Arhive blog

Angelica Kauffmann(30 octombrie 1741 – 5 noiembrie 1807), pictorita elvetiana

Angelica Kauffmann – Mary and Child

Angelica Kauffmann – Lady Elizabeth Foster

Angelica Kauffmann – Countess Anna Protassowa with niece

Angelica Kauffmann - Portrait of a Lady

Angelica Kauffmann – Portrait of a Lady

Angelica Kauffmann - Portrait of Ferdinand IV, King of Naples, and his Family

Angelica Kauffmann – Portrait of Ferdinand IV, King of Naples, and his Family

 Angelica Kauffmann - The Townshend Family

Angelica Kauffmann – The Townshend Family

Angelica Kauffmann - Portrait of Anna Protasova and her children

Angelica Kauffmann – Portrait of Anna Protasova and her children

Angelica Kauffmann - Four Children With A Basket Of Fruit

Angelica Kauffmann – Four Children With A Basket Of Fruit

Angelica Kauffmann - Children With A Birds Nest And Flowers

Angelica Kauffmann – Children With A Birds Nest And Flowers

Angelica Kauffmann – Self-Portrait,1797

Angelica Kauffmann - Self-Portrait, 1781

Angelica Kauffmann – Self-Portrait, 1781

Angelica Kauffmann - Beauty Directed by Prudence, Wreathed by Perfection

Angelica Kauffmann – Beauty Directed by Prudence, Wreathed by Perfection

 Angelica Kauffmann - Beauty Directed by Prudence Rejects with Scorn the Solicitations of Folly

Angelica Kauffmann – Beauty Directed by Prudence Rejects with Scorn the Solicitations of Folly

Angelica Kauffmann - The Farewell of Abelard and Héloïse

Angelica Kauffmann – The Farewell of Abelard and Héloïse

 Angelica Kauffmann - The Monk of Calais

Angelica Kauffmann – The Monk of Calais

Angelica Kauffmann - Venus Induces Helen to Fall in Love with Paris

Angelica Kauffmann – Venus Induces Helen to Fall in Love with Paris

Angelica Katharina Kauffman(30 octombrie 1741 – 5 noiembrie 1807), pictorita elvetiana. Primele calatorii in Elvetia si Italia impreuna cu tatal sau au generat aprecierea artei neoclasice, pe care mai tarziu a aplicat-o si in operele sale. A locuit in Londra din 1776 unde a devenit o artista foarte populara, realizand portrete, scene istorice si reproduceri din operele lui Shakespeare si Homer. A fost o prietena a lui Sir Joshua Reynolds si un membru fondator al Academiei Regale. A decorat si interioare pentru arhitecti, Robert Adam fiind unul dintre acestia. In anul 1781 s-a casatorit cu pictorul italian de peisaje Antonio Zucchi si s-a stabilit in Roma. Printre cele mai notabile portrete se numara si cele ale scriitorului german Goethe si a lui Reynolds.

Maria Anna Angelika/Angelica Katharina Kauffman

Angelica Kauffmann(30 octombrie 1741 – 5 noiembrie 1807), pictorita elvetiana

Tot in 30 octombrie s-au  nascut:

Louise Abbéma (30 octombrie 1853 – 10 iulie 1927), pictorita franceza, sculptorita si designer.

 Alfred Sisley(30 octombrie 1839 — 29 ianuarie 1899),  un pictor impresionist englez care a trăit şi a pictat în Franţa.

Din blogosfera.

Mirela Pete.Fluturi. Life in pictures 2 

Cristian Lisandru.Toamna artistului

Pilula lu`Lisandru.FILMUL UNEI DUMINICI – “Moara cu noroc”

lunapatrata.A catre E… 

Antonio Canova, sculptor italian, reprezentant al neoclasicismului

Antonio Canova - Amore e Psiche

Antonio Canova – Amore e Psiche

Antonio Canova - Penitent Magdalen,1809

Antonio Canova – Penitent Magdalen,1809

Antonio Canova - The Three Graces

Antonio Canova – The Three Graces

Antonio Canova (1 noiembrie 1757, Possanio în regiunea Veneţiei — 13 octombrie 1822 în Veneţia), a fost un sculptor italian, cel mai de vază reprezentant al neoclasicismului în sculptura europeană, model pentru academiştii secolului XIX. Lucrările sale sunt adunate în muzeul Luvru din Paris şi Ermitajul din Sankt Petersburg.

Feciorul pietrarului, Canova a rămas foarte curînd orfan şi s-a angajat la senatorul veneţian Faliero, care i-a dat posibilitatea de a învăţa să sculpteze. La doar 16 ani, Canova a lucrat pentru Faliero statuile: „Evrodiei” şi „Orfeiei”, dar în 1779 pentru patriţianul Pizano-compoziţia „Dedal şi Icar”. În 1780 pleacă în Roma unde s-a făcut cunoscut cu monumentele clasice de sculptură care l-au frapat şi i-au trezit dorinţa de creaţie. În curînd, tînărul sculptor s-a plasat în rîndul celor mai talentaţi sculptori şi a devenit renumit. A făcut în 1802 pentru împăratul Napoleon I lucrarea „Polina Bonaparte”. Cu toate că era în relaţii bune cu Papa Pius VII, după căderea lui Napoleon, Canova părăseşte Roma şi ultimii ani din viaţă i-a petrecut la locul de baştină Possagno.

Cînd era în viaţă, Canova era considerat ca cel mai celebru sculptor din acele vremuri. A jucat rolul de bază în dezvoltarea sculpturii clasice. Cele mai cunoscute opere ale lui sunt: „Persei cu capul de meduză”; „Amor şi Psyche”; „Napoleon Bonaparte” etc.

Galerie cu sculpturile lui  Antonio Canova.