Arhive blog

Poveste despre oameni si un pisoias

(Cam asa arata pisoiasul gasit de mine).

Acum vreo trei zile, tocmai cand ma pregateam sa descui usa blocului, dintrodata m-am trezit langa mine cu un pisoias mic de tot.L-am luat in brate, apoi am incercat sa aflu de unde aparuse.Nu era nimeni afara nici la blocul meu si nici la blocul vecin.Ce sa fac cu mititelul?Cum era sa-l las afara intre atatea pericole?

L-am adus la noi acasa, insa pisicile noastre l-au tratat cu raceala, teama, nu erau deloc prietenoase cu mititelul si s-au retras in camera.

Pisoiasul arata destul de bine, se vedea ca fusese hranit, iar eu m-am gandit ca avea o familie pisiceasca pe undeva.

A doua zi l-am luat cu mine si am aflat misterul aparitiei sale.M-am intalnit cu o vecina si la intrebarea mea mi-a raspuns ca-l gasise fiica ei, o adolsescenta de vreo 18-19 de ani care s-a gandit sa-l aduca la bloc ca nu cumva sa fie calcat de vreo masina.Am intrebat-o atunci de ce nu are grija de pisoias?Mi-a raspuns destul de iritata ca nu are timp de asa ceva, mai ales ca mai are o pisica.

Am rugat-o sa-i spuna fiicei sale sa vina cu mine si pisoiasul in locul unde l-a gasit.Degeaba am vorbit, asa ca am dus pisoiasul in casa si am plecat unde merg in fiecare zi, la mama mea imobilizata la pat.

Cand am ajuns in zona de unde aflasem ca fusese gasit pisoiasul, am intrebat oamenii de acolo daca nu stiu despre vreo pisica cu pui.Apoi am aflat de la ei ca pisoiasul fusese acolo inchis intrun chiosc parasit, iar cineva sparsese usa ca sa-l scoata afara.Prin urmare, pisoiasul era un animalut aruncat de cineva si lasat in voia sortii.

Inchei aici povestea, finalul povestii inca nu-l stiu.Poate ca pisoiasul ramane la noi, poate ca-l va duce sotul meu la el la serviciu (are un patron de treaba, iubitor si salvator de animale).

Cine vrea o pisicuta?

 Rokssana.Mă las în continuare

Ioan Usca.Misiunea