Arhive blog

Moda „bio”

Fibrele textile naturale sunt cele proteice (lana si matasea naturala) si cele celulozice (bumbacul, inul, canepa, iuta etc.)

Bumbacul organic este pur si simplu crescut folosind metode cu impact redus asupra mediului inconjurator. Este redusa folosirea substantelor toxice, pesticide si fertilizatori, in schimb punindu-se accentul pe o agricultura biologica.
SUA este lider in producerea bumbacului ecologic, urmata de Turcia, India si Peru.
Industria modei a devenit in ultimii ani din ce in ce mai preocupata de respectul fata de mediu, dovada fiind faptul ca din ce in ce mai multi creatori de moda aleg sa isi produca colectii intregi din bumbac organic, desi acesta este un material mai scump fata de bumbacul obisnuit, de la haine sport pana la articole de lux.

În Europa Occidentală, în America, dar şi în alte colţuri ale lumii, hainele din bumbac organic nu numai că sînt în tendinţe, dar sînt văzute ca viitorul modei.Hăinuţe pentru bebeluşi, lenjerie intimă, tricouri, bluze, pantaloni, fuste, rochii, pelerine: oferta de haine din fibre organice este diversificată .Si in Romania se cauta articolele din fibre naturale,mai ales imbracamintea de copii.

Aici gasiti multe informatii despre imbracamintea organica (bio) produsa de firma Misena Kids .

De ce se caută bumbacul bio? Pentru că cel convenţional “înghite” circa 25% din insecticidele şi 10% din pesticidele folosite în lume şi poate provoca alergii.

Despre matasea naturala se stie ca este produsa de viermii de matase.Cresterea viermilor de matase este o indeletnicire cu traditie a taranului roman, iar astazi reprezinta o activitate ce poate aduce venituri suplimentare in comunitatile din mediul rural, si nu numai, contribuind astfel la ridicarea nivelului de trai al acestora. Firul de matase si in final matasea obtinute de la viermii de matase sunt deosebit de pretioase. De asemenea si produsele secundare sunt la fel de importante si cautate pe piata. Intre acestea se numara: medicamente, biostimulatori alimentari, dulciuri, cosmetice (ulei de crisalida), adaosuri furajere proteice.

Desi inainte de 1991 tara noastra se situa pe locul sase in lume si pe locul doi in Europa la productia de gogosi de matase, in prezent, foarte putine persoane se mai ocupa de sericicultura, dar cei care desfasoara aceasta activitate spun ca este destul de profitabila.