Arhive blog
Fernand Toussaint (1873-1956), pictor belgian

Fernand Toussaint – Quiet Afternoon
Fernand Toussaint (1873–1956) a fost un pictor belgian. A studiat cu Jean-François Portaels si la Académie Royale des Beaux-Arts. La 18 ani a plecat in Paris sa-si continue studiile acolo. S-a specializat in portrete de femei, naturi statice cu flori, peisaje citadine in stilurile Impresionism, Art nouveau si Post-Impresionism.
A murit in suburbia Elsene din Bruxelles.
![]() |
Fernand Toussaint (1873-1956), pictor belgian |
Évariste Carpentier(1845 – 1922), pictor belgian
Évariste Carpentier, (1845 in Kuurne – 1922 in Liège)a fost un pictor belgian de compozitie si peisaje animate. Cu anii, pictura lui a evoluat de la stilul academic la impresionism. El este, alaturi de Emile Claus, unul dintre primii reprezentanti ai luminismului din Belgia.
Evariste Carpentier a fost elev la Academia din Antwerp. A locuit in Paris din 1879 pana in 1886. Talentul si personalitatea artistului n-au incetat niciodata sa se dezvolte. Dupa ce pictase subiecte religioase si numeroase scene din Vendée, el a vazut in viata rustica si aerul liber acele subiecte alese ce pot fi abordate doar de artistii care au talentul de a aborda dificultatea pictarii figurilor umane in stralucirea soarelui, in verdele de la tara, si peste toate acestea, frumosul, armoniosul cer albastru flamad. Carpentier a predat la Academia din Liège si a fost director acolo pana la sfarsitul vietii. Évariste Carpentier s-a nascut intro modesta familie de fermieri din Kuurne. A devenit elev al Academiei de Arte Frumoase din Courtrai in 1861, sub conducerea lui Henri De Pratere. Acolo a obtinut multe distinctii.
In 1864 a fost admis la Academia Regala de Arte Frumoase din Antwerp unde a luat lectii de la Nicaise de Keyser. S-a dovedit foarte talentat in pictarea scenelor de viata si a primit premiul de excelenta in 1865, ceea ce i-a permis ca dupa un an sa obtina un studio privat in Academie. In 1872, Carpentier s-a stabilit in Antwerp si si-a achizitionat propriul studio. Acolo a picat numeroase comenzi, care inca nu-i reflectau personalitatea artistica. Si-a inceput cariera cu subiecte religiose, teme din antichitate si scene inspirate de scoala olandeza din secolul al XVII-lea, insa este cunoscut mai ales pentru picturile cu scene istorice.
Ca răspuns la gusturile academice din acele vremuri, i-a placut sa picteze animale de la ferme si, mai general, farmecul vietii rurale.
In jurul acestei perioade, Évariste Carpentier s-a imprietenit cu cativa dintre colegii lui de la Academie, printre care Emile Claus, Théodore Verstraete, Frans Hens si Jan Van Beers. Ei se intalneau deseori la expozitiile organizate de Cercul Artistic din Antwerp. Din 1874 pana in 1877, Émile Claus a ocupat un colt in studioul lui Évariste Carpenter.
In 1876, o mai veche accidentare din tinerete la genunchi, i-a cauzat complicatii serioase care amenintau ca era necesara amputarea. Durerea il impiedica sa lucreze. A plecat din Antwerp in orasul lui natal, unde sora lui la ingrijit si tratat in urmatorii trei ani. La sfatul doctorului sau, Carpentier a plecat din Kuurne in 1879 in sudul Frantei, in scopul de a grabi recuperarea sa. In anul urmator, la reintoarcera sa, el a facut o oprire in Paris, unde s-a intalnit cu prietenul sau Jan Van Beers. A fost convins sa se mute in capitala franceza, unde Van Beers urma sa-si imparta studioul cu el. Carpentier a inceput sa produca picturi realistice cu burghezia pariziana.
In 1881, el a scapt definitiv de carje si s-a stabilit la numarul 71 de pe Boulevard de Clichy. Atunci si-a urmaat pasiunea, adica pictarea scenelor istorice. Scene ale Revolutiei franceze, precum si episoade din razboiul de la Vendée, au devenit principalele sale surse de inspiratie avand un mare succes. Acest succes a constituit, insa, un obstacol in descoperirea picturii ‘’plein air’’. În acest sens, anul 1884 a marcat un punct de cotitură in cariera lui. In cele din urma, Carpentier a lasat deoparte conventiile academismului si si-a descoperit adevarata vocatie artistica. Dupa descoperirea lucrarilor lui Jules Bastien-Lepage, el a inceput sa se dedice picturii ‘’plein air’’, trecand la natura prin miscarea artistica Realism. Timp de doua anotimpuri a stat mai mult la Saint-Pierre-lès-Nemours, langa padurea Fontainebleau, insa si la Le Tréport and at Saint-Malo. Évariste Carpentier s-a reintors in Belgia in 1886. Acolo, el a fost martorul cresterii popularitatii impresionismului printre artistii din Bruxelles. In perioada lungii sale sederi in Franta, fusese deja expus la impresionisti, insa era deja influentat intro masura mai mare de naturalismul lui Jules Bastien-Lepage si Jules Breton.
![]() |
Évariste Carpentier (1845 in Kuurne – 1922 in Liège), pictor belgian |
Din blogosferea:
Elisa.A fost odată … sau once upon a time…
Blog de Filumenistă.Colecția mea de cutii de chibrituri Penelopa1.Degeaba
Leon de Smet(20 iulie 1881 – 9 septembrie 1966), pictor belgian
Leon De Smet – Nude in couch
Leon de Smet (20 iulie 1881, Ghent, Belgia – 9 septembrie 1966 Deurle, Belgia) a fost un pictor belgian si fratele mai mic al pictorului Gustave de Smet (1877-1943). S-a nascut in Ghent, Belgia, in 1881. Si-a facut pregatirea artistica la Academia Regala de Arta. Impreuna cu fratele lui faceau parte din asa-numitul grup de pictori Sint-Martens-Latem, un grup de artisti care erau activi in zona cu acelasi nume. Stilul lui De Smet este caracterizat de o tusa impresionista si pointilista. In 1914, cand a inceput Primul război mondial, De Smet s-a mutat in Marea Britanie, ceea ce i-a adus faima si noroc. In 1917 i-a fost organizata o expozitie individuala la galeria Leicester Gallery din Londra. Trei ani mai tarziu s-a intors in Belgia, unde s-a deschis o mare expozitie dedicata lucrarilor lui la Galeria Georges Giroux din Bruxelles. La varsta de 72 de ani, in 1953, prestigiosul muzeu Museum of Fine Arts din Ghent l-a onorat cu o mare expozitie solo. sursa
![]() |
Leon de Smet(20 iulie 1881 – 9 septembrie 1966), pictor belgian |
Tot in 20 iulie s-au nascut:
Călin Alupi (20 iulie 1906 – 19 septembrie 1988), pictor român. Max Liebermann(20 iulie 1847 – 8 februarie 1935), pictor impresionist german. Din blogosfera: Mirela Pete.Provence, lavandă și găteli Mirela Pete.Acasă la Klimt, exact acum un an, în 14 Iulie Mirela Pete.Mozaic de weekend Mirela Pete.Florența în imagini și povești Mirela Pete.San Marino, imagini dar și poveste
Jan van Beers (1852-1927), pictor belgian
Jan van Beers (1852-1927) a fost un pictor belgian, un descendent al lui Anton Van Dyck si fiul unui poet, s-a nascut in satul Liers de langs Antwerp. A studiat mai intai la Scoala de Arte Frumoase din Antwerp si si-a inceput cariera ca pictor de subiecte istorice, pictand multe scene din Renastere. „The Funeral of Charles the Good”, actualmente in colectia unui muzeu din Amsterdam, probabil este cel mai cunoscut exemplu din acea perioada.
In 1878 a plecat din Belgia in Paris unde a studiat sub indrumarea lui Alfred Stevens. In 1880 a inceput sa se specializeze in scene de compozitie si portrete, unele dintre ele avand combinatii neasteptate de culori nu-i multumeau intotdeauna pe critici. In 1881 a fost pe nedrept acuzat ca a copiat ofotografie pentru o pictura pe care a expus-o la Salonul de la Bruxelless, un incident care i-a adus multa faima.
In timp ce lucra in Paris, el a inceput sa realizeze ceea ce un critic a numit “un Pantheon al femeilor elegante pariziene.” A expus in Paris, Londra si in alte locuri. Lucrarile lui au fost expuse la galeria Durand-Ruel din Paris si a luat parte la Expositia Universala din 1889. Lucrarile lui se afla in multe colectii particulare si in muzee, inclusiv in muzeul Koninklijik din Antwerp, precum si in muzee din Madrid si Rouen.
![]() |
Jan van Beers (1852-1927), pictor belgian |
In 22 octombrie s-a nascut Sarah Bernhardt(n. 22/23 octombrie 1844, Paris, Franța – d. 26 martie 1923, Paris) a fost o renumită actriță franceză, pe numele său real Henriette-Rosine Bernard.
![]() |
Sarah Bernhardt(22/23 octombrie 1844 – 26 martie 1923) in picturi |
Din blogosfera.
Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 21.10.12
Blog de Filumenistă.Pe chibrituri: Păsări de uscat
Alfred Stevens(11 mai 1823 – 24 august 1906), pictor belgian
Alfred Émile Léopold Stevens(11 mai 1823 – 24 august 1906) a fost un pictor belgian.
Alfred Stevens s-a nascut in Bruxelles. A venit dintro familie de artisti:fratele mai mare, Joseph (1816-1892) si fiul sau Léopold (1866–1935) au fost pictori, alt frate de-al lui, Arthur (1825–99) a fost dealer de arta si critic. Tatal lui, care a luptat in razboaiele napoleonice in armata lui William I al Olandei, a fost un coectionar de arta care detinea cateva acuarele de Eugène Delacroix, printre altele. Parintii mamei lui aveau Café de l’Amitié din Bruxelles, un loc de intalnire pentru politicieni, scriitori si artisti.
Dupa moartea tatalui sau in 1837, Stevens a plecat sa studieze la Académie Royale des Beaux-Arts din Bruxelles, unde l-a cunoscut pe François Navez, pictor neo-clasic si studentul lui Jacques-Louis David care i-a fost director si un vechi prieten cu bunicul lui Stevens. In 1843, Stevens a plecat la Paris, langa fratele sau Joseph care se afla deja acolo. A fost admis la École des Beaux-Arts, cea mai importanta scoala de arta din Paris. Desi se spunea ca a devenit studentul directorului sau Jean Auguste Dominique Ingres, aceasta e prea putin probabil.La fel ca prietenul sau, pictorul belgian Florent Joseph Marie Willems (1823-1905) cu care a stat in Paris, Stevens a studiat cu atentie lucrarile unor pictori ca Gerard ter Borch si Gabriel Metsu.
Lucrarile lui Stevens au devenit cunoscute publicului pentru prima oara in 1851, cand trei dintre picturile lui au fost admise la Salonul din Bruxelles. A castigat premiul al treilea la Salonul din Paris in 1853 si premiul al doilea la Expozitia Universala din Paris in 1855. Lucrarea lui, „Ce qu’on appelle le vagabondage [What is called vagrancy]” (Musée d’Orsay, Paris) a a tras atentia lui Napoleon III care, dupa ce a vazut scena din pictura, a ordonat ca soldatii sa nu mai fie folositi la adunarea saracilor de pe strazi. In 1857, Stevens a facut prima sa vanzare importanta la un colectionar privat, cand „Consolation” a fost cumparata cu 6.000 de franci de catre colectionarul si dealerul de arta din Berlin, Ravéné. In acelasi timp, el si fratele lui deveneau parte a lumii artei din Paris, cunoscand oameni ca fratii Goncourt, Théophile Gautier si Alexandre Dumas la saloanele printesei Mathilde, precum si in popularele cafenele. In 1858, Stevens s-a casatorit cu Marie Blanc, care venea dintro familie bogata belgiana si vechi prieteni cu familia Stevens. Eugène Delacroix a fost martor la ceremonia de nunta. In 1863 a primit Legiunea de Onoare (Chevalier) de la guvernul belgian. In 1867 a castigat premiul intai la Expozitia Universala din Paris, unde el si Jan August Hendrik Leys au fost starurile sectiunii belgiene. Printre prietenii lui s-au numarat Édouard Manet, Edgar Degas, Charles Baudelaire, Berthe Morisot, James Abbott McNeill Whistler, Frédéric Bazille si Puvis de Chavannes si era un obisnuit al grupului care se aduna la Café Guerbois din Paris.
Stevens a luptat pentru Franta in timpul asediului Parisului in razboiul franco-prusac, insa s-a reintors in Belgia cu sotia si familia sa inainte de Comuna din Paris. S-au reintors dupa razboi, iar Stevens a continuat sa aiba succes. In 1875, el a cumparat o casa mare cu gradina in Paris pen rue des Martyrs, care a aparut in picturile lui cat si ale altor artisti, inclusiv in „The Croquet Party” (Städel Museum, Frankfurt am Main) a lui Edouard Manet din anul 1873.In 1878 a fost facut comandant al Legiunii de Onoare si a castigat inca un premiu intai la Salon.
In ciuda unor considerabile castiguri in urma vanzarii picturilor sale, Stevens a constatat ca o combinatie proasta in investitii si cheltuieli excesive pot cauza mari dificultati financiare. Stevens a inceput sa ia studenti privati, inclusiv pe Sarah Bernhardt, care i-a devenit o prietena foarte apropiata, precum si pe William Merritt Chase.
Singura importanta lucrare pe care a pictat-o in a doua parte a carierei sale este monumentala Panorama du Siècle, 1789-1889, pe care a pictat-o impreuna cu Henri Gervex. Stevens a pictat femeile si detaliile, iar Gervex a pictat barbatii, cu ajutorul a 15 asistenti. Lucrarea a fost primita cu interes la Expozitia Internationala tinuta in Paris in 1889. In 1895 s-a deschis o mare expozitie cu lucrarile lui in Brussels. In 1900, Stevens a fost onorat de Ecole des Beaux-Arts din Paris cu prima expozitie retrospectiva data vreodata unui artist in viata. In 1905 a fost primul artist in viata caruia i s-a permis o expozitie retrospectiva de arta belgiana in Bruxelles. Cu toate aceste expozitii, nu a reusit sa vanda destule lucrari pentru a se descurca mai bine financiar. Ramanand fara frate si cei mai multi prieteni care au murit, murit singur in Paris in 1906.
- Alfred Stevens – Woman with a Fan
- Alfred Stevens – Femme pensive près d’une fenêtre
- Alfred Stevens – Pleasant Letter
- Alfred Stevens – Lady with a Japanese Doll
- Alfred Stevens – Ready for the Ball
- Alfred Stevens – After the Ball
![]() |
Alfred Stevens(11 mai 1823 – 24 august 1906), pictor belgian |
Tot in 11 mai s-au nascut:
Jean-Léon Gérôme (11 mai 1824 – 10 ianuarie 1904), pictor si sculptor francez apartinand Academismului.
Jean-Baptiste Carpeaux (11 mai 1827 – 12 octombrie 1875), sculptor si pictor francez.
Salvador Dalí, numele la naştere, Salvador Domingo Felipe Jacinto Dalí Domenech (11 mai 1904, Figueras, Spania – † 23 ianuarie 1989, Figueras) a fost un pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist în artă.
Din blogosfera.
Mirela Pete.Ilustratori de top, care îmi plac: Tony DiTerlizzi. Spiderwick Chronicles (I)
Cristian Lisandru.PA – Proză Arhiscurtă – 85 de cuvinte
zamfirpop.Viaţa-n imagini (080512)
zamfirpop.Viaţa-n imagini (100512)
Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 11.05.12
Blog de Filumenistă.Pe chibrituri: C.P.L. Gherla
Louis Gallait (9 sau 10 mai 1810 – 20 noiembrie 1887), pictor belgian
Louis Gallait(9 sau 10 mai 1810 – 20 noiembrie 1887) a fost un pictor belgian.
Gallait s-a nascut in Tournai, Hainaut, Belgia in 1810. A studiat mai intai in orasul sau natal sub indrumarea lui Philippe Auguste Hennequin. In 1832, prima lui pictura, Tribute to Caesar, a castigat un premiu la expozitia de la Ghent. Apoi a plecat la Antwerp pentru a-si continua studiile sub indrumarea lui Mathieu Ignace van Brée, iar in urmatorul an a expus la Salonul de la Bruxelles, Christ Healing the Blind. Aceasta pictura a fost cumparata la o licitatie si expusa in catedrala Tournai. Gallait a plecat apoi la Paris si a trimis la Salonul belgian, Job on the Dunghill, Montaigne Visiting Tasso in Prison, iar la galeria din Bruxelles din 1841 — The Abdication of Charles V. Aceasta i-a adus reputatia europeana si a primit invitatii oficiale pentru a se stabili la Bruxelles.
![]() |
Louis Gallait (9 sau 10 mai 1810 – 20 noiembrie 1887), pictor belgian |
In 10 mai s-au nascut:
Léon Bakst(10 mai 1866 – 28 decembrie 1924), pictor rus si designer de costume de scena care a revolutionat artele.
Armando Reverón(10 mai 1889 – 18 septembrie 1954) a fost un pictor modernist din Venezuela.
Din blogosfera.
Mirela Pete.Joaca pe un curcubeu. Fotografii din Cluj
Clipe de Cluj.Miercurea fără cuvinte, dar cu lalele roz
Ioan Usca.Frunze în exces (cu nori adiacenţi)
Mirela Pete.Lalique perfume bottle. MFC
Gabriela Savitsky.Astăzi, aici
Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 09.05.12
Blog de Filumenistă.Pe chibrituri: I.C.M.
Ulise al II-lea cel Ocoş.Cu înaintarea în vârstă devenim perverşi
Georges Lemmen (25 noiembrie 1865 – 1916), pictor belgian
Georges Lemmen (25 noiembrie 1865 – 1916), pictor belgian nascut in Schaarbeek, langa Bruxelles (Belgia). Ca fiu de arhitect, el a fost incurajat sa studieze arta. Georges si-a inceput studiile la scoala de desen de la Sint Joost-ten-Noode, insa destul de repede le-a abandonat .
La varsta de 20 de ani, Georges Lemmen a inceput sa picteze.Curand a expus la diferite galerii din Bruxelles si din Ghent. In 1888 Lemmen s-a alaturat grupului de arta ‘Les Vingt’ (The Twenty). In acest grup l-a cunoscut pe Théo van Rysselberghe, care l-a convins sa treaca la neo-impresionism. Inspirat de Georges Seurat, Georges Lemmen a inceput atunci sa picteze in stilul pointilist. Lemmen a continuat sa picteze in stilul pointilist pana in 1895, 4 ani dupa moartea lui Seurat. Dupa 1895, Lemmen a abandonat pointilismul si a devenit o figura importanta in formarea stilului Art Nouveau din Belgia. A creat numeroase ilustratiii de carti, postere, ceramica, covoare, desene, pasteluri si gouache in acest stil special. Georges Lemmen a murit in 1916 la Ukkel.
![]() |
Georges Lemmen (25 noiembrie 1865 – 1916), pictor belgian |
Tot in 25 noiembrie s-a nascut Maurice Denis (25 noiembrie 1870 – noiembrie 1943), pictor francez.
James Carroll Beckwith (23 septembrie 1852 – 24 octombrie 1917), pictor portretist american
James Carroll Beckwith (23 septembrie 1852 – 24 octombrie 1917) a fost un pictor portretist american. El s-a nascut in Hannibal, Missouri, pe 23 septembrie 1852. A studiat la National Academy of Design, New York City, unde a devenit membru, precum si in Paris (1873-1878) sub indrumarea lui Carolus Duran. Reintors in Statele Unite in 1878, treptat a devenit o figura proeminenta in arta americana. A avut un rol activ in formarea societatii The Fine Arts Society si a fost presedintele National Free Art League.
![]() |
James Carroll Beckwith (23 septembrie 1852 – 24 octombrie 1917), pictor portretist american |
Tot in 23 septembrie s-au nascut:
Charles Camoin (23 septembrie 1879 – 20 mai 1965), pictor fauvist francez.
František Kupka(23 septembrie 1871 – 24 iunie 1957), pictor si artist grafic ceh.
Paul Delvaux (23 septembrie 1897 – 20 iulie 1994), pictor belgian.
Suzanne Valadon(23 septembrie 1865 – 7 aprilie 1938), pictoriță franceză.
Din blogosfera.
Antoine Joseph Wiertz(22 februarie 1806 – 18 iunie 1865), pictor si sculptor romantic belgian
Antoine Joseph Wiertz (22 februarie 1806 – 18 iunie 1865), a fost un pictor si sculptor romantic belgian.
Nascut in Dinant intro familie destul de saraca, a intrat la Academia de Arta din Antwerp in 1820. Multumita protectorului sau Pierre-Joseph de Paul de Maibe, un membru al Parlamentului, regele William I al Olandei i-a acordat lui Wiertz un stipendiu anual, incepand cu 1821. Intre noiembrie 1829 si mai 1832, a locuit in Paris, unde i-a studiat pe vechii maestri la Luvru.
In 1828, Wiertz a luat parte la Grand Concours, cunoscut si sub numele de Concours de Rome, insa a luat doar locul doi. A castigat prestigiosul Prix de Rome doar la a doua sa incercare in 1832, ceea ce i-a permis sa plece la Roma, unde a stat din mai 1834 pana in februarie 1837. La reintoarcere, s-a stabilit in Liège impreuna cu mama lui.
In perioada cand a stat in Rome, Wiertz a lucrat la prima lui lucrare importanta, „Les Grecs et les Troyens se disputant le corps de Patrocle” („Greeks and Trojans fighting for the body of Patrocles”, terminata in 1836), dupa un subiect din Iliada lui Homer. Lucrarea a fost expusa la Antwerp in 1837 si a avut succes.
La Salonul de la Paris din 1839, Wiertz a prezentat inca trei lucrari, in afara de Patrocles: „Madame Laetitia Bonaparte sur son lit de mort” („Madame Laetitia Bonaparte on her deathbed”), „La Fable des trois souhaits—Insatiabilité humaine” („The fable of the three wishes—Human insatiability”) si „Le Christ au tombeau” („Christ entombed”). Expuse rau si intrun loc prost iluminat, lucrarile cu care si-a facut intrarea n-au fost observate de public si au provocat sarcasmul criticilor. Aceasta a doua umilire a condus la o profunda ranchiuna fata de critici si Paris, pe care a exprimat-o intrun pamflet virulent, Bruxelles capitale, Paris province.
In 1844, Wiertz a pictat o a doua versiune a lui Patrocles pe o scara mult mai mare. Versiunea din Roma se afla acum in Museum of Walloon Art din Liège, cea din 1844, se afla in Wiertz Museum din Bruxellels.
Moartea mamei lui in 1844 a fost o puternica lovitura pentru artist. A plecat din Liège in 1845 si s-a stabilit in Bruxellels pentru mult timp. In acea perioada a pictat o confruntare a Frumusetii si Mortii (Beauty and Death, Deux jeunes filles—La Belle Rosine, 1847), care probabil a ramas cea mai cunoscuta lucrare a lui.
Dupa dificile negocieri cu guvernul belgian, Wiertz a reusit sa-si realizeze visul de a-si transforma ultimul sau studio intrun muzeu pentru operele lui. Statul belgian a cumparat un teren si a inceput constructia unui urias edificiu public pentru a gazdui monumentalele lucrari ale pictorului. In schimb, Wiertz si-a donat statului belgian toate lucrarile lui, cu o clauza speciala, anume ca lucrarile vor ramane in studioul lui, atat in timpul vietii, cat si dupa moartea lui.
Wiertz a murit in studioul lui. Ramasitele lui au fost imbalsamate dupa ritualurile Egiptului antic si a fost inmormantat intrun cavou din cimitirul municipal din Ixelles.
![]() |
Antoine Joseph Wiertz(22 februarie 1806 – 18 iunie 1865), pictor si sculptor romantic belgian |
Tot in 22 februarie s-a nascut Rembrandt Peale (22 februarie 1778 – 3 octombrie 1860), pictor portretist american.
Din blogosfera.
Cristian Lisandru.Dragostea nu are întotdeauna nevoie de cuvinte
Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 56)
Emile Claus (27 septembrie 1849–14 iunie 1924), pictor belgian
Emile Claus (27 septembrie 1849–14 iunie 1924) a fost un pictor belgian. Emile Claus s-a nascut in Sint-Eloois-Vijve, un sat din vestul Flandrei (Belgia), pe malul raului Lys. Emile a fost al doisprezecelea copil din cei treisprezece ai familiei. Tatal Alexander a fost vames si consilier al orasului pentru o perioada. Mama Celestine Verbauwhede provenea din familia unui comandant de vas din Brabant. Inca din copilarie, micutul Emile iubea deja desenul, iar duminicile mergea pe jos trei kilometri la Academia din Waregem (in orasul vecin) pentru a invata sa deseneze. A absolvit Academia cu medalia de aur.Desi tatal sau i-a permis sa ia lectii de desen, nu-si imagina ca fiul sau va avea o cariera artistica, prin urmare l-a trimis pe Emile ca ucenic la un brutar din Lille (Franta). Emile a invatat franceza, dar meseria de brutar nu-l atragea prea mult, asa ca a lucrat o perioada la Caile Ferate Belgiene si in comertul cu in. Chemarea spre pictura nu-i dadea pace, prin urmare i-a scris tatalui o scrisoare pentru a-l ajuta sa intre in legatura cu compozitorul si muzicianul Peter Benoit, care locuia in apropiere de Harelbeke si care-i vizita familia, ocazional. Doar cu mult efort a reusit Peter Benoit sa-l convinga pe tatal lui Emile sa-i permita fiului sau sa urmeze cursurile Academiei de Arte Frumoase din Antwerp.
![]() |
Emile Claus (27 septembrie 1849–14 iunie 1924), pictor belgian |
Tot in 27 septembrie s-au nascut:
Edward Okun (27 septembrie 1872 – 1945), pictor simbolist polonez.
Karel Dujardin (27 septembrie 1622 – 20 noiembrie 1678), pictor olandez.
Din blogosfera.
Cristian.Schimb de locuinţă Geanina.Extaz şi zbucium Mirela Pete.Haine noi, aur de toamnă! Călin Hera.Băiaşii se întorc Caius.2012 Punctul de vedere.As Time Goes By Elisa-Australia (6)