Arhive blog

Pierre-Paul Prud’hon (4 aprilie 1758 – 16 februarie 1823), pictor si desenator francez

Pierre-Paul Prud’hon – Empress Josephine

Proudhon Pierre Paul - Portrait of Louise de Gueheneuc

Proudhon Pierre Paul – Portrait of Louise de Gueheneuc

Proudhon Pierre Paul - Rutger Jan Schimmelpenninck with Wife and Children

Proudhon Pierre Paul – Rutger Jan Schimmelpenninck with Wife and Children

Pierre-Paul Prud'hon - Arnauld de Beaufort

Pierre-Paul Prud’hon – Arnauld de Beaufort

Pierre-Paul Prud'hon - Portrait of a Young Woman

Pierre-Paul Prud’hon – Portrait of a Young Woman

Pierre-Paul Prud'hon - The Union of Love and Friendship

Pierre-Paul Prud’hon – The Union of Love and Friendship

Pierre-Paul Prud'hon - La Glorification du gouvernement de Bourgogne

Pierre-Paul Prud’hon – La Glorification du gouvernement de Bourgogne

 Pierre-Paul Prud'hon - The Assumption of the Virgin

Pierre-Paul Prud’hon – The Assumption of the Virgin

Pierre-Paul Prud'hon - Portrait of the King of Rome

Pierre-Paul Prud’hon – Portrait of the King of Rome

Pierre-Paul Prud'hon - Innocence Preferring Love to Wealth

Pierre-Paul Prud’hon – Innocence Preferring Love to Wealth

Pierre-Paul Prud'hon - Justice and Divine Vengeance Pursuing Crime

Pierre-Paul Prud’hon – Justice and Divine Vengeance Pursuing Crime

Pierre-Paul Prud'hon - Andromache and Astyanax

Pierre-Paul Prud’hon – Andromache and Astyanax

Pierre-Paul Prud'hon - Christ on the Cross

Pierre-Paul Prud’hon – Christ on the Cross

Pierre-Paul Prud'hon - Portrait of Princess Catherine Talleyrand

Pierre-Paul Prud’hon – Portrait of Princess Catherine Talleyrand

Pierre-Paul Prud'hon - Joséphine

Pierre-Paul Prud’hon – Joséphine

Pierre-Paul Prud’hon – Half-length Female Nude

Pierre-Paul Prud’hon (4 aprilie 1758 – 16 februarie 1823) a fost un pictor si desenator romantic  francez  cunoscut pentru picturile sale alegorice si portrete.

Pierre-Paul Prud’hon s-a născut in Cluny, Saône-et-Loire. A fost inițiat în cunoștințele fundamentale ale desenului și picturii in Franta și a plecat   în Italia la vârsta de 26 de ani pentru a-și continua educația. La reîntoarcerea sa în Paris a decorat cateva locuinte, iar lucrările lui pentru parizienii bogați l-au adus intro poziție înalta la Curtea lui Napoleon.

Portretul Josephinei nu o înfățișează  ca împărăteasă, ci ca o femeie frumoasă  și atractivă ceea ce i-a făcut pe unii să creadă ca el ar fi fost   îndrăgostit de ea. După divorțul lui Napoleon și al Josephinei, el a fost angajat și de a doua soție a lui Napoleon, Marie-Louise.

Prud’hon a fost influențat uneori de neo-clasicism, alteori de romantism. Apreciat de ceilalți artiști și scriitori ca Stendhal, Delacroix, Millet și Baudelaire pentru clarobscurul și realismul convingător, el este cunoscut mai ales pentru pictura „Crucifixion” (1822), pe care a pictat-o pentru catedrala St. Etienne din Metz. Crucifixion se află acum la Luvru.

Tânărul pictor Théodore Géricault a pictat copii după lucrările lui Prud’hon, printre care se numără și capodopera „Justice and Divine Vengeance Pursuing Crime”.

Pierre-Paul Prud’hon (4 aprilie 1758 – 16 februarie 1823), pictor si desenator francez

Tot in 4 aprilie s-au nascut:

John Hoppner (4 aprilie 1758 – 23 ianuarie 1810), pictor portretist englez.

Maurice de Vlaminck (4 aprilie 1876 – 11 octombrie 1958), pictor francez.

Din blogosfera.

Cristian Lisandru.Cacealma

Teo Negură.Bal mascat

Orest Kiprensky(24 martie 1782 – 17 octombrie 1836), pictor portretist rus

Orest Kiprensky – The girl with the poppy wreath and a carnation in her hand (Mariuchcha)

Orest Kiprensky – Portrait of Catherine Teleshova

Orest Kiprensky – Young Gardener

Orest Kiprensky - Mother and Child, 1809

Orest Kiprensky – Mother and Child, 1809

 Orest Kiprensky - Portrait of A.O. Smirnova

Orest Kiprensky – Portrait of A.O. Smirnova

Orest Kiprensky - Neapolitan girl with the fruits, 1831

Orest Kiprensky – Neapolitan girl with the fruits, 1831

Orest Kiprensky - Portrait of Nataliya Kochubey

Orest Kiprensky – Portrait of Nataliya Kochubey

Orest Kiprensky – self-portrait

Orest Kiprensky - Self Portrait, 1809

Orest Kiprensky – Self Portrait, 1809

Orest Kiprensky – Portrait of Adam Shvabler

Orest Kiprensky – Portrait of Alexander Pushkin

Orest Kiprensky - Portrait of Yevgraf Davydov, 1809

Orest Kiprensky – Portrait of Yevgraf Davydov, 1809

Orest Kiprensky - Portrait of Portrait of K. I. Albrekht, 1827

Orest Kiprensky – Portrait of Portrait of K. I. Albrekht, 1827

Orest Kiprensky - Portrait of Sergey Uvarov, 1815

Orest Kiprensky – Portrait of Sergey Uvarov, 1815

Orest Kiprensky - Portrait of Bertel Thorvaldsen, 1833

Orest Kiprensky – Portrait of Bertel Thorvaldsen, 1833

Orest Adamovich Kiprensky(in rusa: Орест Адамович Кипренский 24 martie 1782 – 17 octombrie 1836) a fost un pictor portretist rus renumit din perioada Romantismului. Cel mai cunoscut tablou al sau e probabil portretul poetului Alexander Pushkin (1827), care l-a determinat pe poet sa remarce   „oglinda care ma flateaza”. Orest s-a nascut in satul Koporye de langa Saint Petersburg pe 24 martie 1782. A fost fiul nelegitim al mosierului Alexey Dyakonov, de aici,  numele lui a derivat din Kypris, unul din numele grecesti ale zeitei iubirii. A fost crescut in familia lui Adam Shvalber, un iobag. Desi Kiprensky s-a nascut iobag, el a fost eliberat din iobagie la nastere, iar mai tarziu, tatal lui l-a ajutat sa intre la scoala cu internat a Academiei Imperiale de Arta din Saint Petersburg in 1788 (cand Orest avea doar sase ani).

A studiat acolo pana in 1803. A mai ramas la Academie inca trei ani pentru a indeplini cerintele necesare pentru castigarea medaliei de aur. Castigarea premiului intai pentru lucrarea „Prince Dmitri Donskoi after the Battle of Kulikovo” (1805) i-a permis tanarului artist sa mearga in strainatate sa studieze arta in Europa.

Cu un an inainte de absolvirea scolii, in 1804, el a pictat portretul lui Adam Shvalber, tatal lui vitreg, care a fost de mare succes. Portretul i-a impresionat asa de mult pe contemporanii sai, incat membrii  de la Academia de Arte din Neapole l-au solicitat sa picteze dupa marii maestri – Rubens sau van Dyck.

In Italia a cunoscut o fata, Anne Maria Falcucci (Mariucci), de care s-a atasat. A cumparat-o de la familia ei desfranata si a luat-o sub tutela sa. La plecarea din Italia, el a trimis-o la o manastire romano- catolica.

In 1828, Kiprensky s-a intors in Italia, deoarece a primit o scrisoare de la prietenul lui Samuel Halberg, in care-l informa ca au pierdut urma lui Mariucci. Kiprensky a gasit-o pe Mariucci, care fusese transferata la alta manastire. In 1836 s-a casatorit cu ea. A trebuit sa se converteasca la catolicism pentru a se putea casatori. A murit de pneumonie in Roma in acelasi an.

Orest Kiprensky(24 martie 1782 – 17 octombrie 1836), pictor portretist rus

Tot in 24 martie s-a nascut Edward Weston (24 martie 1886 – 1 ianuarie 1958) a fost un fotograf american, co-fondator al Grupului f/64.

Din blogosfera.

Cristian Lisandru.Ultimul tablou – 6 – Ioan Usca.Galactica Teo Negură.Fragilitate Mirela Pete.Ion Țuculescu sau ochii magici ai culorilor

Andreas Schelfhout (16 februarie 1787 – 19 aprilie 1870), pictor, desenator si litograf olandez

Andreas Schelfhout – Winter Landscape with a moulin

Andreas Schelfhout – Skaters in Stormy Weather

Andreas Schelfhout - Figures With A Horse Sledge On The Ice, A Town In The Distance

Andreas Schelfhout – Figures With A Horse Sledge On The Ice, A Town In The Distance

Andreas Schelfhout - Figures Skating on a Frozen River

Andreas Schelfhout – Figures Skating on a Frozen River

 

Andreas Schelfhout – The Country Road

Andreas Schelfhout – Peasants In A Cornfield

Andreas Schelfhout – Farmyard

Andreas Schelfhout – De Rue St.Pierre in Huy-1824

Andreas Schelfhout - Binnenplaatsje

Andreas Schelfhout – Binnenplaatsje

Andreas Schelfhout - Figures outside a farmstead

Andreas Schelfhout – Figures outside a farmstead

Andreas Schelfhout - German Landscape with Ruin

Andreas Schelfhout – German Landscape with Ruin

 

Andreas Schelfhout - Dutch landscape with a view of Haarlem

Andreas Schelfhout – Dutch landscape with a view of Haarlem

 

Andreas Schelfhout (16 februarie 1787, Haga – 19 aprilie 1870, Haga) a fost pictor, desenator si litograf olandez, cunoscut pentru picturile cu peisaje. Apartine  curentului romantism. Scenele sale de iarna olandeza cu canale inghetate si patinatori au fost deja faimoase in timpul vietii sale. A devenit unul dintre cei mai influenti artisti peisagisti ai secolului sau. A inceput ca pictor de case  in afacerea de constructii a tatalui sau. In timpul liber a inceput sa picteze tablouri. Dupa ce prima sa expozitie a fost bine primita in Haga, tatal lui l-a trimis sa ia lectii de arta cu Joannes Breckenheimer (1772-1856), un designer de scena din Haga. A invatat nu numai aspectele technice ale picturii, dar a facut si studii detaliate cu peisagistii olandezi Meindert Hobbema si Jacob van Ruisdael.

In 1815 a inceput sa lucreze in propriul atelier. Prin excelenta sa tehnica, simtul compozitiei si felul lui de-a folosi culori naturale, curand a devenit cel mai vestit artist din afara orasului Haga. In 1819 a fost premiat cu medalia de aur la expozitia  din Antwerp. In 1818 a devenit membru al Royal Academy for Visual Arts din Amsterdam. Reputatia lui a inceput sa creasca, iar in 1822 i s-a dat rangul Fourth Class Correspondent al Royal Dutch Institute. De atunci, au urmat expozitiile, una dupa alta. Initial a pictat scene de vara, scene de pe tarmul marii si animale. Insa pentru ca primele lui lucrari cu scene de iarna au avut cel mai mare succes, el a inceput sa le includa in expozitiile sale.

In ultima perioada a vietii a vizitat Franta in 1833, Anglia in 1835 (in special pentru a-l studia pe Constable) si Germania. A pregatit cativa pictori: Johan Hendrik Weissenbruch, Johan Jongkind (unul dintre precursorii impresionismului), Charles Leyckert, Jan Willem van Borselen, Nicholas Roosenboom, Willem Troost, Louis Rémy Mignot si pe ginerele lui, Wijnand Nuyen. Moartea sa a marcat sfarsitul perioadei romantice in Olanda. E considerat un precursor al Scolii din Haga.

Andreas Schelfhout (16 februarie 1787 – 19 aprilie 1870), pictor, desenator si litograf olandez

Din blogosfera.

Cristian Lisandru.Cetatea din anticamera trecutului – 10 –

Caius.Inocentul-3

Un blog cu năbădăi.Sunt muzician!

Eugène Delacroix(26 aprilie 1798 -13 august 1863), pictor romantic francez. Galerie de pictura

Eugène Delacroix – Liberty Leading the People

Eugène Delacroix - Self-portrait, 1837

Eugène Delacroix – Self-portrait, 1837

Eugène Delacroix - The Prisoner of Chillon

Eugène Delacroix – The Prisoner of Chillon

Eugène Delacroix - The Death of Sardanapalus

Eugène Delacroix – The Death of Sardanapalus

Eugène Delacroix. The Fanatics of Tangier

Eugène Delacroix – The Fanatics of Tangier

Eugène Delacroix. The Barque of Dante

Eugène Delacroix – The Barque of Dante

Eugène Delacroix. Girl Seated in a Cemetery

Eugène Delacroix – Girl Seated in a Cemetery

Eugène Delacroix.Paganini

Eugène Delacroix – Paganini

Eugène Delacroix. George Sand

Eugène Delacroix – George Sand

Eugène Delacroix. A Mad Woman

Eugène Delacroix – A Mad Woman

Eugène Delacroix. Mademoiselle Rose

Eugène Delacroix – Mademoiselle Rose

Eugène Delacroix. Pieta

Eugène Delacroix – Pieta

Eugène Delacroix.  Christ on the Cross (sketch)

Eugène Delacroix – Christ on the Cross (sketch)

Ferdinand Victor Eugène Delacroix (26 aprilie 1798 -13 august 1863) a fost un important pictor francez din perioada aparţinând romantismului.

Când Eugène Delacroix este numit membru al Academiei de Arte Frumoase, Ingres nu-şi poate opri un strigăt : „Iată-l şi pe lup la stână!”. Este drept că, la vremea respectivă, Delacroix era considerat un pictor cu o influenţă dăunătoare si obiectul neîncetatelor atacuri ale criticilor. Reacţiile publicului sunt foarte violente, iar critica îi stigmatizează lucrările şi-l acuză de „masacrarea mascată a picturii”.În anul 1824, se poate privi la Salon tabloul Măcelul din Chios. Critica se referă la acest tablou cu răceală sau doar moderat, dar Delacroix îşi găseşte deja câţiva apărători, în timp ce tânara şcoală romantică îl ridică direct la rangul de maestru. Romanticii, eliberaţi de sub jugul convenţiilor, doresc să dea glas liber trăirilor personale. Această aspiraţie îi este proprie şi lui Delacroix, care afirmă : „Nimeni şi nimic nu mă impiedică să percep lucrurile aşa cum vreu eu”.

Prezentarea la Salon a Morţii lui Sardanapal, în anul 1827, va determina izolarea artistului vreme de şapte ani. În tot acest timp, se va vedea exclus din sălile de expoziţii.

Baudelaire descrie astfel această situaţie : „Niciodată un artist nu a fost mai atacat, mai luat în derâdere şi mai condamnat. Dar ce înseamnă pentru noi această indecizie a cercurilor elitiste, nemulţumirea câtorva saloane burgheze, respirând ură şi unde pedanteria joacă domino ? Problema este expusă în detaliu, iar dovada se află înaintea lor –evidentă, mare, strălucitoare”. Victor Hugo scrisese : „Oare fluierăturile proştilor nu reprezintă fanfare ale gloriei?”

Galerie de pictura.

Eugène Delacroix (26 aprilie 1798 -13 august 1863), pictor francez

Din blogosfera.

Elisa.Prieteni de-o viaţă, Ioan Usca.Evolutionism, Cristian.MITING, RADIO SILVER!, CELLA zădărnicii… nimic şi toaTe(amR 2şi9ă), Gabriela Elena.Si altii ca noi, si noi ca altii, Mirela Pete.Galeria de artă cu vânzare

Théodore Géricault(26 septembrie 1791 – 26 ianuarie 1824), pictor şi litograf francez

Théodore Géricault – Self-Portrait

Théodore Géricault (26 septembrie 179, Rouen – 26 ianuarie 1824, Paris) a fost un important pictor şi litograf francez, exponent al romantismului în pictură.

Géricault s-a născut în anul 1791, la doi ani după izbucnirea Revoluţiei Franceze. Anii de tinereţe corespund perioadei războaielor napoleoniene. Este martor al unor vremuri de răscruce, când o lume învechită se prăbuşeşte şi cedează locul unei noi epoci care se naşte. Creaţia lui Géricault poartă semnul transformărilor istorice ale unei epoci marcate de contradicţii.

Operele artistului reprezintă, sub anumite aspecte, o continuare a drumului ales de Jacques Louis David, deşi cuprind accente inovatoare, romantice, prevestind în acelaşi timp realismul.

Théodore Géricault(26 septembrie 1791 – 26 ianuarie 1824), pictor şi litograf francez

In 26 septembrie s-au nascut si:

Arthur Bowen Davies (26 septembrie 1863 – 24 octombrie 1928), pictor american avangardist.

Helen Allingham (26 septembrie 1848 – 28 septembrie 1926), pictorita si ilustratoare din epoca victoriana.

Eugène Delacroix, pictor francez romantic

Eugène Delacroix - Self-Portrait as Ravenswood

Eugène Delacroix – Self-Portrait as Ravenswood

Eugène Delacroix - Self-portrait, 1837

Eugène Delacroix – Self-portrait, 1837

 Eugène Delacroix - George Sand, 1838

Eugène Delacroix – George Sand, 1838

Eugène Delacroix - Frédéric Chopin, 1838

Eugène Delacroix – Frédéric Chopin, 1838

Eugène Delacroix - Portrait Paganini

Eugène Delacroix – Portrait Paganini

 Eugène Delacroix - Michelangelo in His Studio

Eugène Delacroix – Michelangelo in His Studio

Eugène Delacroix - Orphan Girl at the Cemetery, 1823

Eugène Delacroix – Orphan Girl at the Cemetery, 1823

Eugène Delacroix - Charles VI and Odette de Champdivers

Eugène Delacroix – Charles VI and Odette de Champdivers

Eugène Delacroix - Louis d'Orléans Showing his Mistress

Eugène Delacroix – Louis d’Orléans Showing his Mistress

Eugène Delacroix - Count de Mornay's Apartment

Eugène Delacroix – Count de Mornay’s Apartment

Eugène Delacroix - Hamlet with Horatio, (the gravedigger scene), 1839

Eugène Delacroix – Hamlet with Horatio, (the gravedigger scene), 1839

 Eugène Delacroix - Lady Macbeth Sleepwalking

Eugène Delacroix – Lady Macbeth Sleepwalking

Eugène Delacroix - Greece on the Ruins of Missolonghi (1826)

Eugène Delacroix – Greece on the Ruins of Missolonghi (1826)

Eugène Delacroix - Bathers

Eugène Delacroix – Bathers

Ferdinand Victor Eugène Delacroix (26 aprilie 1798 -13 august 1863) a fost un important pictor francez din perioada aparţinând romantismului.
Când Eugène Delacroix este numit membru al Academiei de Arte Frumoase, Ingres nu-şi poate opri un strigăt : „Iată-l şi pe lup la stână!”. Este drept că, la vremea respectivă, Delacroix era considerat un pictor cu o influenţă dăunătoare si obiectul neîncetatelor atacuri ale criticilor. Reacţiile publicului sunt foarte violente, iar critica îi stigmatizează lucrările şi-l acuză de „masacrarea mascată a picturii”.În anul 1824, se poate privi la Salon tabloul Măcelul din Chios. Critica se referă la acest tablou cu răceală sau doar moderat, dar Delacroix îşi găseşte deja câţiva apărători, în timp ce tânara şcoală romantică îl ridică direct la rangul de maestru. Romanticii, eliberaţi de sub jugul convenţiilor, doresc să dea glas liber trăirilor personale. Această aspiraţie îi este proprie şi lui Delacroix, care afirmă : „Nimeni şi nimic nu mă impiedică să percep lucrurile aşa cum vreu eu”.

Prezentarea la Salon a Morţii lui Sardanapal, în anul 1827, va determina izolarea artistului vreme de şapte ani. În tot acest timp, se va vedea exclus din sălile de expoziţii.

Baudelaire descrie astfel această situaţie : „Niciodată un artist nu a fost mai atacat, mai luat în derâdere şi mai condamnat. Dar ce înseamnă pentru noi această indecizie a cercurilor elitiste, nemulţumirea câtorva saloane burgheze, respirând ură şi unde pedanteria joacă domino ? Problema este expusă în detaliu, iar dovada se află înaintea lor –evidentă, mare, strălucitoare”. Victor Hugo scrisese : „Oare fluierăturile proştilor nu reprezintă fanfare ale gloriei?”

Eugène Delacroix (26 aprilie 1798 -13 august 1863), pictor francez

Joseph Mallord William Turner(23 aprilie 1775 – 19 decembrie 1851), pictor şi gravor britanic peisagist

Update : Mirela Pete:Joseph Mallord William Turner – forța învăluită în misterul cețurilor

Joseph Mallord William Turner - Fishermen at Sea

Joseph Mallord William Turner – Fishermen at Sea

„Ceea ce importă la Turner mai presus de orice, distingându-l de toţi contemporanii săi, e adevărul.”

Joseph Mallord William Turner

Joseph Mallord William Turner

„Turner constituie o excepţie de la toate regulile şi nu poate fi apreciat cu nici o măsură din domeniul artei. Cu entuziasm de o măreţie sălbatică, el se năpusteşte prin sferele eteree ale luminii propriei sale minţi – o lume locuită de spiritele lucrurilor; Turner şi-a umplut mintea cu materiale extrase din atenta studiere a naturii (nici un artist nu a studiat natura cu mai multă înverşunare) – iar după aceea schimbă şi combină, scoţând efecte lipsite de cauze directe, sau, pentru a ne exprima mai exact, sesizând sufletul şi esenţa frumuseţii, fără să acorde atenţie mijloacelor prin care ea a luat naştere.”

Joseph Mallord William Turner - The angel standing in the sun

Joseph Mallord William Turner – The angel standing in the sun

„Dintre operele lui cele mai bogate şi mai frumoase a rămas doar o umbră. Dar tocmai această umbră este mai desăvârşită decât soarele altora: este o umbră purpurie, o umbră de trandafir.”

Joseph Mallord William Turner - The Grand Canal - Venice

Joseph Mallord William Turner – The Grand Canal – Venice

John Ruskin

Joseph Mallord William Turner
(n. 23 aprilie 1775, Londra – d. 19 decembrie 1851, Chelsea, Londra) a fost pictor şi gravor britanic peisagist, reprezentant al romantismului. Specializat în peisaje şi scene marine, era considerat de impresioniştii francezi ca unul dintre principalele modele artistice. Fiu de bărbier peruchier şi nepot de măcelar, Joseph Mallord William Turner se naşte la 23 aprilie, în cartierul londonez Convent Garden, strada Maiden Lane.
Fire plăpândă şi bolnăvicioasă, sufocat de existenţa labirintică, incertă moral a familiei şi împovărat mai ales de nevrozele mamei sale, părăseşte „fundul de fântână” al casei unde locuia şi pleacă, sub ocrotirea tatălui, la Brentford, la unchiul său, unde învaţă să scrie.
Picturi de aici.

Joseph Mallord William Turner (23 aprilie 1775 – 19 decembrie 1851), pictor şi gravor britanic