Miercurea fără cuvinte.Prima iesire in curte a pisoilor
Update:O poezioara dragalasa cu patru pisoi pe care a scris-o Aurora.
Patru pisoiaşi sfioşi,
Speriaţi dar curioşi
Au ieşit întâia oară,
La plimbare pe afară.
-Miauuu! Miorlauuuu! Se minunau
De tot ce-i înconjurau.
Dar…mai bine e în casă!
Şi-au făcut cale întoarsă,
Drept la vasul cu lăptic
Ca să mai crească un pic
Şi apoi, chiar mititei
Tot vor prinde şoricei.
Din blogosfera.
Carmen, cea de la care a inceput Miercurea fără cuvinte.
Mirela Pete.Miercurea fără cuvinte, dar cu inspiraţie: la pas prin vară
Stropi de suflet la vedere.Miercurea fără cuvinte – La şuetă în grădină!!!
Teo Negură.Miercurea fără cuvinte 19 – bibliotecarul
lunapatrata.Miercurea fara cuvinte – Da-mi gurita, s-o sarut…
Posted on august 31, 2011, in diverse, imagini and tagged Miercurea fără cuvinte, Wordless Wednesday. Bookmark the permalink. 16 comentarii.
G a b i, My heart to your heart 
Aurora, iti multumesc si eu pentru poezia inspirata de poza cu pisoiasii cei frumosi.
Gabriela, am scris-o cu mare drag, dintr-o suflare, inspirată de drăgălăşenia pisoiaşilor tăi. Iţi mulţumesc pentru linkul cu trimitere pe blogul meu şi pentru onoarea de a-mi pune versurile pe pagina ta!
Aurora, ce frumoasa e poezioara ta, am s-o adaug langa poza cu pisoii.
Iti multumesc.
Patru mâţe minunate
Vrând să fie admirate
Au pornit în pas vioi
Să se plimbe prin zăvoi..
Lume, lume i-a priviţi,
Alţii ca noi nu găsiţi !
Suntem cei mai tari motani,
Fără frică de guzgani!
Cu drag, pentru frumoşii tăi motănei!!!
Măi, frumoşilor, sunteţi pregătiţi pentru viaţă? Se pare că da… Încetul cu încetul…
Le este teama putin cand se vad in lumea mare, straina, necunoscuta. In cele din urma, curiozitatea si dorinta de-a cunoaste totul e mai mare.
Mirela, am vazut pisoi care ies pentru prima data in lume, chiar daca lumea lor e o camera, sa zicem.Ceva mai induiosator si dragut cum rar vedem.
Happy ww!Si multumesc.
Noi avem doua pisici in apartament, motanul a murit acum aproape doi ani, iar daca am sta la casa, as lua un catel fara stapan sau doi.
ce amalgam in privirea lor…curiozitate,mirare,teama 🙂
Doamne, Gabi, sunt dulci, speriati, curiosi si numai buni de iubit si ocrotit! Niste minunatii! Happy ww! 🙂
Ce frumusei sunt! I-as lua pe toti acasa (dac-as sta la curte 😀 )…
Pingback: Bucureştii interbelici, film-document. Poveşti de Bucureşti 8 « Clipe de Cluj
Pingback: Miercurea fără cuvinte « Dictatura justitiei
Pingback: Patru pisoiaşi sfioşi « Stropi de suflet la vedere
Pingback: Stand by me « Teo Negură
Pingback: Sala de asteptare… « lunapatrata