Arhive blog

Timisoara sarbatoreste 90 de ani de la instaurarea administratiei romanesti in Banat

Piata Operei Timisoara

Astazi,3 august se implinesc 90 de ani de la instaurarea administratiei romanesti in Banat(ziua intrării armatei române în Timişoara din anul 1919), e Ziua Municipiului Timişoara.Timisorenii au sarbatorit de vineri si inca mai sarbatoresc ziua orasului lor cu concerte, expozitii, jocuri, concursuri, defilare militara etc. In premiera, in centrul orasului, pe 3 august, se vor imparti „buletine de Timisoara” pentru toata lumea.Sper ca marea halba de bere sa intre in Cartea Recordurilor,iar dupa ce va intra, halba va fi umpluta cu bere si timisorenii vor fi poftiti la o petrecere.

Cei care trec pe aici stiu ca am o legatura de suflet cu Timisoara fiindca baiatul meu cel mare lucreaza si locuieste in Timisoara de cand a terminat facultatea.In plus,avem rude de gradul I in Timisoara fiindca barbatul meu s-a nascut in Banat .

Am scris despre navigatia pe Bega si despre prima biblioteca publica de imprumut din Imperiul Habsburgic.

Acum am ales sa amintesc cateva date importante din istoria Timisoarei pe care le-am gasit in Wikipedia.
1718 – atestarea Fabricii de Bere , cea mai veche de pe teritoriul actual al Romaniei;
1728 – începutul canalizării Begăi, cel mai vechi canal navigabil de pe teritoriul actual al Romaniei;
1745 – construcţia Spitalului Municipal;
1760 – primul oraş al monarhiei cu străzile iluminate cu lămpi;
1771 – primului ziar care a apărut pe teritoriul actual al României şi totodată primul ziar german din sud-estul Europei: „Temeswarer Nachrichten”;
1823-1826 – Janos Bolyai, servind la garnizoana din Timisoara, lucra la elaborarea geometriei neeuclidiene
1854 – primul serviciu telegrafic într-un oraş al României de azi;
1855 – primul oraş al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu gaz;
1881 – prima reţea de telefonie de pe teritoriul actual al României;
1884 – primul oraş din Europa continentală cu străzile iluminate electric, cu 731 de lămpi;
1886 – prima staţie de salvare din Ungaria şi România;
1889 – primul meci de fotbal european din Romania;
1895 – prima stradă asfaltată de pe teritoriul de azi al României;
1897 – primele proiecţii cinematografice pe teritoriul actual al ţării noastre;
1899 – primul tramvai electric într-un oraş din România de azi;
1953 – singurul oraş european cu trei teatre de stat în română, maghiară şi germană.

Prima biblioteca publica de imprumut din Imperiul Habsburgic

Belle de Jour, concurs: Cultura pe continentele lumii.Logo-ul concursului este făcut de Vic.

Dupa cum am povestit, am fost plecata intro calatorie de cateva zile prin Banat, mai exact la tara si in Timisoara la fiul meu cel mare.M-am plimbat foarte mult prin oras si am vazut  locuri minunate, cel mai mult mi-a placut Parcul Rozelor si Piata Unirii.Duminica seara am fost la Festivalul International de Film Timishort (filmele premiate), eveniment  ce mi-a facut o deosebita placere fiindca n-am mai fost la cinema de un car de an.La noi in oras nici nu mai exista cinematograf de cativa ani.
In toate plimbarile mele mi-a placut sa descopar cat mai multe din frumusetile si istoria Timisoarei,astfel am vazut o placuta pe care scria aproximativ asa:in 15 mai 1815 in aceasta cladire s-a deschis prima biblioteca publica de imprumut din Imperiul Habsburgic.Azi am cautat pe net sa aflu mai multe despre aceasta biblioteca si am gasit un articol foarte interesant si cu multe informatii.Sper sa va placa acest articol despre istoria bibliotecii timisorene.


In 15 mai 1815 se înfiinţează biblioteca tipografului Josef Klapka, prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Austriac.
Primarul Josef Klapka a avut meritele sale de edil, datorită cărora a deţinut această funcţie vreme de 14 ani, el introducând un ingenios sistem de colectare a taxelor şi impozitelor,  săparea unui canal sanitar în lungime de 4 kilometri şi sistematizarea reţelei stradale. Totuşi, Josef Klapka va rămâne în memoria timpului mai ales datorită înfiinţării unei biblioteci publice cu împrumut şi cu sală de lectură, prima de acest gen la acea vreme în tot Imperiul. Aceasta va fi deschisă în 1815 şi va fi administrată până în 1831.

Josef Klapka, un editor şi tipograf remarcabil, care va scoate calendare ce au devenit celebre în vremea respectivă, va publica în 1830 un catalog al cărţilor ce puteau fi împrumutate din biblioteca sa. Se pare că din cauza demnităţilor publice pe care le avea Josef Klapka, acesta şi-a neglijat afacerile, ceea ce l-au determinat să vândă tipografiile şi biblioteca.

Placa comemorativa pe fatada cladirii, care sa aminteasca tuturor ca prima biblioteca publica de imprumut din Imperiul Habsburgic a functionat incepand cu anul 1815 si pana spre 1848 in actualul sediu al DCCPCN, pe str. Episcop Augustin Pacha nr. 8. „La inceputul secolului al XIX-lea, Timisoara se afla in plin proces de dezvoltare, avida de noutati, urmand tendintele europene ale vremii si doritoare sa-si depaseasca limitele. Piata tipariturilor era tot mai interesanta, intr-o societate care punea tot mai mult pret pe stiinta de carte vazuta ca o conditie a propasirii fiecarui individ. Joseph Klapka trebuie sa fi stiut de existenta bibliotecilor de imprumut din Europa si sa fi ajuns la concluzia ca aceasta este o forma interesanta si pentru el de a-si rentabiliza investitiile facute in tipografie, editura, librarie etc…

Sursa.

Multumesc OMULUI din Timisoara care a gasit portofelul lui Mihai

narcissus

Flori pentru OMUL din Timisoara.

Si o dedicatie muzicala:Nicola – Omule de pe stradă

Multumim din suflet, OMULE!

Fiul meu cel mare care lucreaza in Timisoara si-a pierdut portofelul cu acte si bani acum vreo doua, trei zile.Mi-a dat ieri telefon si, printre altele, mi-a povestit ca si-a pierdut portofelul si ca s-a necajit foarte mult din cauza actelor, in special.
Ieri, cand s-a intors acasa de la serviciu, a avut parte de o surpriza minunata.In cutia postala a gasit portofelul pierdut cu toate actele si banii.Ar fi vrut sa multumeasca omului bun, dar nu stie cine e acel OM.
M-am gandit sa scriu in blogul meu, poate ca OMUL va auzi ca Mihai ii multumeste.Si eu ii multumesc si ii doresc tot binele din lume, multa sanatate, fericire!

Pentru ca acest articol e despre o fapta buna, mai am o veste buna pe care am citit-o la Isabellelorelai.Gruia a strâns toţi bănuţii! Cu toată criza, din 9 până în 27 martie s-au strâns rapid 29.463 USD.
Părinţii lui Gruia şi Vlad vă mulţumesc!: „ASTAZI NE-AM ATINS OBIECTIVUL. De fapt l-am depasit! Dorim sa multumim tuturor celor care i-au dat lui Gruia sansa de a merge in China pentru tratamentul cu celule stem.Pentru noi aceasta campanie a fost o experienta pe care nu o vom uita niciodata. Pe umerii nostri acum sta nu doar responsabilitatea pentru fiul nostru, ci si responsabilitatea fata de toti cei care au contribuit la campania noastra. Lupta lui Gruia abia acum incepe. Va rugam sa ramaneti alaturi de noi in lunile urmatoare pentru ca vom updata permanent website-ul cu noutati despre evolutia lui Gruia dupa tratament”.

Tot la Isabellelorelai am citit despre alte fapte bune si despre o fetita care are nevoie de ajutorul nostru.
A împlinit 8 ani pe 20 ianuarie 2009. Este operată la cap. Tumoră. Este crescută de bunica ei. Mama s-a recăsătotit. Tatăl s-a recăsătorit. Are doi fraţi vitregi. Clementina este cuminte şi politicoasă. Are 1,30 m înăţime. Este slăbuţă. Pentru că nu prea are ce mânca. La picior poartă 33. Îi plac rochiţele şi ar vrea tare mult să fie prinţesă.

16 decembrie 1989 in Timişoara

romanian-revolution-126-760x511Imi amintesc ca am auzit soptindu-se ca la Europa Libera s-a anuntat ca la Timisoara lumea s-a revoltat si s-au folosit tunuri cu apa pentru a-i imprastia pe revoltati.La serviciu, lumea vorbea in soapta ca s-a tras cu munitie de razboi si au murit oameni.Eram ingrijorati si am incercat sa vorbim cu rudele din Timisoara.Telefoanele erau moarte.Imi amintesc si ce a urmat.Sa ne amintim cum a inceput.

Inceputul revoluţiei la Timişoara

Timisoara,16 decembrie 1989

În jurul bisericii reformate din Piaţa Maria, credincioşii reformaţi demonstrează paşnic, cu lumânări în mâini, păzindu-l pe pastorul Laszlo Tökés care urma să fie evacuat. Apare primarul Petre Moţ care, împreună cu Laszlo Tökés, încearcă să liniştească lumea din stradă. Reformaţilor li se adaugă oameni ai Timişoarei de toate vârstele, profesiile şi credinţele, adunaţi spontan într-un act generos de solidaritate şi expresie a dorinţei de libertate şi democraţie.
O parte a mulţimii se îndreaptă spre Căminele Studenţeşti spre a aduna noi demonstranţi. Se ajunge la sediul Comitetului Judeţean PCR unde au loc altercaţii cu autorităţile. Se operează primele arestări.

După-amiaza se întâmplă inevitabilul: în jurul orelor 16,00 – 17,00 se adunaseră deja peste 400 de persoane. Sunt blocate două tramvaie de către un grup de tineri care strigă pentru prima dată “Jos cu Ceauşescu!”. După un moment de debusolare, mulţimea începe să strige: “Jos cu Ceauşescu!”

Eroii nu mor niciodata.

17-decembrie-1989

18-decembrie-1989

19 decembrie 1989,Timişoara

20 decembrie 1989, Timişoara

21 decembrie 1989

Remember 22 decembrie 1989!

Navigatie pe Bega

vaporas.jpg

Am citit ca Bucurestiul va avea doua porturi.

Pentru ca lucrarile la canalul Dunare-Bucuresti au inceput cu multi ani in urma, chiar daca este idee comunista, cred ca un port e foarte util, mai ale ca transportul pe apa e mai putin costisitor, vor aparea noi locuri de munca, se vor dezvolta mai multe domenii industriale, poate ca si transport de pasageri.

„Dupa finalizarea Canalului Dunare-Bucuresti, Capitala va avea in cativa ani doua porturi, situate in est, in localitatea Glina, si in sud, in localitatea 1 Decembrie. Lucrarile ar putea demara in 2009, fiind necesare circa 400-450 milioane de euro pentru finalizarea acestora”.

Citind articolul mi-am adus aminte ca am citit candva ca in Timisoara, pe canalul Bega navigau vaporase, era si un port.Am cautat pe net si am gasit un articol despre navigatia si portul de la Timisoara.

„Fortuna”, „Maria”, „Ilie”, „Ana”, „Suzana” şi „Rândunica” erau, în anii ’40, vedetele transportului în comun pe Bega. Acestea făceau o veritabilă concurenţă CFR-ului, care a încercat de câteva ori să intervină pentru sistarea curselor întreprinse de acestea, între Timişoara şi localităţile învecinate, deoarece aproape toată lumea prefera să călătorească cu vaporul, şi nu cu trenul. În acea vreme, în jur de 500.000 de pasageri foloseau anual canalul şi şalupele înregistrate la Căpitănia Portului Timişoara.Bega a devenit canal navigabil în 1732, iar în 1869 s-au realizat primele curse de pasageri pentru transportul în comun, primele de acest fel de pe teritoriul actual al României. La începutul secolului XX, peste 550 de ambarcaţiuni comerciale înregistrate tranzitau canalul, timp de 305 zile pe an. Portul Timişoara avea legătură, de pe Bega, pe Tisa, pe Dunăre până la Regensburg, iar apoi prin transbordare pe Rin, până la Marea Nordului. O altă legătură era cu Marea Neagră, pe Dunăre, prin Brăila şi Sulina. În anii ’30, pe canal puteau circula vapoare de până la 70 de metri lungime, cu circa 50 de vagoane încărcate. Tot atunci, pe Bega se transportau în jur de 250.000 de tone de mărfuri pe an şi aproape 500.000 de pasageri.

Deşi nu a mai fost la fel de intensă, navigaţia pe Bega a continuat şi în anii de glorie ai comunismului. Importanţa economică a canalului a scăzut însă din cauza închiderii graniţei cu Iugoslavia, fapt prin care s-a tăiat şi legătura cu Dunărea şi cu marile porturi europene.

Curăţarea canalului a fost sistată în anii ’70, din cauză deversării în canal a unor reziduuri, mâlul depus conţinând substanţe periculoase, iar scoaterea şi depozitarea acestuia ridicând probleme ecologice. Cu toate acestea, în anul 1986, pe Bega încă se efectuau transporturi de persoane, utilaje, mărfuri şi produse agricole, la Căpitănia Portului Timişoara fiind înregistrate 20 de nave funcţionale.

Astăzi, pe Bega se navighează doar atunci când cotele apelor permit acest lucru şi doar în scopuri de agrement sau intervenţii. Vasele existente în prezent pe canal sunt „Pelicanul”, „Şoimul” şi „Lugojel”.

Pentru a reduce riscul inundaţiilor în Timişoara, în 1728 contele Claudius Mercy a dispus realizarea unui canal, ce avea rolul de a asana terenurile din jurul oraşului. Patru ani mai târziu, pe Bega a circulat primul vapor, până la Pancevo, însă cursa a fost abandonată din cauza dificultăţilor de navigare întâlnite pe traseu. Canalizarea în amonte de Timişoara a fost continuată de inginerul olandez Fremaut, lucru care a contribuit esenţial la reducerea inundaţiilor şi la uscarea mlaştinilor din jurul oraşului. Iniţial, această porţiune de canal a fost folosită pentru transportul buştenilor de la Făget la Timişoara. Traseul pe care îl are astăzi canalul a fost definitivat tot de Fremaut, care a găsit şi soluţia pentru regularizarea debitului acestuia, construind nodul hidrotehnic de la Coştei.

timisoara-veche.jpg