Arhive blog

La mulţi ani, România!La mulţi ani, români!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, români!

 

Theodor Aman - Unirea Principatelor

Theodor Aman – Unirea Principatelor

Gheorghe Tattarescu - Unirea Principatelor

Gheorghe Tattarescu – Unirea Principatelor

Gheorghe Tattarescu - Deşteptarea României

Gheorghe Tattarescu – Deşteptarea României

Theodor Aman - Hora Unirii la Craiova

Theodor Aman – Hora Unirii la Craiova

Constantin Daniel Rosenthal - România Revoluţionară (modelul este Maria, soţia lui C.A. Rosetti)

Constantin Daniel Rosenthal – România Revoluţionară (modelul este Maria, soţia lui C.A. Rosetti)

Theodor Aman - Tudor Vladimirescu

Theodor Aman – Tudor Vladimirescu

Carol Popp de Szathmary - Alexandru Ioan Cuza

Carol Popp de Szathmary – Alexandru Ioan Cuza

Carol Popp de Szathmary - Doamna Elena Cuza

Carol Popp de Szathmary – Doamna Elena Cuza

Elena Popea - Regina Maria

Elena Popea – Regina Maria

Carol Popp de Szathmary - Carol I în biroul de lucru de la Cotroceni

Carol Popp de Szathmary – Carol I în biroul de lucru de la Cotroceni

Carol Popp de Szathmary - Vizita lui Carol I la Curtea de Argeş

Carol Popp de Szathmary – Vizita lui Carol I la Curtea de Argeş

Carol Popp de Szathmáry - Vizita lui Carol I la Mănăstirea și Cetatea Neamțului.

Carol Popp de Szathmáry – Vizita lui Carol I la Mănăstirea și Cetatea Neamțului.

Carol Popp de Szathmary - Primirea lui Carol I in Bulgaria

Carol Popp de Szathmary – Primirea lui Carol I in Bulgaria

Alexandru Popp - Peisaj cu cetatea Devei

Alexandru Popp – Peisaj cu cetatea Devei

Elena Popea - Castelul Bran

Elena Popea – Castelul Bran

Elena Popea - Castelul Bran

Elena Popea – Castelul Bran

Elena Popea - Interior din castelul Bran1

Elena Popea – Interior din castelul Bran1

Ștefan Dimitrescu - Castelul Brancovenesc din Sambata de Sus

Ștefan Dimitrescu – Castelul Brancovenesc din Sambata de Sus

Ștefan Popescu - Vedere spre Cetatea Râșnovului

Ștefan Popescu – Vedere spre Cetatea Râșnovului

Arthur  Verona - Studiu pentru Neagoe Basarab

Arthur Verona – Studiu pentru Neagoe Basarab

Gheorghe Tattarescu - Oastea lui Mihai Viteazu

Gheorghe Tattarescu – Oastea lui Mihai Viteazu

Theodor Aman - Solii Turci Aduc Daruri Lui Mihai Viteazul

Theodor Aman – Solii Turci Aduc Daruri Lui Mihai Viteazul

Theodor Aman - Vlad Ţepeş şi  Solii Turci

Theodor Aman – Vlad Ţepeş şi Solii Turci

1 decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu Regatul Român, Ziua Națională a României

Iarna in pictura româneasca

La mulţi ani, România!

Aurel Băeșu – Casa de mahala in Iasi

Aurel Băeșu – Casa de mahala in Iasi

Aurel Ciupe – Iarna la Cluj

Aurel Ciupe – Iarna la Cluj

Camil Ressu – Zi de iarnă

Camil Ressu – Zi de iarnă

Camil Ressu – Zi de iarnă

Camil Ressu – Zi de iarnă

Constantin Isachie Popescu – Iarnă grea

Constantin Isachie Popescu – Iarnă grea

Constantin Isachie Popescu – Peisaj de iarnă

Constantin Isachie Popescu – Peisaj de iarnă

Dumitru Ghiaţă – Birtul satului, iarna

Dumitru Ghiaţă – Birtul satului, iarna

Dumitru Ghiaţă – Peisaj de iarnă

Dumitru Ghiaţă – Peisaj de iarnă

Gheorghe Petrașcu – Iarnă grea

Gheorghe Petrașcu – Iarnă grea

Ignat Bednarik – Călători în faţa troiţei

Ignat Bednarik – Călători în faţa troiţei

Ignat Bednarik – Drumul spre casă

Ignat Bednarik – Drumul spre casă

Ignat Bednarik – La troita

Ignat Bednarik – La troita

Ion Musceleanu - Iarna în Pangratti

Ion Musceleanu – Iarna în Pangratti

Ion Musceleanu – Iarna pe strada Pangratti

Ion Musceleanu – Iarna pe strada Pangratti

Ion Ţuculescu – Iarnă la Costinești

Ion Ţuculescu – Iarnă la Costinești

Jean Cheller – Iarna în mahala

Jean Cheller – Iarna în mahala

Jean Cheller – Iarna în mahala

Jean Cheller – Iarna în mahala

Jean Cheller – Iarnă

Jean Cheller – Iarnă

Jean Cheller – Peisaj de iarnă

Jean Cheller – Peisaj de iarnă

Jean-Alexandru Steriadi – Peisaj de iarnă

Jean-Alexandru Steriadi – Peisaj de iarnă

Ludovic Bassarab – Iarna

Ludovic Bassarab – Iarna

Rudolf Schweitzer-Cumpăna – Sfârșit de iarnă la Gherla

Rudolf Schweitzer-Cumpăna – Sfârșit de iarnă la Gherla

Ștefan Luchian – Ghereta din Filantropia

Ștefan Luchian – Ghereta din Filantropia

Ștefan Luchian – Iarna la Bariera Filantropia

Ștefan Luchian – Iarna la Bariera Filantropia

Ștefan Luchian – Inainte, baieti

Ștefan Luchian – Inainte, baieti

Ștefan Popescu – Magazinul de mărunţişuri

Ștefan Popescu – Magazinul de mărunţişuri

Ștefan Popescu – Peisaj de iarnă

Ștefan Popescu – Peisaj de iarnă

Winter in painting.Iarna in pictura

Surse:WikipediaArtmark, Google Din blogosfera. PILULA LU` LISANDRU.La mulţi ani, România! Mirela Pete.Points of view-atelier VIII Aurora.Aşteptându-l pe Moş Nicolae Ioan Usca.Nutriţionistul Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 145) Zamfir Pop.Cotidianu-n poze – 301112 Zamfir Turdeanu’.Sfântu’ Tudor Ulise al II-lea cel Ocoş.Lătrături ocoşe (301112) Blog de Filumenistă.Pe chibrituri: Luna cadourilor Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 30.11.12

La multi ani,Romania!

La multi ani, Romania!

La multi ani, Romania de ziua ta!La multi ani, romani oriunde v-ati afla!

 

Desteapta-te romane!

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

Peter Paul Rubens(28 iunie 1577-30 mai 1640), cel mai renumit pictor flamand

Peter Paul Rubens - Night Scene

Peter Paul Rubens – Night Scene

Peter Paul Rubens - Old Woman with a Basket of Coal

Peter Paul Rubens – Old Woman with a Basket of Coal

Peter Paul Rubens nascut 28 iunie 1577, Siegen/Westfalia  (†30 mai 1640, Antwerpen) e cel mai renumit pictor flamand.

Am ales aceste doua picturi pentru ca m-au impresionat foarte mult si vreau sa vorbesc putin despre asta.Imaginea unei bunici cu nepotii care fac lumina si caldura in casuta lor  e foarte actuala pentru multe localitati din Romania in care nu exista electricitate,desi suntem o tara europeana a secolului 21.De ce bunica cu copiii ,nu mama sau tata cu copiii?pentru ca parintii sunt plecati la munca in strainatate in speranta ca vor strange destui bani ca sa le ofere copiilor o viata decenta.
Stiti ce multe localitati nu au inca electricitate?unii au avut posibilitatea sa-si construiasca generatoare de curent pentru a avea lumina in case si nu numai atat.
Mai grav e ca multi copii cresc fara mama lor chiar cand au cea mai mare nevoie de ocrotirea si mangaierea mamei…de aici iau nastere multe tragedii de care aflam din mass-media sau chiar din comunitatea in care traim. 😦

Peter Paul Rubens – Hélène Fourment with children

Peter Paul Rubens – Helena Fourment, the Artist’s Second Wife

Peter Paul Rubens – Albert and Nicholas Rubens, artist`s children

Peter Paul Rubens – Self portait

Peter Paul Rubens – Anna of Austria, queen of France, mother of king Louis XIV

Viaţa lui Rubens pare să fi fost guvernată de o inepuizabilă energie. În decurs de patruzeci de ani, artistul pictează aproximativ 1400 tablouri şi execută sute de desene. Este primit cu căldură atât în cercurile celor mai de seamă artişti din Europa, cât şi la curţile princiare. La vârsta de 21 de ani, fiind deja pictor independent, Rubens este primit în breasla de pictori a oraşului Antwerpen, dar – la sfatul maestrului său – se hotărăşte să plece în Italia.

În anul 1630, Rubens este ridicat la rangul de cavaler de către regele Carol I al Angliei, iar un an mai târziu este înnobilat de regele Filip IV al Spaniei. Continuă executarea unor opere de pictură cu caracter monumental după Metamorfozele lui Ovidiu, precum şi Judecata lui Paris, Sărbătoarea lui Venus, Cele trei Graţii şi altele.

Începând cu anul 1637, crizele de artrită de care suferea de mai mulţi ani se îndesesc şi devin tot mai grave. La 30 mai 1640, Peter Paul Rubens încetează din viaţă. Este înmormântat în biserica Sfântul Iacob din Antwerpen, chiar sub tabloul pictat de el, Sacra Conversazione.

Mai multe picturi ale lui Rubens.

Peter Paul Rubens(28 iunie 1577 – 30 mai 1640), cel mai renumit pictor flamand.

Sarbatoarea solstitiului de vara, Sanzienele (Midsummer)

Henryk Hector Siemiradzki - Night on the Eve of Ivan Kupala

Henryk Hector Siemiradzki – Night on the Eve of Ivan Kupala

Sarbatoarea solstitiului de vara (Midsummer), Sanzienele la români, se celebreaza in ajunul si ziua de 24 iunie, data exacta variaza de la cultura la cultura.Sarbatoarea îşi are originea într-un străvechi cult solar, denumirea fiind probabil preluată de la  Diana, zeiţa vegetaţiei. În credinţa populară, Sânzienele erau considerate nişte femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinităţi nocturne ascunse prin pădurile întunecate neumblate de om.

Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, binecuvântează rodul holdelor, înmulţesc animalele şi păsările, umplu de leac şi miros florile şi tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor.

Sânzienele sunt zâne bune, însă şi ele pot deveni foarte dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoşi cu „lanţul Sânzienelor“, stârnind din senin vijelii, aducând grindină, lăsând câmpul fără de rod şi florile fără de leac.Fetele strângeau flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea care premergea sărbătoarea, în credinţa ca, în acest fel îşi vor visa ursitul.

În unele zone fetele îşi făceau coroniţe din Sânziene pe care le lăsau peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineaţa găseau coroniţele pline de rouă, era semn sigur de maritiş în vara care începea.

Pentru alungarea spiritelor malefice se aprindeau focuri în care se aruncau substanţe puternic mirositoare, se buciuma şi se striga în jurul focurilor.

Sânzienele sunt si plante erbacee, niste flori galbene denumite ştiinţific Galium verum, care de obicei înfloresc în perioada ritualului. Dacă florile nu sunt înflorite, este semn rău, înseamnă că ceva a încurcat desfăşurarea anului  sau că oamenii au supărat sânzienele.

In unele tari, sarbatoarea solstitiului de vara este considerata una dintre cele mai mari sarbatori ale anului, comparata cu Craciunul si Anul Nou.

Tot in aceasta zi, crestinii celebreaza nasterea Sfantului Ioan Botezatorul.

Mai multe despre sarbatoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul si Sanziene  (Drăgaica).

La data de 21 iunie, ora 08h 45m , longitudinea astronomica a Soarelui este de 90 grade , el intrind in semnul zodiacal Racul. Este momentul solstitiului de vara, ce marcheaza inceputul verii astronomice .

Carol I, primul rege al României.

Carol I




Carol I, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen s-a nascut in 10 aprilie 1839, Sigmaringen (†10 octombrie, 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române şi, apoi România, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a fost membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii.

În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit în munţii Carpaţi castelul Peleş, care a rămas şi acum una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. În perioada sa au fost construite primele universităţi, la Iaşi, respectiv Bucureşti. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a ordonat ridicarea primului pod peste Dunăre, între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.
O zi din zilele prinţului

De o disciplină riguroasă, tipic germană, Carol I îşi respecta cu stricteţe programul zilnic. Dimineaţa prefera plimbările pe străzile Capitalei în costum civil, însoţit doar de aghiotantul său şi, uneori, de o mică escortă princiară. După plimbarea de dimineaţă, principele se îngrijea singur de corespondenţă, pentru ca apoi să se întreţină cu miniştrii, fiecare dintre ei prezentîndu-se la Suveran, în mod regulat (o dată pe săptămînă), timp de două ore. D.A. Sturdza, unul din colaboratorii săi, îşi aminteşte că era mereu ocupat şi căuta să se iniţieze în cele mai variate domenii de activitate. Periodic, inclusiv duminica, după un ceremonial pe care el însuşi l-a instituit, acorda audienţe cu caracter oficial sau privat la Palat între orele 13,00 şi 17,00, cu singura condiţie ca respectivele persoane să se înscrie pe lista aghiotantului de serviciu. A refuzat, nu de puţine ori, să primească în audienţă persoanele care nu respectau ora fixată sau întîrziau nejustificat. Un asemenea tratament avea să fie administrat şi celor mai cunoscute personalităţi politice, care se obişnuiseră cu proverbiala indolenţă orientală şi protocolul mai puţin rigid, ba chiar aproape inexistent, din vremea domniilor anterioare. De altfel, pe biroul din sala bibliotecii Palatului, acolo unde obişnuia să primească în audienţă, se afla o mică pendulă care bătea la fiecare sfert de oră şi care reprezenta semnalul că timpul acordat respectivei audienţe luase sfîrşit. Contrariat de lipsa de punctualitate a românilor, obişnuia să ofere drept dar de sărbători sau cu alte ocazii cîte un ceasornic. Masa de prînz se servea în sufrageria mare a Palatului, la orele 14,00, fiind prezente, aproape zilnic, cîte 12 persoane, de obicei oameni politici şi militari. Seara, atunci cînd nu era absorbit de reglementarea anumitor probleme de stat, îşi îngăduia o scurtă plimbare „la şosea” însoţit doar de un aghiotant. Alteori, asista la reprezentaţiile de teatru, deşi nu a făcut din aceasta o obişnuinţă. Cînd se afla la Castelul Peleş prefera să se relaxeze împreună cu invitaţii săi la o partidă de biliard.

Făcuse o pasiune din studierea istoriei românilor. Cunoştea şi vorbea limbile franceză şi engleză, asimilînd destul de rapid şi româna, chiar dacă era perceptibil un puternic accent german. La numai un ande la venirea sa a rostit în româneşte discursul de deschidere a sesiunii parlamentare. Nu împărtăşea excesele latiniste ale profesorului său de limbă română, August Treboniu Laurian, manifestînd în schimb un interes aparte faţă de necesitatea perpetuării vechilor cuvinte româneşti. Dovadă că proiectul pentru alcătuirea unui vast dicţionar al limbii române, Etymologicum Magnum Romaniae, va beneficia de încurajarea şi constantul său sprijin financiar, concretizat într-o donaţie anuală de 6.000 de lei.

Poveste despre sarbatoarea de 10 mai

10 mai,o zi din istoria Romaniei moderne.La 10 Mai 1866, Principele Carol Hohenzollern-Sigmaringen depunea juramantul ca domn constitutional al Romaniei, in fata Parlamentului: „Jur de a fi credincios legilor Tarii, de a pazi religiunea Romaniei, precum si integritatea teritoriului ei si de a domni ca Domn constitutional”.10 mai a fost Ziua naţională a Romaniei între 1866-1948.

Era ziua in care, in 1866, la Bucuresti, in fata Parlamentului, Carol I jura ca va fi credincios legilor tarii, ca va pazi religia romanilor, integritatea teritoriului lor si ca va domni ca domn constitutional. Sarbatoarea acestei zile avea si semnificatia aducerii aminte, avand mereu persoana Principelui (Regelui) si Familia sa in centru. Familia Regala, pe langa participarea la defilare, era prezentata la slujba pentru sfintirea zilei la Mitropolie, la masa festiva de la Palat, iar seara iesea in mijlocul bucurestenilor, asista la bataia cu flori de la Sosea si la spectacolul cu focuri de artificii din Cismigiu. Carol I, Ferdinand, dar si Carol II si Mihai I voiau sa fie in aceasta zi cat mai mult vazuti, sa ilustreze apropierea de popor (pentru orice suveran si pentru orice om politic in epoca moderna, imaginea publica era esentiala). Deja la prima intalnire cu oaspetii sai de 10 Mai, in 1867, Carol I rostea intaiul sau discurs in limba romana. Pentru a sarbatori aceasta zi se editau marci postale cu aspecte din viata Suveranului.(…) Se instituiau medalii, care erau conferite pe viata, dreptul de a le purta era personal si el nu se putea transmite urmasilor, care aveau insa dreptul de a le pastra, ca amintire de familie. Se bateau monede jubiliare, cum erau cele de aur de 100, 50, 20 lei si cele de argint de 1 leu, 5 lei s.a. 10 Mai era si ziua in care se aduceau osanale, in care se spuneau vorbe pompoase (intr-o cuvantare tinuta la 10 Mai, la o serbare din Bucuresti, Carol I era comparat cu… „Fat-Frumos, care se urca pe varful muntelui ca un vultur”)”.

„Sarbatoarea Regelui Carol e si sarbatoarea Romaniei! Netrebnic romanul care nu-si uita astazi de pasurile lui”, cum clama Pompiliu Eliade intr-o conferinta tinuta la o serbare populara in 1903, indemnand locuitorii Bucurestilor sa petreaca, sa uite de necazuri si sa traiasca laolalta cu semenii o clipa de inaltare sufleteasca. Era ziua cand, mai ales in marile asezari, se simtea aerul de sarbatoare. La Bucuresti, in Piata Universitatii, era defilarea armatei, a elevilor, studentilor, mestesugarilor si negustorilor, a primarilor si nobililor judetelor tarii, imbracati in costume populare specifice zonei din care veneau”. De asemenea, 10 Mai era ziua in care totul se impodobea. „In diferite puncte ale orasului apareau arcuri de triumf, strazile se iluminau mai puternic decat altadata si se <<tricolorau>>, la toate barierele orasului se dadeau pranzuri populare pentru saraci (la Filaret se organiza ospatul veteranilor). Primaria dadea si ea un banchet sub cerul liber, iar seara principele si apoi Regele invita la Palat personalitatile tarii (300 de tacamuri la a doua aniversare, in 1868, 500 in 1873…). Se organiza o Expozitie (in 1906 a fost una nationala, de mare anvergura), cu tot felul de produse ale industriei si agriculturii din toate judetele, dar si cu carti, tablouri, ceramica… Unele produse se vindeau cu pret redus. Altele erau oferite gratuit. In timpul defilarii, <<pe un car brutarii fabricau painea si o aruncau multimii de jos si de la ferestre>>, cum scrie C. Bacalbasa”, arata istoricul Ion Bulei.

Parada de Ziua Regelui.

Miting de Ziua Regelui.

Reginele Romaniei.

Romania,o tara frumoasa si trista

Poze din Romania de pe net.

Cati oameni vor mai locui in Romania peste cativa ani?Populatia globului creste,depaseste deja 6 miliarde de oameni (in luna mai va ajunge la 6.666.666.666).E firesc atunci ca populatia Romaniei sa scada in fiecare an?E firesc sa fie asa cand in Romania numai cativa traiesc normal sau decent mai bine zis,iar un grup restrans de oameni traieste chiar bine si foarte bine.De ce sa se mai nasca copii aici unde se moare cu zile si e un chin sa traiesti .Cati romani traiesc la limita si sub limita saraciei?Stiti ca aproape trei milioane de romani traiesc in saracie absoluta?

Table 001. Total Midyear Population
----------------------------------- ---- --------------------
Country or area                     Year           Population
----------------------------------- ---- --------------------

Romania                             1995           22,692,830
Romania                             2000           22,451,921
Romania                             2005           22,329,977
Romania                             2010           22,181,287
Romania                             2015           21,960,898
Romania                             2020           21,648,028
Romania                             2025           21,260,138
----------------------------------- ---- --------------------
Source: U.S. Census Bureau, International
        Data Base.

Dupa cum se stie demult,imediat dupa anul `90,mai ales dupa ce protestatarii din Piata Universitatii(13-15 iunie 1990) au fost alungati intrun mod violent de catre ortacii chemati sa „apere” democratia,tinerii au inceput sa plece cat mai departe de tara lor.Au urmat plecarile pentru reintregirea familiilor si,de cand saracia a depasit orice inchipuire,multi au ales sa plece in cele patru zari sa munceasca pentru familiile lor.Si-au lasat copiii,parintii,fratii si au plecat…Sunt multe povesti triste romanii plecati cat si despre cei ramasi.

Vino Doamne,Valy Sterian

6 aprilie 1490

matei-corvin1

La moartea fratelui meu Matei

In ziua de 6 aprilie acum 598 de ani (daca am scazut bine) a murit Matei Corvin.Desi inscaunat rege al Ungariei,Matei Corvin a fost roman nascut la Cluj.Casa in care s-a nascut fiul lui Iancu de Hunedoara s-a pastrat inca si o puteti vizita cand treceti prin Cluj-Napoca.El a fost un rege intelept si drept.

casa-matei-corvin_2Matei Corvin, născut Matia de Hunedoara, (n. 23 februarie 1443, la Cluj – d. 6 aprilie 1490, la Viena) (în latină Matthias Corvinus, în maghiară Hunyadi Mátyás, în germană Matthias Corvinus, în croată Matija Korvin) a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A condus ţara între 1458 şi 1490.

Viitorul rege s-a născut în 1443 la Cluj, ca al doilea fiu al lui Iancu de Hunedoara, renumit conducător militar de origine română, care a întreprins în calitate de regent al Ungariei o serie de campanii militare reuşite împotriva Imperiului Otoman, lăsând un regat sigur şi stabil fiului său. Mama sa a fost Elisabeta Szilágy, din mica nobilime transilvăneană.

A primit la botez numele de Matia datorită faptului că s-a născut în ajunul zilei de 24 februarie, zi în care calendarul roman îl comemorează pe Matia Apostolul (trecut în calendarul răsăritean pe 9 august). Din cauza frecvenţei reduse a numelui Matia în spaţiul românesc, prenumele regelui a fost confundat cu cel al apostolului Matei (sărbătorit pe 21 septembrie în calendarul roman universal, respectiv pe 16 noiembrie în cel bizantin-răsăritean). Epitetul Corvinus provine din stema familiei, ce conţinea un corb (corvus în latină).

După moartea lui Iancu de Hunedoara (Hunyad), oligarhia maghiară a pus din nou mâna pe putere. „Tânarul rege” (Ladislau Postumul) a fost conducătorul nominal; adevăraţii conducători erau familiile Garai, Ujlaki şi Cillei. Grija lor a fost să nimicească influenţa familiei Hunyadi. Astfel au convins pe tânărul rege maghiar să ordone uciderea lui Ladislau, fiul cel mare al lui Iancu de Hunedoara, care a fost decapitat; fiul cel mic al lui Iancu de Hunedoara, Matei, încă un copil, a fost curând aruncat în închisoare. Apoi a început războiul civil. Adolescentul rege a fugit în Boemia, luând pe Matei de Hunedoara cu el. Elisabeta Szilágy, văduva lui Iancu de Hunedoara, a organizat armatele fidele soţului său şi a reuşit să pună capăt războiului civil, învingând armatele marii nobilimi. Regele Ladislau Postumul a fost ucis, împreună cu mare parte a celor care îl îndemnaseră să-l ucidă pe Ladislau de Hunedoara. Dieta Naţională a fost reunită la Buda să aleagă noul rege. În prezenţa armatelor lui Hunyadi, cantonate pe Dunărea îngheţată, a fost ales rege Matei, fiul cel mic al lui Iancu de Hunedoara, în vârstă de 18 ani, care trebuia să fie răscumparat şi adus de la Praga.

Matei Corvin a domnit 32 de ani ca rege al Ungariei şi domnia sa a fost una dintre cele mai strălucite din istoria Regatului Maghiar. Marea nobilime însă nu s-a împăcat cu prezenţa unui mic nobil pe tronul Ungariei şi a uneltit mereu pentru a-l detrona. Conform legendei, marii nobili ar fi reuşit să-şi pună planul în aplicare cu ajutorul reginei Beatrice, soţia regelui. Medicul reginei îl trata pe regele Matei de reumatism otrăvindu-l cu plumb; astfel regele Matei muri încet, prin otrăvire, înainte să ajungă la vârsta de 50 de ani.

Matei a fost format în italiană. Descoperind realizările Renaşterii, a început să promoveze influenţele culturale italiene în Ungaria. Buda, Esztergom, Székesfehérvár şi Visegrád au fost printre oraşele care au beneficiat de stabilirea unui sistem de sănătate publică şi educaţie, precum şi a unui nou sistem legal sub domnia lui Matei Corvin. S-a dovedit a fi un generos patron al artiştilor din Italia (ex. Galeotto Marcio) şi Europa de Vest, care s-au strâns la curtea sa. Biblioteca sa, Bibliotheca Corviniana, era cea mai mare colecţie europeană de cronici istorice şi lucrări filosofice şi ştiinţifice din secolul al XV-lea, numărând peste 5.000 de exemplare, fiecare exemplar valorând mai mult de 1.000 forinţi de aur.

Domnia sa este considerată ca fiind unul dintre cele mai glorioase capitole ale istoriei Ungariei, marcate prin campanii militare victorioase ale temutelor sale Fekete Sereg („Armata Neagră”). Ungaria a cunoscut în timpul domniei sale cea mai vastă întindere din istoria sa (la vest din sud-estul Germaniei până în Dalmaţia, iar la est din Polonia până în Bulgaria de astăzi). Matei a condus în uniune personală Regatul Moraviei, Silezia şi Lusacia (Lausitz) (toate trei 1468/1469/1479-1490) şi Austria Inferioară (1477/1485-1491). Vorbea româna, maghiara, italiana, croata, latina şi mai târziu germana, ceha, slovaca, precum şi alte limbi slave. Regele Matei este amintit şi astăzi ca un conducător foarte înţelept şi drept, în multe istorisiri şi cântece populare.

El a fost cel care a ordonat întemniţarea domnitorului Munteniei Vlad al III-lea (Ţepeş), atunci când acesta, urmărit de armata otomană, i-a cerut ajutorul; dar tot el îl ajută pe Vlad să recucerească tronul Valahiei de la Laiotă Basarab. Ulterior, după ce Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei încheie pacea cu Regele Cazimir al Poloniei, Matei îl atacă pe Ştefan şi este înfrânt în lupta de la Baia, oastea sa retrăgându-se, urmărită de cea a lui Ştefan, iar Matei fiind rănit în această luptă de trei săgeţi şi o lovitură de lance.

Ioan Paul al II-lea,un sfant?

john_paul_ii_medal_of_freedom_20041

Au trecut trei ani de la moartea Papei Ioan Paul al II-lea,un om sau un sfant? Intreb si eu asa,ca o mai putin credincioasa si pacatoasa ce sunt,fiindca in 1999 cand a vizitat Romania si l-am vazut la televizor, am simtit ca omul acela in varsta,aplecat de spate si pe chipul caruia se citea suferinta,dar si o blandete si inca ceva ce nu se poate descrie in cuvinte,e mai mult decat un om ,e un sfant.Cam lunga introducerea mea si greoaie in exprimare,imi pare rau ca nu ma pricep mai bine sa manuiesc cuvintele.

Catolicii au comemorat astazi moartea papei Ioan Paul al II-lea.

În luna mai 1999, românii l-au avut alături pe Suveranul Pontif, ţara noastră fiind singura cu populaţie prioritar ortodoxă vizitată de el. S-a spus atunci că reconcilierea între bisericile ortodoxă şi catolică a început la Bucureşti, o dată cu îmbrăţişarea frăţească între Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist şi Papa Ioan Paul al II-lea.

În fraze româneşti impecabile, Papa a rostit la 9 mai 1999: „Aduc mulţumire Domnului, în special pentru credinţa şi speranţa mărturisite pe pământ român de membrii Bisericii Ortodoxe şi Bisericii Catolice. Să izbucnească în Biserica Ortodoxă şi cea Catolică o singură cântare de preamărire a Numelui Domnului. Să formeze o simfonie de glasuri exprimând frăţietatea cordială a raporturilor reciproce, implorând comuniunea deplină a tuturor credincioşilor. Exprim urarea ca al treilea mileniu creştin să ne găsească, dacă nu total uniţi, cel puţin aproape de comuniunea deplină”.