Arhive blog

Arthur Hacker (25 septembrie 1858 – 12 noiembrie 1919), pictor clasic englez

Arthur Hacker – The Drone.

Arthur Hacker – A Morning Walk

Arthur Hacker – Lost Parasol

Arthur Hacker – Les Fleurs du Printemps

Arthur Hacker – A quiet cove, girl canoeing

Arthur Hacker – Cat and mouse

Arthur Hacker(25 septembrie 1858 – 12 noiembrie 1919) a fost un pictor clasic englez.

S-a nascut in Londra in 1858, Hacker a fost fiul lui Edward Hacker, un gravor specializat in gravuri cu animale si sporturi. A studiat la Royal Academy intre 1867 si 1880, precum si la Atelier Bonnat in Paris. A expus de doua ori la Royal Academy, in 1878 si 1910, si a fost ales academician in 1910.

sursa

Arthur Hacker (25 septembrie 1858 – 12 noiembrie 1919), pictor clasic englez

Tot in 25 septembrie s-au nascut:

Panait Cerna, pe numele său de naștere Stanciof, de origine bulgară, (n. 25 septembrie 1881, Cerna, județul Tulcea – d. 8 aprilie 1913) a fost un poet intimist, romantic minor sau tradiționalist român, un epigon al poetului Mihai Eminescu.

Maria Tănase(25 septembrie 1913, Bucureşti – 22 iunie 1963) a fost o mare cântăreaţă română de muzică populară.

Illarion Pryanishnikov(20 martie 1840 – 12 martie 1894), pictor rus

Illarion Pryanishnikov – Jokers. Gostiny Dvor in Moscow, (1865)

Illarion Pryanishnikov – Easter Procession

Illarion Pryanishnikov – In Erwartung des Brautführers

Illarion Pryanishnikov – Children at Fishing. 1882

Illarion Mikhailovich Pryanishnikov (in rusa: Илларио́н Миха́йлович Пря́нишников; 20 martie [O.S. 1 aprilie] 1840 – 12 martie [O.S. 24 martie] 1894) a fost un pictor rus, unul dintre fondatorii asociatiei artistice  Peredvizhniki.

Illarion Pryanishnikov s-a nascut in satul Timashovo (astazi Kaluga Oblast) intro familie de comercianti. Din 1856 pana in 1866 a studiat la Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura din Moscova la clasele lui Evgraf Sorokin si Sergey Zaryanko.

Pictura lui „Jokers. Gostiny Dvor in Moscow”, pictata in ultimul an de studii i-a adus o mare reputatie.

In 1870 Pryanishnikov a primit titlul de „pictor de gradul I”. Din 1873 pana la moartea sa a fost profesor la  Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura din Moscova, iar printre studentii sai s-au numarat Konstantin Korovin, Vitold Byalynitsky-Birulya, Mikhail Nesterov si altii.

Tot in 20 martie s-au nascut si:

George Topîrceanu(n. 20 martie 1886, București – d. 7 mai 1937, Iași) a fost un poet, prozator, memorialist și publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936.

Theodor Aman(20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — 19 august 1891, Bucureşti), pictor şi grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor şcoli româneşti de arte frumoase de la Iaşi şi Bucureşti.

Sir Edward John Poynter(20 martie 1836 – 26 iulie 1919), pictor, designer, desenator si art administrator englez.

Sir John Lavery(20 martie 1856 – 10 ianuarie 1941), pictor irlandez cunoscut pentru portretele sale.

Din blogosfera.

Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 110)

Alexandru Macedonski(14 martie 1854 – 24 noiembrie 1920), poet, prozator, dramaturg și publicist român

Alexandru Macedonski

Alexandru A. Macedonski (n. 14 martie 1854, București — d. 24 noiembrie 1920, București) a fost un poet, prozator, dramaturg și publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română.

Strigătul inimii
de Alexandru Macedonski

Avântă-te, suflet, prin dulce cântare
Și spune la lume, când este trădare,
Ca s-o deșteptăm!
Căci dulcea-ne țară trădată greu este;
Române, la arme! Poetu-ți dă veste,
Cu toți să luptăm!

Învinge-vei oare? Nimic nu reține
Torentul ce curge și spre mare vine,
De însuși împins.
Zdrobește odată și lanțul sclaviei,
Iar după-aceea te dă bucuriei,
Când tu ai învins!

Vezi cine-n tăcere, pumnalu-și gătește!
Vezi sub aste roze c-aspida-și târăște
Un corp veninat,
D-aceea acuma, la arme, române!
Nimic decât lupta, alt nu-ți mai rămâne,
Când ești oprimat;

Când legea cea sanctă vedea-vei călcată…
O lege prin lupte ce fu proclamată!…
Nu! Nu vei tăcea;
Sub stindardul țării, cu toți ne vom strânge;
Călcătorii legii vor zace în sânge;
Ne vom răzbuna!

Române,-ți trebuie, spre a te conduce,
Un cap unde mintea, mai mult va străluce,
Și tu-l vei găsi!
Un om ce renunță la tot pentru țară,
Nu unul ce este o cumplită hiară
Când poate zdrobi!

Grigore Vieru (14 februarie 1935 – 18 ianuarie 2009), poet român din Republica Moldova

Grigore Vieru

Grigore Vieru(n. 14 februarie 1935, satul Pererîta, fostul județ Hotin, România – d. 18 ianuarie 2009, Chișinău) a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Doina si Ion Aldea Teodorovici – Reaprindeti candela

Reaprindeţi candela

de Grigore Vieru

Reaprindeţi candela-n răscruce
Lângă busuiocul cel mereu—
Degerat la mâni si la picioare
Se întoarce-acasă Dumnezeu.

Doamne,Cel din slăvi creştine
Ce păcate oare-ai săvârşit
Că te-au dus acolo si pe Tine
In Siberii fără de sfârşit ?!

Refren:
Toate le ierti,
Doamne de sus,
Cu blândeţe măreaţă
Chiar şi pe cei care te-au dus
In Siberii de gheaţă

Ninge frigul şi pustiul plouă
Degerată-mi este inima
Doamne,bine nu ne-a fost nici nouă
Fără sfatul şi lumina Ta

Doamne, intră şi-n a mea chilie
Si-amândoi, răniţi şi îngheţaţi
Să ne încălzim cu bucurie
Unul lângă altul ca doi fraţi.

Refren.
Toate le ierti,
Doamne de sus,
Cu blândeţe măreaţă
Chiar şi pe cei care te-au dus
In Siberii de gheaţă.

sursa

Din blogosfera.

Cristian Lisandru.ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR – “Menestrel”

Teo Negură.500 de postari

lunapatrata.Craiasa Zapezii…

Ioan Usca.Spovedania

Cristian Lisandru,Neam de piatră

Gabriela Savitsky.Intervenţia cu amperu’

Lili3.Calea rugăciunii – Sfântul Ioan Casian

Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 105)

Dana.la metrou

Nicolae Labiș (2 decembrie 1935 – 22 decembrie 1956), poet român

Nicolae Labiş

Noi, nu!

de Nicolae Labiş

O parte din noi ne-am învins
Greşeala, minciuna şi groaza,
Dar e drum, mai e drum necuprins
Până-n zarea ce-şi leagănă oaza.
Generaţii secate se sting,
Tinerii râd către stelele reci –
Cine-şi va pierde credinţa-n izbândă
Pe-aceste mereu mişcătoare poteci?
Cine din noi va muri
Înainte ca trupu-i să moară?
Cine-o să-şi lepede inima-n colb –
Insuportabil de mare povară?
Ca un vânt rău, ori ca o insultă
Întrebarea prin rânduri trecu.
– Ascultă, ascultă, ascultă!
Noi, nu! Niciodată! Noi, nu!

Nicolae Labiș (n. 2 decembrie 1935, Poiana Mărului, comuna Mălini, județul Suceava – d. 22 decembrie 1956, București) a fost un poet român. Criticul Eugen Simion l-a supranumit „buzduganul” generației șaizeciste.

Moartea lui Labiş: accident sau asasinat ?

Poezii de Nicolae Labis 

In 2 decembrie s-au nascut si pictorii:
Georges Seurat (2 decembrie 1859, Paris – 29 martie 1891, Paris), pictor francez neoimpresionist, creator şi teoretician – împreună cu Paul Signac – al tehnicii divizioniste în pictură.

Otto Dix (2 decembrie 1891 – 25 iulie 1969), pictor, desenator și gravor considerat ca unul dintre cei mai importanți artiști plastici german ai secolului XX.

<p style="text-align: justify;”>Din blogosfera. 

Panait Cerna (25 septembrie 1881 – 8 aprilie 1913), poet român

Celei așteptate

de Panait Cerna
Publicată în „Convorbiri literare”, XLII, nr. 1, ianuarie 1908.

Ades, pe mare, luna-ngândurată
Sub văl de nori alunecă tăcută,
Dar marea tot o simte și, zbătută,
Spre dânsa, vuietând, se-nalță toată…

În zarea viitorului pierdută,
Așa-mi plutești în taine-nvesmântată,
Dar sufletu-mi se zbate și te cată,
Iar gândurile mele te sărută.

Dar, de e scris să-mi fii în veci departe,
Să fugi de umbra mea, cum fugi de moarte,
O rugă am: Prin visul meu când treci,
Să te oprești în loc, surâzătoare,
Și să-mi lipești pleoapele mai tare:
În veci să dorm, să te visez în veci…

Panait Cerna

Panait Cerna, pe numele său de naștere Stanciof, de origine bulgară, (n. 25 septembrie 1881, Cerna, județul Tulcea – d. 8 aprilie 1913) a fost un poet intimist, romantic minor sau tradiționalist român, un epigon al poetului Mihai Eminescu.

A debutat cu un poem „Trecut”, imitație după poetul german Lenau în „Foaie interesantă”.

Centrul Județean al Creației Populare Tulcea a organizat, în anul 2001, cea de-a XXVI-a ediție a Concursului național de poezie și eseu „Panait Cerna”, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la nașterea poetului.

Din blogosfera.

Ioan Usca.Slăbiciuni

CELLA.revizuieşte blogrollu’ şi… TACI: ia o carte :p

freestyler.enescu, la final

lunapatrata.Cand ma doare, plang si mi-e dor…te ador!

„Ultimele ştiri din paradis”, Gheorghe Tomozei


Ultimele ştiri din paradis

de Gheorghe Tomozei

…Îngerii scriu articole de legi
ori clocesc săgeţi
şi în pauza de prânz ling sare.
La cerere, ei rup sintaxa ploii
. greabăn de cal .
slujindu-se de moaştele
pluvioasei Paraschiva.
Ca pe chei de case de bani
ei reproduc după mulaje de ceară
miresmele
cu care urmează
a ne împroprietări.
Ei patronează cu inclemenţă
Uzinele de Ace cu Gămălie,
fierb rachiu de crini în alambice
şi se trezesc întrebând fără noimă:
Oare ce-o mai fi făcând poetul
Stănescu?…

Tratatul despre fluturi  

de Gheorghe Tomozei  

…Fluture: parafa cu herbul
celui vândut pe treizeci
de fluturi
*
rană zburătoare
*
(el se târăşte zburând)
*
e uriaş, înălţat
pe potcoave de ceară
şi e şi iepure
zburând cu urechile
*
e compus din pieile jupuite a două
jumătăţi de boabe
de rouă
*
scoică plutind
cu cheutorile de aur
dezvelite
*
aşa sărută el: bătând din aripi
*
şi e chiar rumeguşul unui sărut
*
e talaşul ondulându-se
sculat din scândura
sicriului
*
dar e şi o moară a durerii
*
(e chiar durerea
şi uitarea şi singurătatea
şi disperarea)
*
e mirarea
*
vitraliu în lapte-nchegat
armură războinică a vinului
lacrimă pălmuită
*
imponderabil rege al Insomniilor
fără preţ
fără greutate
numai că atunci când se-aşează
peste piramidă
piramida se-ngroapă în nisip
preţ de un cap de om
*
cu o mână de fluturi
aruncaţi peste cap
se ia o bună mască mortuară
*
fluturele e
oglinda pusă la gura iernii
spre a se aburi de viaţă
ori de moarte
*
carte cu foi de aer
*
monedă cu între avers şi revers
un trup de vierme
(ştiu şi un fluture
fals)
*
e neînsemnat rezid menajer
în casa îngerilor
dar e şi tutunul ce pâcâie
în pipa lui Diavol
*
pâlpâie de spaime
dar poate fi ţiglă de acoperiş
la cazarma gladiatorilor
*
îmi calcă pleoapele roase
cu lungi trenuri în marfă
*
nu ţine de sete
dar unul singur
bea Nilul
*
nu ţine de foame
dar unul singur
devoră un cal uriaş
cu cătană pe el şi cu
sabie
*
ne poate pune coarne
instalat confortabil pe buzele
iubitei
*
seamănă cu o pasăre
care chiar e
(la clinica fluturilor
făcându-se disecţia unui cap de mort
s-a găsit în el
un vultur contras)
*
poate trece oceanul
purtând în burtă maşinării felurite
negustori de fildeş miniştri
şi stewardese pulpoase
*
când se ciocnesc doi fluturi
la ecuator
ninge
*
îi iubesc
dar mai ales urăsc urma lor
şovăitoare rotundă
ca glonţul înfipt
în zidul condamnaţilor
la moarte
*
urăsc iarna lor nechemată,
zăpada lor ce nu albeşte
*
fânul lor care-mi umple patul
*
le urăsc monstruoasele trupuri
părelnice
într-o lume (şi fără ei)
fluidă
şi în clătinare
*
ei curg
de pe obrazul mărului
peste mărunta mea linişte
şi-o dizolvă
*
îi cert
şi îi iert
*
pe frânghia zborului lor
evadez din viaţă în vers
*
cu străveziul lor
mă pot înveli
*
până ca mâine
să mă închid şi eu
într-un biet fluture
de lemn…

Gheorghe Tomozei

Gheorghe Tomozei (n. 29 aprilie 1936, București, d. 31 martie 1997, București) a fost un poet și un eseist român.

Din blogosfera. 

Ioan Usca.Ultimul Mitropolit – 15 

Călin Hera.Nunta google doodle

Blog de furăciuni 2.A doua viaţă

Într-o joi cu dragoste, Nichita Stănescu

Seară de joi, seară deasă de suflet,
în care destinele noastre creşteau
ca iarba de primăvară,

iar eu te iubeam
atât de mult, încât te uitam,
crezând că faci parte din mine.

Şi numai atunci mă miram
când, uneori, surâdeam, şi tu
nu surâdeai

când jefuiam copacii de frunze,
şi tu
râmâneai lângă ei, mai departe.

Atunci mi-apărea
că eşti altcineva,
dar numai atât cât poate să fie
altcineva soarele serii –
luna…

Parcă dormim şi visăm, Nichita Stănescu

Cântec de primăvară.Necuvintele.Nichita Stănescu

Acel ceva dintre aripa si aer,Nichita Stanescu

Frunzele toamnei:muzica si poezie

Povestea unui om viu

Sunt bolnav. Mă doare o rană călcată-n copite de cai fugind.Nichita Stănescu

Marea supravieţuire (Poem)

Invataturile cuiva catre fiul sau

“Cuvintele sunt foarte asemănătoare cu fiinţele, ele sunt chiar fiinţe”.

Ce bine ca eşti, ce mirare ca sunt!

Imbrăţişare si poveste de iubire

Spune omul:”Ma asemui unui copac”

Gandurile lui Nichita

“A muri in zbor”

Nedreptate.Întrebãri.Rugãciunea

Cantec fara raspuns

Nichita Stănescu

Nichita Stănescu, numele la naştere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploieşti, judeţul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din Bucureşti) a fost un poet, scriitor şi eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

A fost laureat al Premiului Herder. În 1981 a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a.

Mirela Pete. Noi!

Arca lui goE.Sunt un om viu

Elisa.Gija Jumulu Boab Tree

Sir Edward John Poynter(20 martie 1836 – 26 iulie 1919), pictor englez

Edward Poynter—Cave of the Storm Nymphs (1903)

Edward Poynter-Portrait of Agnes Poynter

Edward Poynter-Pea Blossoms

Edward Poynter-The Bunch of Blue Ribbons

Edward Poynter-Andromeda

Sir Edward John Poynter, Sir Edward John Poynter, Intaiul Baronet, KB PRA (20 martie 1836 – 26 iulie 1919) a fost un pictor, designer, desenator si art administrator englez.

Fiul lui Ambrose Poynter, arhitect, s-a nascut in Paris. A fost educat la Ipswich School si Brighton College inainte de a studia in Londra, in Roma (unde a devenit un mare admirator a lui Michelangelo) si cu Charles Gleyre in Paris (unde l-a intalnit pe James McNeill Whistler). A devenit cunoscut pentru picturile sale istorice de dimensiuni mari, picturile Israel in Egypt (1867, primul sau mare succes), Visit of the Queen of Sheba (1871–75) si King Solomon (1890).

Poynter a detinut nenumarate functii, iar in 1896, la moartea lui Sir John Millais, Poynter a fost ales presedintele Academiei Regale from 1896 si a primit in acelasi an, rangul de cavaler. A devenit baronet in 1902.

Din subiectele picturilor sale (King Solomon si King Solomons Temple) si din asocierea cu Rudyard Kipling se pare ca a fost francmason. Copii ale picturii sale ”The visit of the Queen of Sheba to King Solomon” se gasesc in cele mai multe loje masonice din toata lumea.

Galerie de pictura.

Sir Edward John Poynter(20 martie 1836 – 26 iulie 1919), pictor englez

In 20 martie s-a nascut Theodor Aman (20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — 19 august 1891, Bucureşti), pictor şi grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor şcoli româneşti de arte frumoase de la Iaşi şi Bucureşti despre care am postat aici.

Tot in 20 martie s-a nascut George Topîrceanu (n. 20 martie 1886, București – d. 7 mai 1937, Iași) a fost un poet, prozator, memorialist și publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936.

Din blogosfera.

Ioan Usca.Raţa – 3

Ioan Usca.Raţa – 4

Daca toate acestea fi-vor invatate, Nicolae Labiș

Nicolae Labiş

Nicolae Labiș (2 decembrie 1935, Poiana Mărului, comuna Mălini, județul Suceava – 22 decembrie 1956, București) a fost un poet român, talent remarcabil. Criticul Eugen Simion l-a supranumit „buzduganul” generației șaizeciste.

Daca toate acestea fi-vor invatate

de Nicolae Labiș

Fiii vostri singuri hotaresc in viata
Care-i meseria ce o vor urma,
Fiii vostri mai tarziu invata
Taina ei fierbinte, nobila si grea.
Fiii vostri singuri mai tarziu, fireste,
Isi aleg iubita mangaind-o bland,
Inima lor larga si sincera-si roteste
In privinta asta cel mai greu cuvant.
Fiii vostri, insa, trebuie sa-nvete
Din copilarie inca, de la voi
Primele indemnuri, primele povete –
Dorul de lumina, scarba de noroi.
Cat sunt fragezi inca, mame, invatati-i
Sa iubeasca floarea pura din livezi.
Sa iubeasca-ntinsa mare si Carpatii,
Ce-si inalta-n ceruri fruntea de zapezi.
Sufletul sa-l aiba nentinat ca floarea,
Ochii lor sa fie limpezi si curati,
Sa nutreasca patimi vaste cum e marea
Sa inalte ganduri cat acesti Carpati.
Oamenii, din suflet, vesnic sa iubeasca,
Frati sa-i socoteasca, simpli si-ntelepti;
Invatati-i, mame, crancen sa urasca
Pe acei ce-s dusmani oamenilor drepti.
Sa iubeasca versul, sa iubeasca struna
Ce-i curat in lume, ce e nou si viu;
Cat sunt mici sa-nvate a uri minciuna.
Astea nu se-nvata cand e prea tarziu.
Sa iubeasca tara, pentru ea sa sara
La nevoie-n ape, la nevoie-n foc.
Invatati-i, mame, dragostea de tara
Ea cuprinde toate-acestea la un loc.
Ea sa le sclipeasca-n licarul pupilei,
Sa le creasca-n suflet blanda ca un spic.
Sa se teama poate de rusinea zilei
Cand ar sti ca tarii nu i-au dat nimic.
Daca toate astea fi-vor invatate,
Restul o sa vina de la sine-apoi
Si-au sa se-mplineasca visurile toate
Ce le-ati pus intr-insii, mame scumpe, voi.


Din blogosfera.

Ioan Usca.Ideal

Caius.Colecţionara de coşmaruri – 12

Gabriela Elena.Doctori trasniti

Gabriela Elena.Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt

Cristian.Călător fără călătorie

Teo Negură.Un viciu rar

Cristian Dima.Năbădăiosu` şi jucuriile