Votul este validat abia după ce dăm click pe link-ul din mesajul trimis automat de pe saitul New7Wonders.
Important! Ca “sa nu ne taiem singuri craca de sub picioare”, NU trebuie sa votam alte candidate din grupa E paduri, parcuri nationale, rezervatii naturale.
Mai multe informatii pe siteul Parcului National Retezat.
“Scriu ca să mă justific…în ochii copilului care am fost.”Octavian Paler
Nu ştiu pentru cine scriu, dar ştiu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o o dată: în ochii copilului care am fost.
BernanosCâteva lămuriri
Infarctul mi-a lămurit, cel puţin, două lucruri. Pe de o parte, am înţeles că sunt împrejurări în care egoismul e firesc. De patru luni, mă gândesc doar la speranţa că voi depăşi cu bine această vară. Pe de altă parte, e prima oară, cred, că-mi înţeleg eşecurile. Până acum, n-am avut niciodată tăria de a recunoaşte că destinul meu a fost decis de defectele mele.
Înaintea recapitulărilor la care m-am văzut obligat, strângeam note pentru un roman. Mă ispitea o replică a trândavului Sybaris din legendă; un Asybaris aproape “metafizic”, cu praf adus de vânt dintr-un deşert misterios, şi visând o mare unde ar fi fost aruncată ― se zice ― cenuşa zeilor morţi. Nu bănuiam, pe atunci, că, într-o zi, voi transforma această ficţiune într-o realitate paralelă. Am renunţat la roman. Aveam, acum, alte griji. Dar, la un moment dat, m-am pomenit amestecând praful din Asybaris în problemele mele. Poate, fiindcă, uneori, oboseam să zic, continuu, “eu”?
E posibilă şi altă explicaţie. Sunt aproape convins acum că omul are, de fapt, trei vieţi relativ distincte. Una, publică. Alta, particulară. Şi alta pe care ― în lipsa unei formule mai bune ― aş numi-o “secretă”. Prin “viaţă secretă” înţelegând nu ceea ce ascundem de ceilalţi, din pudoare sau din interes, ci acea parte din noi asupra căreia nu avem nici un control ― cum ar fi obsesiile, fantasmele, visele, subconştientul ― şi unde nu ne putem minţi. În viaţa publică şi în viaţa particulară, am găsit o soluţie defensivă, fie şi rea. Dar, dacă împotriva pericolelor din afară te poţi apăra lipindu-te cu spatele de un zid, cum s-o faci împotriva primejdiilor dinlăuntru? Aici, n-am găsit nici un răspuns. Tot ce pot să spun despre această “viaţă de dincolo de oglindă” e că reprezintă imaginea mea cea mai fidelă, azi.
24 august 2000
Octavian Paler
Deşertul pentru totdeauna
Octavian Paler ( 2 iulie 1926, Lisa, judeţul Făgăraş, actualmente în judeţul Braşov — 7 mai 2007, Bucureşti) a fost un scriitor, jurnalist, editorialist şi om politic român.
După evenimentele din decembrie ‘89, fondează împreună cu Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu ş.a. Grupul de Dialog Social, care se evidenţiază prin poziţiile sale anti-comuniste. Devine, pe rând, director onorific şi editorialist al ziarului România liberă, apoi editorialist la Cotidianul şi Ziua.
Rămâne un jurnalist şi comentator apreciat. Participă la talk-show-ri, pe teme de politică, de moralitate etc, la diferite posturi de televiziune. În ultimii ani de viaţă, devine un critic acerb al clasei politice româneşti.
A realizat un film de televiziune dedicat satului natal, Lisa.
Site in memoria maestrului Paler
741
Oamenii de la Paşi către Viaţă
Isabellelorelai scrie in blogul ei despre niste oameni carora le pasa de semenii lor si nu numai ata,chiar fac ceva in acest sens.E vorba despre Oamenii de la Paşi către Viaţă care s-au apucat de strâns bani pentru copiii bolnavi de cancer de la Spitalul „M.S.Curie” din Bucureşti. Mai precis: să strângă 20.000 de euro, necesari dotării unei săli sterile post-operatorii la Secţia de Oncologie (sală în care copiii să fie duşi imediat după operaţii, pentru a evita infecţiile şi complicaţiile).
Au reuşit să strângă, în 3 zile – 12, 13 şi 14 iunie 2009 – mai mult de 10% din sumă. Adică 10.100 RON. Proiectul continuă.
Paşi către Viaţă este un proiect compus dintr-o serie de evenimente cultural-urbane desfăşurate în spaţii neconvenţionale susţinute de studenţi de la facultăţile de arte, arhitectură, design, teatru, sociologie, de tineri regizori, muzicieni, poeţi, fotografi.
30 iunie 2009:Încă vreo 11.000 de euro mai sunt necesari pentru Inima Copiilor.
Povestea trista a unui copilas de aproape 3 ani, Sebastian Mihai Ferariu,despre care am aflat de la Isabellelorelai.
La vârsta de 1 an,Sebastian a făcut o otită. Banal. O doctoriţă a decis să îi facă o puncţie transtimpanică. De atunci Sebastian stă mai mult prin spitale.
La câteva zile de la operaţie, Sebastian a devenit suspect de un microb luat din spital.
Sebastian a strâns, până pe 28 iunie 2009, 4.815 RON, 765 EURO şi 114 USD.
Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:
Banca Transilvania – Sucursala Iaşi
Str. Ghica Vodă nr. 3A Iaşi România
RON: RO 28 BTRL 0240 1201 M216 80XX
EURO: EO 03 BTRL 0240 4201 M216 80XX
Cod SWIFT: BTRL RO22ISA
Titular: Ferariu Andreea Daniela
Telefon: 0744 176 548
Blogul lui Sebi, pe care există toate documentele medicale şi un cont PayPal:
http://sebicu.shutterfly.com
Sebi are 2 ani şi 9 luni. A început să vorbească – şi asta este un semn bun.
Ne-am nascut egali?
In intreaga lume exista o mare diferenta in ceea ce priveste bunastarea, nivelul de trai.La fel e si la noi.E de-ajuns sa ne uitam in jurul nostru sau sa calatorim prin tara si vom vedea ca alaturi de vilele cu etaj si piscina exista niste casute,baraci in care traiesc oameni.E prea mare diferenta dintre bogati si saraci si se adanceste pe zi ce trece.Si peste toate,omenirea va fi afectata de foamete cum n-a fost niciodata.
Raport ONU: Pana la sfarsitul anului 2009, unul din sase oameni de pe planeta va suferi din cauza foametei.”O sesime din populatia planetei va suferi din cauza subnutritiei, procent nemaiatins niciodata pana acum”, se arata intr-un raport preliminar al FAO pe tema insecuritatii alimentare.
Raportul precizeaza ca, pana la finalul anului 2009, numarul persoanelor care vor suferi de foame la nivel mondial va ajunge la 1,02 de miliarde, ceea ce inseamna un “record istoric”.
Is life fair?
(Source:Unknown)
Diferenta de clasa.
Paraisópolis Favela, Morumbi, SaoPaulo, terenul de tenis e mult mai mare in comparatie cu casutele din stanga.
Aceasta fotografie din Caracas, Venezuela spune totul.
Dharavi ,un cartier din centrul Mumbai – intins pe o suprafata de 175 hectare, cu o populatie de peste 1 milion de oameni.
Conditiile de trai din cealalta jumatate a lumii.
Cum cresc copiii aici.
Cred ca merita citit (eu nu am citit in intregime) discursul lui Jean-Jacques Rousseau asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni ,scris în anul 1754, cu ocazia participării la un concurs organizat de Academia din Dijon. Tema era următoarea: „Care este originea inegalităţii dintre oameni şi daca ea este îngăduită de legea naturală”.
După Rousseau, societatea trece în evoluţia sa prin trei etape:
1. starea naturală;
2. constituirea primelor societăţi omeneşti;
3. apariţia societăţilor omeneşti bazate pe proprietatea privată.În prima parte a Discursului, Rousseau descrie individul uman în starea de natură. Rousseau susţine că în această primă epocă omul nu era încă corupt de societate. El era bun, pentru că omul se naşte bun; era capabil de compasiune, nutrind milă faţă de cei aflaţi în suferinţă; era liber. De asemenea, în aceasta stare ipotetică, omul trăia după două principii: auto-conservarea şi mila, deosebindu-l astfel de celelalte animale.
Perioada a doua este un progres, spune el, faţă de starea naturală, dar în ea apar deja primele semne ale decăderii. Progresele ulterioare, susţine Rouseau, „au fost tot atâţia paşi în aparenţă spre perfecţionarea individului, în realitate, însă, spre decăderea speciei”. Astfel, autorul Discursului descoperă caracterul contradictoriu al progresului social.
Caracterul contradictoriu al progresului se observă cel mai bine în cea de-a treia etapa a istoriei – etapa apariţiei proprietăţii private. Izvorul inegalităţii, opinează filozoful, este proprietatea privata. Ea nu exista în „stare naturală” şi de aceea nu este justificată de legea naturală: „Primul om care, împrejmuind un teren, s-a încumetat sa spună: «acesta este al meu» şi care a găsit oameni destul de proşti ca să-l creadă, a fost adevăratul întemeietor al societăţii civile”. Dar de câte crime, războaie, omoruri, de câte mizerii şi orori ar fi scutit omenirea acel care, socotind ţăruşii sau astupând şanţul, ar fi strigat semenilor săi: „Feriţi-vă să-l ascultaţi pe acest impostor; sunteţi pierduţi dacă uitaţi că roadele sunt ale tuturor şi că pământul nu este al nimănui”. Apariţia proprietăţii private duce la apariţia conflictelor dintre oameni. Fiecare tinde sa-şi mărească avuţia şi intra în lupta cu ceilalţi. Aşa apar dominaţia şi sclavia, violenţa şi jaful.
Doneaza sange pentru Ana!
Urgent, donare de sange pentru Ana – 23 ani, studenta, fiica si prietena – care a avut in seara de vineri 26.06.2009 un accident in timp ce se indrepta spre mare, masina in care se afla rostogolindu-se de pe autostrada soarelui in dreptul km 30. In momentul de fata, starea ei este foarte grava, traieste din transfuzii si are mare nevoie de sange!! Nu conteaza grupa!
Datele pe care trebuie sa le specificati obligatoriu la donare pentru ca sangele sa mearga la ea sunt: Onisor Ana-Maria-Alexandra internata la Sf. Pantelimon.
Detalii despre donarea de sange gasiti aici http://www.doneazasange.ro/donatori.html
Pentru orice alte detalii apelati 0724 235 093 / 0727 165 490
Orice grupa de sange este binevenita, Ana este primitor universal! Daca nu puteti luni, puteti merge marti sau miercuri pentru ca ea va avea non stop nevoie, dar va rugam sa o ajutati!
Persoana de contact este Andrei Tanasele, 0727 165 490 !!!
VA RUGAM DATI ACEST MESAJ MAI DEPARTE! SUNTEM SIGURI CA ASTFEL SE VOR GASI SUFICIENTE SUFLETE BUNE SI CURAJOASE SA O AJUTE PE ANA!
Antoine de Saint-Exupery si “Micul print”
Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupery ( 29 iunie 1900, Lyon – 31 iulie 1944, deasupra Mării Mediterane) a fost romancier, eseist şi reporter francez, aviator căzut pe frontul antifascist. S-a făcut cunoscut unui cerc larg de cititori în special datorită povestirii “Le Petit Prince” (”Micul Prinţ”, 1943), una din cele mai răspândite cărţi din lume, tradusă în circa 110 limbi.
Micul print (fragment)
“Am trait astfel singur, fara a avea pe cineva cu care sa stau de vorba cu adevarat, pîna ce am avut o pana în desertul Sahara, acum sase ani. Se stricase ceva la motor. Si cum n-aveam cu mine nici mecanic, nici pasageri, ma pregateam sa încerc sa fac, de unul singur, o reparatie dificila. Era pentru mine o problema de viata si de moarte. Abia mai aveam apa de baut pentru opt zile.
În prima seara am adormit pe nisip, la o mie de mile de orice tinut locuit. Eram mult mai izolat decît un naufragiat pe o pluta în mijlocul oceanului. Va închipuiti atunci surpriza mea, în zori, cînd m-a trezit un glas firav si ciudat. Zicea:
- Te rog… deseneaza-mi o oaie!
- Poftim?
- Deseneaza-mi o oaie…
Am sarit în picioare de parca as fi fost lovit de trasnet. M-am frecat la ochi. M-am uitat cu atentie. Si am vazut un prichindel cu totul extraordinar care ma privea cu gravitate. (…)
