Arhive blog

„Pâcla ucigasa a lui Laki”

Intro zi am avut chef sa ma uit la televizor.Si cum butonam telecomanda am ajuns la History Channel si am vazut un film documentar despre eruptia unui vulcan din Islanda si urmarile pe care le-a avut asupra lumii, mai ales asupra Europei.In finalul documentarului se spunea ca nu se stie cand vulcanul va erupe din nou si nimeni nu poate face nimic pentru a preveni acest fenomen, soarta noastra depinzand de directia curentilor de aer, a vantului.

Am gasit pe net mai multe despre „Cea mai cumplită şi totodată cea mai amplă revărsare de lavă din timpurile moderne ale Terrei s-a petrecut în 1783. Laki, muntele din extremitatea sud-vestică a gheţarului Vatnajökull, a fost spintecat la vârf în timpul uriaşei erupţii care a creat un lanţ de 100 de cratere întins pe 24 km. Lava a acoperit mai bine de 520 km2 de teren.
Curgerea a continuat timp de trei luni, învăluind insula într-o pâclă albăstruie care a otrăvit iarba şi a ucis trei sferturi din animale. În timpul acestei „Foamete a Pâclei” care a urmat au murit de inanitie  aproape 10.000 persoane.

Erupţia din 1783-1784 a revărsat 15 km³ de lavă bazaltică. Lava a acoperit mai bine de 520 km2 de teren. Curgerea a continuat timp de câteva luni. Erupţia a eliminat pe lângă lavă şi cantităţi însemnate de gaze, incluzând 8 milioane de tone de acid fluorhidric şi 120 milioane de tone de dioxid de sulf, învăluind insula într-o pâclă albăstruie care a distrus plantele şi a otrăvit iarba. Au fost ucise trei sferturi din animale, în special datorită consumului de iarbă poluată cu fluor. Gazele şi foametea ce a urmat au ucis în Islanda circa 9.000 de persoane, ceea ce reprezenta circa 21% din populaţia insulei .

Acidul fluorhidric este deosebit de periculos la contactul cu organismele. El distruge nervii astfel încât face ca arsurile să nu fie dureroase. Molecula de acid florhidric este capabilă de o migrare rapidă prin straturile lipide ale celulelor, arsurile fiind deosebit de adânci. Acidul fluorhidric poate reacţiona cu calciul din organism, distrugând permanent oasele. Reacţia cu calciul din organism poate cauza şi aritmii cardiace şi chiar stop cardiac. Se consideră că, dacă 2,5% din suprafaţa organismului vine în contact cu acid fluorhidric (circa 5 dm2) şi acesta nu este spălat imediat, el poate fi fatal.

Cantitatea de dioxid de sulf eliminată de vulcan în atmosferă a fost echivalentă cu aproximativ de trei ori cantitatea eliminată de întreaga industrie din Europa din anul 2006. Din cauza condiţiilor atmosferice, norul de cenuşă şi dioxid de sulf s-a răspândit peste Europa Centrală şi de Vest, în doar câteva zile. Smogul (ceaţa şi fumul) ce a cuprins Anglia a fost atât de gros încât corăbiile au rămas în port. Consecinţele au fost de-a dreptul catastrofale. A urmat un val de persoane care şi-au pierdut viaţa. Dioxidul de sulf a atacat în special sistemul respirator al oamenilor. Nu s-au făcut atunci statistici clare dar se apreciază că au fost mii de morţi. În Marea Britanie s-a estimat că au murit din august până în septembrie circa 23000 oameni datorită gazelor.

Din cauza erupţiei vulcanice, au apărut fenomene climatice extreme. Iarna anului 1784 a fost deosebit de aspră şi lungă atât în Europa cât şi în America. În America de Nord, în iarna anului 1784 a îngheţat Fluviul Mississippi la New Orleans şi a existat gheaţă în Golful Mexic. Primăvara a adus inundaţii masive în Europa Centrală. În Franţa au urmat câţiva ani cu ger iarna, secetă vara, furtuni, grindină, ce au distrus recolta şi au produs foamete. Aceste fenomene meteorologice au avut o consecinţă importantă asupra izbucnirii Revoluţiei Franceze în 1789.

Studii recente au arătat că El Niño a fost de asemenea foarte puternic între 1789- 1793.

Erupţia vulcanului Laki a influenţat şi circulaţia musonului, având drept consecinţă scăderea volumului precipitaţiilor în Africa şi Asia. Nivelul Nilului a fost deosebit de scăzut, ceea ce a dus la foamete în Egipt. De asememnea a fost foamete şi în Japonia.”

 

sursa poze