Arhive blog

Poveste parfumata.Venus, zeita frumusetii si a iubirii

Venus din Millo

Mirela Pete, initiatoarea Povestii parfumate si fondatoarea Clubului Povestii parfumate ne-a propus pentru aceasta saptamana tema Parfum antic.Am ales o poveste frumoasa pe care am postat-o cu ceva vreme in urma, de fapt sunt doua povesti despre Venus din Millo, zeita frumusetii si a iubirii.

Acum aproape 200 de ani, mai exact in 8 aprilie 1820, un satean pe nume Yorgos Kentrotas a descoperit in ruinele cetatii antice Milos din insula grecesca Milos, statuia zeitei Venus.

“Venus din Milo”(Afrodita), cea mai celebra reprezentare a zeitei iubirii si a frumusetii dateaza din secolul al doilea inainte de Hristos. Bratele ii lipsesc, dar se crede ca tinea intr-o mana un scut, iar in cealalta o oglinda pentru a-si admira propria frumusete. Este adapostita de Muzeul Luvru din Paris.
Potrivit legendei, s-a născut în Cipru. “Stâncile lui Afrodita / Venus” se găsesc pe ţărmul sudic al insulei, pe locul unde – potrivit mitologiei greceşti – a căzut în apa mării înspumate organul masculin de reproducere al zeului Uranus, amputat de rude geloase. Aici s-ar fi născut, din valurile mării învolburate, zeiţa dragostei Afrodita / Venus. Legenda constituie tema mai multor tablouri pictate de artişti renumiţi.

Sandro Botticelli – The Birth of Venus

William-Adolphe Bouguereau – The Birth of Venus

Giorgio da Castelfranco – Sleeping Venus

Tiziano Vecellio – The Venus of Urbino

Tiziano Vecellio – Venus Anadyomene

Tiziano Vecellio – Venus and Cupid

Tiziano Vecellio – Venus with a Mirror

Jacques-Louis David – Mars Disarmed by Venus and the Three Graces

Diego Velazquez – Venus at Her Mirror

Correggio – Venus and Cupid with a Satyr

Arnold Böcklin – Venus Anadyomene

Agnolo Bronzino – Venus, Cupido and Satyr

Dante Gabriel Rossetti – Venus Verticordia

Guido Reni – Reclining Venus with Cupid

Paolo Veronese – Mars and Venus United by Love

Annibale Carracci-Venus with a Satyr and Cupids

Annibale Carracci-Sleeping Venus

Edward Coley Burne-Jones – The Mirror Of Venus

Francois Boucher – The Birth of Venus

Francois Boucher – The Toilet of Venus

Odilon Redon – The Birth of Venus

Odilon Redon – The Birth of Venus

Venus din Milo
de Octavian Paler

Undeva în urma noastră trebuie să fie o insulă
unde păsările ţipă ca la începutul lumii şi
oamenii învaţă primele cuvinte, unde o femeie
descoperă arta desenînd cu degetul pe nisip
conturul umbrei iubitului ei. Undeva în urma noastră
trebuie să existe, înaintea cuvintelor şi înaintea tuturor
rănilor, trebuie să existe un cuvînt cu care am putea
mărturisi totul, sau trebuie să existe o tăcere egală
cu toate cuvintele. Trebuie să existe o apă limpede
care nu se umple de sînge cînd ţipă o pasăre sau
ne aducem aminte, trebuie să existe o apă limpede
de care să nu mă mai tem să mă spăl cu ea pe mîini
şi pe faţă şi pe urmă să mă privesc liniştit,
fără tristeţe şi fără să fiu nevoit să surîd,
uitînd ceea ce ne-a făcut vinovaţi faţă de noi înşine
şi faţă de alţii. Dar unde este această insulă,
domnule Gauguin, dacă dumneavoastră în Tahiti
n-aţi aflat decît că “a spera înseamnă aproape a trăi”?
Unde este această insulă dacă nu în noi înşine?
“Le péché c’est le Grec”, ziceaţi dumneavoastră
înainte de asta. Adică vina noastră este aceea
de a fi construit Parthenonul? De a fi sculptat
şi admirat pe Venus din Milo? Nu, domnule Gauguin,
povestea dumneavoastră mă călăuzeşte de fapt
spre concluzia că după atîtea secole şi atîtea greşeli,
după atîtea speranţe şi atîtea amînări, nu mai trebuie
să căutăm fericirea decît lîngă mîinile noastre.
Nu-i putem cere artei să se întoarcă înaintea cuvintelor
şi dacă într-o dimineaţă păsările vor trece pe ţărm
ameţite de soare şi nimeni nu va mai spune despre ele
decît că sunt nişte păsări ameţite de soare
şi dacă într-o zi valurile vor lăsa pe nisip nişte urme
ciudate şi nimeni nu va mai spune altceva despre ele
decît că valurile au lăsat pe nisip nişte urme ciudate,
atunci uitaţi-vă bine la trupul Tehurei,
poate veţi descoperi în flacăra arămie o zeiţă de marmură
recăpătîndu-şi din cele două braţe pierdute un braţ
pentru a desena, imitîndu-i pe oameni,
conturul umbrei iubitului ei,
chiar fără să ştie ce-i arta.

 

Povesti parfumate au scris:

CARMEN, Florentina, pandhora, Daurel,Vania, pandhoraa, lili3d, Blind Love,

Tema săptămânii viitoare este Parfum de tei.

Venus

Venus din Millo

Venus din Millo

Statuia zeitei frumusetii si a iubirii

William-Adolphe Bouguereau - The Birth of Venus

William-Adolphe Bouguereau – The Birth of Venus

In 8 aprilie 1820, un satean pe nume Yorgos Kentrotas a descoperit in ruinele cetatii antice Milos din insula grecesca Milos, statuia zeitei Venus.

Am hotarat sa fac un videoclip cu statuia zeitei aflata la muzeul Luvru din paris si inca un videoclip cu picturi ale zeitei, pictate de diferiti artisti.Am ales si melodii care cred ca se potrivesc, la al doilea videoclip alegerea initiala a fost alta melodie, insa mi-a venit mesajul care nu-mi place:

Dear gabidra1,

Your video, Kenny G, may have content that is owned or licensed by Sony Music Entertainment.

No action is required on your part; however, if you are interested in learning how this affects your video, please visit the Content ID Matches section of your account for more information.

Sincerely,
– The YouTube Team

 

Din blogosfera, cateva bloguri vizitate de mine la care am lasat si comentarii.

CELLA.Poveştile de război… înflorire efemeră, de NOI

Mirela.Un tablou pe săptămână. Sau două-trei!

Belle de Jour.Portret

Calin.Părerea mea despre un derapaj

Elena.Superba “leapșă” de la Gabilutza!

Zefir.Proverbe…

Statuia zeitei frumusetii si a iubirii


Acum aproape 200 de ani, mai exact in 8 aprilie 1820, un satean pe nume Yorgos Kentrotas a descoperit in ruinele cetatii antice Milos din insula grecesca Milos, statuia zeitei Venus.

“Venus din Milo”(Afrodita), cea mai celebra reprezentare a zeitei iubirii si a frumusetii dateaza din secolul al doilea inainte de Hristos. Bratele ii lipsesc, dar se crede ca tinea intr-o mana un scut, iar in cealalta o oglinda pentru a-si admira propria frumusete. Este adapostita de Muzeul Luvru din Paris.


Potrivit legendei, s-a născut în Cipru. “Stâncile lui Afrodita / Venus” se găsesc pe ţărmul sudic al insulei, pe locul unde – potrivit mitologiei greceşti – a căzut în apa mării înspumate organul masculin de reproducere al zeului Uranus, amputat de rude geloase. Aici s-ar fi născut, din valurile mării învolburate, zeiţa dragostei Afrodita / Venus. Legenda constituie tema mai multor tablouri pictate de artişti renumiţi.

Deşi zeiţă a frumuseţii, Afrodita este căsătorită cu zeul şchiop, hidosul Hefaistos, care era şi fierarul zeilor. În privinţa naşterii ei există două variante: prima ar fi că este fiica lui Zeus şi a Dionei, cealaltă spune că s-a născut din spuma mării. Cu toate că este căsătorită cu Hefaistos (Hephaestus), a fost iubită de zeii Ares, zeul războiului, Dionysos, Hermes şi Poseidon , precum şi de muritorii de Anchises şi Adonis.

A avut mai mulţi copii: cu zeul Hermes pe Eros, cu Ares pe Anteros şi pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas (personajul principal din epopeea virgiliană Eneida) etc.

În legătură cu farmecul şi puterea Afroditei circulau numeroase legende: un episod cunoscut este infidelitatea ei faţă de Hephaestus care, descoperind prin surprindere legătura ei cu Ares, a chemat toţi zeii Olympului drept martori. Un alt episod celebru este judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca mărul de aur aruncat de Eris, zeiţa vrăjbei şi revendicat în egală măsură de Hera, Atena şi Afrodita, să fie acordat de un muritor, Paris, celei pe care o va socoti el mai frumoasă. Cele trei zeiţe s-au înfăţişat înaintea lui Paris pe muntele Ida şi au început să-şi laude farmecele, promiţându-i fiecare câte un dar. Cucerit de frumuseţea Afroditei şi de darul făgăduit de ea – acela de a o lua de soţie pe cea mai frumoasă muritoare, pe Elena din Troia – Paris i-a dat ei mărul.

Alegerea Afroditei şi răpirea Elenei au constituit originea războiului troian. În cursul acestui război, în care rivalele ei, Hera şi Atena, au sprijinit tabăra adversă, Afrodita i-a ajutat în mod constant pe troieni, în special pe Paris şi pe Aeneas. Ea a fost rănită în luptă de către grecul Diomede. Dacă nu a putut împiedica moartea lui Paris şi distrugerea Troiei, în schimb, salvarea lui Aeneas se datorează Afroditei, care l-a ajutat să ajungă pe ţărmurile Italiei. Tot datorită acestui fapt, zeiţa era socotită, sub numele de Venus, drept divinitate protectoare a Romei. Afrodita avea sanctuare celebre la Paphos, Cnidus, Delos, Sicyon etc. Cultul ei era celebrat în întreaga lume helenică, cu precădere în insulele Cipru şi Cythera.