Arhive blog

„Despre mustele din piata publica”

flies

Pentru ca in calendarul zilei am citit ca in 15 octombrie 1844 s-a nascut filozoful Friedrich Wilhelm Nietzsche, am cautat pe net scrierile lui si am gasit un site din care am selectat un fragment :”Despre mustele din piata publica”.Mi s-a parut potrivit vremurilor in care traim.

Sursa:http://www.geocities.com/dualis_mit/filo_nietzsche.htm#

Asa grait-a Zarathustra.

Fugi prietene, in sihastria ta !… Te vad ametit de zgomotul oamenilor mari si zdrobit de ghiontelile mititeilor. Cu vrednicie, padurea si stanca stiu sa taca in tovarasia ta. Aseamana-te iarasi copacului ce-l iubesti, copacului cu crengile puternice, el asculta tacut, atarnand deasupra marii. Unde inceteaza singuratatea, incepe viata publica, si unde incepe viata publica, incepe zgomotul marilor comedianti si bazaitul mustelor veninoase.

In lume cele mai bune lucruri nu pretuiesc nimic fara un oarecine, care sa le infatiseze : norodul le zice acestor reprezentanti, oameni mari.

[…]

Dar clipa ii zoreste : de aceea te zoresc si ei. Vor din parte-ti un „da” sau un „nu”. Nenorocire tie, daca ai voi sa-ti asezi scaunul intre un pentru si un contra !

Nu pizmui spiritele nerabdatoare si absolute. O ! indragostit al adevarului. Niciodata pana acum adevarul nu s-a spanzurat de bratul celor intransigenti.

[…]

Ci tu care esti profund, suferi prea adanc chiar in ranile mici ; si mai inainte de a fi tamaduit, viermele lor veninos va fi trecut pe mana ta. Imi pari prea mandru pentru ca sa ucizi acesti flamanzi. Ci ia aminte sa nu fi menit sa porti toata veninoasa lor nedreptate !

Ei bazaie in preajma ta, chiar cu laudele lor ; suparari, iata laudele lor. Vor sa fie aproape de pielea si sangele tau.

Te magulesc cum se maguleste un Dumnezeu sau un diavol ; se sclifosesc inaintea ta ca un zeu ori un diavol. Ce are a face ?

Sunt niste lingusitori si bocitori, nimic mai mult. Astfel fac adesea binevoitorii cu tine. Ci astfel lucreaza intotdeauna viclenia lasilor.

Da, fricosii sunt vicleni !

Sunt lingusitori si bocitori, nimic mai mult. Astfel fac adesea binefacatorii cu tine. Astfel lucreaza intotdeauna viclenia lasilor.

Da, fricosii sunt vicleni !

Cugeta mult la tine cu sufletul lor ingust – le esti pururea banuit. Te pedepsesc pentru toate virtutile tale. Nu-ti iarta din toata inima decat greselile tale. Pentru ca esti binevoitor si drept, tu zici : „Sunt nevinovati de nemernicia existentei lor”.

Dar sufletul lor ingust cugeta : „Orice existenta mare e vinovata”.

Cand esti binevoitor cu dansii, ei se simt dispretuiti de tine si-ti inapoiaza binele facut, prin rau tainuit. Mandria ta – fara cuvintele lor – e pururea potrivnica, ei jubileaza cand ti se intampla sa fii indestul de modest, ca sa fii vanitos.

Tot ce se poate pricepe la om nu face altceva decat sa-i inflacareze. Pazeste-te, deci, de cei mici !

In fata ta se simt mici iar josnicia lor se aprinde impotriva ta, prefacandu-se intr-o razbunare nevazuta.

Nu ti-ai dat seama ca ei tac, de indata ce te apropii de dansii, si ca puterea lor ii paraseste, cum se iroseste fumul unui foc ce se stinge ? Da, prietene, tu esti constiinta cea rea a aproapelui tau : caci ei nu-s vrednici de tine. De aceea te urasc ei si ar vrea sa-ti suga sangele. Aproapele tau va fi pururea musca veninoasa : ceea ce este maret in tine – ii va face mai veninosi si pururea hrapareti precum mustele.

Fugi, prietene, fugi in singuratate, acolo unde sufla un vant aspru si puternic. Menirea ta nu-i sa fii un alunga muste.

Asa grait-a Zarathustra.

Nietzsche

Friedrich Wilhelm Nietzsche ( 15 octombrie 1844, Röcken – 25 august 1900, Weimar) este unul din cei mai importanţi filozofi germani din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, care a exercitat o influenţă considerabilă, adesea controversată, asupra gândirii filozofice a generaţiilor ce i-au urmat. S-a născut într-o familie protestantă, tatăl său fiind pastor. Încă din tinereţe, este confruntat cu problema credinţei în Dumnezeu şi înclină mai degrabă spre ateism, fapt ce se va reflecta mai târziu în gândirea sa filozofică. Nietzsche este cel care a spus ca Dumnezeu e mort. Filozofia lui Nietzsche porneşte de la reevaluarea filozofiei şi artei Greciei din perioada istorică cea mai veche, în defavoarea clasicismului, văzut ca afirmare a viziunii raţionale şi, în consecinţă, decadent. În special tragedia greacă a fost interpretată ca o expresie a impulsului vital sau ca „moment dionisiac”. Nietzsche critică valorile fundamentale ale societăţii, ajungând la negarea oricărui principiu ce ţine de cenzura transcendenta şi la afirmarea liberului arbitru ca destin imanent al omului.