Parfumul florii de noiembrie


Crizantema alba si crizantema galbena

Demult traiau pe o pajiste doua crizanteme frumoase: una alba si una galbena. Intr-o zi le-a vazut un gradinar batran care s-a indragostit de cea galbena. I-a cerut permisiunea sa o ia la el acasa, promitandu-i ca o va face sa arate si mai atragatoare, ca o va hrani bine si o va imbraca frumos.
Crizantema galbena a fost atat de incantata de vorbele gradinarului, incat a uitat complet de sora ei. Cea alba a plans amarnic cand s-a trezit singura in mijlocul campului. Frumusetea ei simpla nu fusese apreciata. Dar mai rau era ca nu avea cu cine conversa si se plictisea ingrozitor.
Crizantema galbena devenea tot mai frumoasa cu fiecare zi ce trecea. Nimeni n-ar mai fi putut recunoaste floarea simpla de pe camp: petalele ei erau lungi si ondulate, frunzele curate si bine ingrijite. Din cand in cand se mai gandea si la sora ei dar numai in trecere.
Intr-o buna zi a venit la batran primarul satului. Acesta cauta o crizantema perfecta care sa serveasca drept model pt blazonul familiei daimyo-ului. Nu i-a placut insa crizantema galbena. El dorea una alba, simpla. La intoarcerea spre casa a dat intamplator peste crizantema alba de pe camp care plangea cu suspine. I-a spus povestea trista a vietii ei si s-a vaitat de prea multa singuratate. Primarul i-a spus ca a vazut-o pe sora ei, crizantema galbena, dar nu i-a placut. Ea era mult mai frumoasa. Auzind aceste vorbe, floarea s-a mai inviorat si-i venea sa sara in sus de bucurie cand a aflat ca primarul intentiona sa o ia de acolo ca sa serveasca drept model pt blazonul daimyo-ului.
A fost transportata cu multa atentie in palachin si cand a ajuns la daimyo, toata lumea i-a admirat perfectiunea. Au venit artisti din toate colturile tarii ca sa o admire si s-o picteze. In scurt timp crizantema nu a mai avut nevoie de oglinda pt ca-si putea vedea chipul pictat pe toate lucrurile de pret ale daimyo-ului: pe cutite lacuite, pe armura, pe imbracaminte, pe asternut, pe perne. Cand ridica privirea, se vedea si pe pereti si pe paravan. A fost pictata in toate ipostazele si locurile posibile. Arata splendid!
In timp ce chipul crizantemei albe a ramas imortalizat pe obiecte de pret, crizantema galbena a avut parte de o soarta trista: a fost admirat de vizitatori, dar admiratia lor a avut un caracter efemer. Intr-o buna zi a simtit ca n-o mai tin puterile si viata a parasit-o. Capul ei mandru candva, s-a plecat la pamant. Batranul a luat-o si a aruncat-o la gunoi.

Povestea parfumata initiata de Mirela. tema de astazi e propusa de Minnie.

Au scris povesti:

Mirela, Minnie, Anca, Silving, CARMENpandhoraVienelaKARMAPOLICEDianaLili3dSARAPoclid Roxana SimonaEllyLolita,  ,

Posted on noiembrie 11, 2012, in blogosfera, povesti and tagged , . Bookmark the permalink. 29 comentarii.

  1. M-am simtit ca la scoala, la una din orele pe care le iubeam atat de mult. A fost frumoasa si interesanta. Este potrivita pentru cei tineri, pentru cei mici … i-ar ajuta foarte mult. O zi frumoasa!

  2. Vienela, iti multumesc ca ai trecut pe aici si ai citit.Nu e nici o suparare ca ai ajuns mai tarziu, ar trebui ca eu sa-mi cer scuze ca am raspuns cu mare intarziere mesajelor.
    Fotografiile le-am cautat destul de mult, de-abia le-am gasit. 🙂

  3. Cine stie ce o fi fost in mintea ei.Nu cred ca a uitat-o pe sora ei, ar fi prea trist.
    Iti multumesc si-ti doresc si eu o viata fericita!

  4. Zilele trecute am vazut cateva crizanteme in fata unui bloc.Stateau la umbra, parca asteptau sa ajunga soarele la ele.
    Un weekend minunat!

  5. La fel gandesc si eu si-mi pare rau ca multe dintre modelele pe care le vedem in ziare, reviste, tv nu sunt cele mai potrivite.
    un weekend minunat!

  6. Iti multumesc pentru nominalizare, pandhoraa.Te-am vizitat si ti-am multumit acolo, insa nu pot prelua leapsa.

  7. Carmen, iti multumesc mult.Dupa mine, toate florile albe sunt perfecte sunt puritatea intruchipata!Insa imi plac mult toate florile de toate culorile, imi plac buchetele cu flori de camp si de gradina, mai ales culese si aranjate de mine! 🙂
    Un weekend minunat!

  8. Lili, din pacate, intre surori exista cateodata o prapasstie si asta e trist.
    Iti multumesc.

  9. Iti multumesc, Minnie.
    Pe vremuri le citeam povesti si legende copiilor mei si chiar inventam povesti.

  10. Iti multumesc, Anca.Legenda asta am gasit-o mai demult, nu mai stiu unde, pe atunci nu stiam atatea chestii tehnice.
    Dupa mine, nici o floare nu e urata, toate au o frumusete, un parfum deosebit.
    Un weekend minunat!

  11. Multumesc, cred ca e valabil pentru toate povestile.

  12. Mie-mi place sa daruiesc flori albe, insa toate culorile florilor imi plac in mod egal.
    Din legende putem invata ceva, trebuie doar sa vrem.
    O seara parfumata!

  13. Draga Mirela, povestea am repostat-o, e o poveste culeasa pe cand eram incepatoare in bloggereala!
    Sa ai un weekeend frumos!

  14. Este cu adevarat impresionanta povestea, reflecta clar sentimentele care ne coplesesc in diverse situatii ale vietii, cand ne simtim abandonati, ca si atunci cand suntem ridicati in slavi.
    Nu ar fi fost completa fara cele doua fotografii…
    PS: Scuze pentru intarzierea cu care trec pe la tine…

  15. Ce frumos… si trist deopotriva…
    Oare crizantema alba, dupa ce a ajuns la palat, s-a mai gandit la sora ei galbena? Iar daca s-a gandit, s-o fi gandit cu mandrie? 😉
    Viata fericita!

    Fotografiile sunt tare reusite!

  16. Extraodinara legenda si-ti multumesc ca ai impartasit-o astazi cu noi, prin intermediul Povestii Parfumate.
    Imi plac toate crizantemele, cred ca n-as fi stiut ce sa aleg, cum sa aleg intre cele doua… 🙂

    O saptamana minunata iti doresc!

  17. Simplitatea, naturaletea vor fi mereu mai de pret decat fatarnicia si grandomania… Foarte frumoasa povestea ta! Felicitari!
    O saptamana minunata! 🙂

  18. ai o nominalizare la mine pe blog la One Lovely Blog Award…
    sigur,nu esti obligata sa raspunzi decat daca iti face placere 🙂

  19. trista dar o poveste plina de sensibilitate si gingasii. Crizantemele sunt toate frumoase, dar cele albe sunt intr-adevar perfecte! puritatea intruchipata! frumoasa legenda 🙂
    sa ai o seara plina de parfum si bucurie!

  20. O legendă plăcută; aș fi vrut, totuși, ca cele două surori să simtă altfel una pentru cealaltă…
    O săptămână înfloritoare!

  21. Wow, ce frumoasa este legenda scrisa de tine! M-am simtit ca un copil mic caruia bunicu îi spune povesti! Multumesc, foarte frumoasa legenda!

  22. Frumoasa poveste-legenda, tragi si invataminte precum in povestile noastre cu Fata babei si Fata Mosului…. etc
    In fiecare popor exista traditii ale frumosului, uratului… etc a sortii in general, sau a norocului.
    Ce ai relatat a fost de fapt descoperirea crizantemei albe, care nu era deloc atat de atragatoare si fara vreun merit deosebit din partea ei, uite ca hazardul i-a scos in cale bucuria succesului. E o alta latura a vietii care ne este dat sa o mai intalnim in viata noastra de-a lungul timpului.
    O saptamana frumoasa!

  23. impresionanta poveste si profunda…minunat…

  24. frumoasa legenda si atat de potrivita cu destinul oricarei fiinte vii…
    un dram de noroc face cat un car cu aur se spune dar nici un noroc nu dureaza toata viata…de aceea sa ramai in amintirea celor din jur este cu adevarat o bogatie…
    totusi,Mirela are dreptate…frumusetea este atat de subiectiva…
    si eu as fi ales tot crizantema alba 🙂
    o zi parfumata iti doresc! 🙂

  25. Dragă Gabi, mă bucur că ne întâlnim prin intermediul Poveștii parfumate!
    Mărturisesc că niciodată n-am citit această legendă, habar n-aveam de ea și mă bucur cu atât mai mult că ai adus-o aici, să o cunoaștem toți care te citim. E tristă oricum ai lua-o…Ce e universal valabil: se pare că cine are prea mult noroc în tinerețe, nu-l mai are la maturitate și invers. Aș spune că și frumusețea a atât de subiectivă. Nu-i frumos decât ce-ți place! Fotografiile sunt superbe, eu nu m-aș fi decis ușor care e cea mai frumoasă!
    Să ai o zi încântătoare și o săptămână asemenea! 🙂

  1. Pingback: Lacul verde-albastru în reflexii « Mirela Pete. Blog

  2. Pingback: Atelier VIII. Crochiuri « Mirela Pete. Blog

  3. Pingback: Toamna măceșelor « Mirela Pete. Blog

  4. Pingback: Pink Monday. Culinare personale V « Mirela Pete. Blog

Lasă un comentariu