Arhive blog

Venus

Venus din Millo

Venus din Millo

Statuia zeitei frumusetii si a iubirii

William-Adolphe Bouguereau - The Birth of Venus

William-Adolphe Bouguereau – The Birth of Venus

In 8 aprilie 1820, un satean pe nume Yorgos Kentrotas a descoperit in ruinele cetatii antice Milos din insula grecesca Milos, statuia zeitei Venus.

Am hotarat sa fac un videoclip cu statuia zeitei aflata la muzeul Luvru din paris si inca un videoclip cu picturi ale zeitei, pictate de diferiti artisti.Am ales si melodii care cred ca se potrivesc, la al doilea videoclip alegerea initiala a fost alta melodie, insa mi-a venit mesajul care nu-mi place:

Dear gabidra1,

Your video, Kenny G, may have content that is owned or licensed by Sony Music Entertainment.

No action is required on your part; however, if you are interested in learning how this affects your video, please visit the Content ID Matches section of your account for more information.

Sincerely,
– The YouTube Team

 

Din blogosfera, cateva bloguri vizitate de mine la care am lasat si comentarii.

CELLA.Poveştile de război… înflorire efemeră, de NOI

Mirela.Un tablou pe săptămână. Sau două-trei!

Belle de Jour.Portret

Calin.Părerea mea despre un derapaj

Elena.Superba “leapșă” de la Gabilutza!

Zefir.Proverbe…

Emil Racoviţă,naturalistul Expediţiei antarctice belgiene,fondatorul biospeologiei

communism

Despre stiinta si savanti nu se vorbeste foarte mult, mai ales in Romania, unica tara europeana care a ajuns dupa 20 de ani acolo de unde a plecat.Nu vreau sa scriu in acest blog despre politica si politicieni, dar acum sunt asa de dezamagita si revoltata de evenimentele mizerabile si ticalosiile unor oameni in frunte cu primul om al tarii (isper ca doar pana in 6 decembrie), ca imi crapa obrazul de rusine si ma doare sufletul la gandul ca mortii din acel decembrie insangerat se rasucesc in morminte.

Racovitza
Totusi mi-am facut timp sa amintesc despre un mare savant roman,Emil Racoviţă (15 noiembrie 1868, Iaşi – 17 noiembrie 1947) a fost un savant, explorator, speolog şi biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran – peşteri şi pânze freatice de apă). A fost ales academician şi preşedinte al Academiei Române.La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al Societăţii zoologice din Franţa.

BelgicaBelgica
Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediţiei antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache. Această expediţie, care porneşte din Anvers la 10 august 1897, avea un caracter internaţional, pe lângă belgieni, la ea participând şi norvegianul Roald Amundsen ca ofiţer secund, medicul american Frederick Cook, meterologul polonez Antoine Dobrowolski şi geologul Henryk Arctowski.

Cu prilejul escalelor făcute în Chile şi pe ţărmurile strâmtorii Magellan, efectuează cercetări complexe şi asupra florei şi faunei. În apropierea Ţării Palmer din Antarctica, expediţionarii descoperă o strâmtoare care a primit numele navei „Belgica” şi câteva insule (una numită de Racoviţă insula Cobălcescu). Expediţia mai înscrie pe harta încă incompletă a Antarcticii şi insula Wiencke şi Ţara lui Danco, după numele celor doi membrii ai expediţiei care au pierit în această călătorie.

Belgica_dans_la_glace
În perioada când „Belgica” a fost prizoniera gheţurilor (martie 1898 – februarie 1899) naturalistul expediţiei, împreună cu ceilalţi oameni de ştiinţă, au înteprins numeroase observaţii şi cercetări ştiinţifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuţie ştiinţifică mai mare decât a tuturor expediţiilor antarctice anterioare luate la un loc.

Racovita

Savantul român a înteprins un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor, pinguinilor şi altor păsări antarctice, care i-a adus o reputaţie bine meritată.

Cueva del DrachCueva del Drachshow2show3Cueva del DrachCueva del DrachCueva del Drach

Cueva del Drach era deja o vedeta turistica a insulei spaniole Mallorca atunci cand Emil Racovita a venit s-o viziteze. Dar cum un adevarat cercetator nu e niciodata in vacanta, in timp ce plutea cu lotca pe Lacul Martel, Racovita, in loc sa admire mirificele bolti, iscodea adancul apei.

Typhlocirolana moraguesi

Deodata a zarit un crustaceu, un fel de garid alb, depigmentat si orb. Pentru crustaceu, aceasta intalnire s-a sfarsit prost, intr-una din sticlutele cu formol ale maestrului. Dar pentru lumea stiintifica ea a fost bogata in consecinte. Ajuns acasa, la Laboratorul Arago, de la Banyuls-sur-Mer, pe malul Mediteranei, unde era subdirector,Racovita si-a dat seama ca micul crustaceu era o specie noua (pe care a botezat-o Typhlocirolana moraguesi). Dar mai ales Racovita a observat ca strania vietuitoare prezenta caractere primitive, ancestrale, care o faceau sa fie net diferita de rudele sale care traiesc la lumina soarelui.

Un secol de biospeologie

Statuia zeitei frumusetii si a iubirii


Acum aproape 200 de ani, mai exact in 8 aprilie 1820, un satean pe nume Yorgos Kentrotas a descoperit in ruinele cetatii antice Milos din insula grecesca Milos, statuia zeitei Venus.

“Venus din Milo”(Afrodita), cea mai celebra reprezentare a zeitei iubirii si a frumusetii dateaza din secolul al doilea inainte de Hristos. Bratele ii lipsesc, dar se crede ca tinea intr-o mana un scut, iar in cealalta o oglinda pentru a-si admira propria frumusete. Este adapostita de Muzeul Luvru din Paris.


Potrivit legendei, s-a născut în Cipru. “Stâncile lui Afrodita / Venus” se găsesc pe ţărmul sudic al insulei, pe locul unde – potrivit mitologiei greceşti – a căzut în apa mării înspumate organul masculin de reproducere al zeului Uranus, amputat de rude geloase. Aici s-ar fi născut, din valurile mării învolburate, zeiţa dragostei Afrodita / Venus. Legenda constituie tema mai multor tablouri pictate de artişti renumiţi.

Deşi zeiţă a frumuseţii, Afrodita este căsătorită cu zeul şchiop, hidosul Hefaistos, care era şi fierarul zeilor. În privinţa naşterii ei există două variante: prima ar fi că este fiica lui Zeus şi a Dionei, cealaltă spune că s-a născut din spuma mării. Cu toate că este căsătorită cu Hefaistos (Hephaestus), a fost iubită de zeii Ares, zeul războiului, Dionysos, Hermes şi Poseidon , precum şi de muritorii de Anchises şi Adonis.

A avut mai mulţi copii: cu zeul Hermes pe Eros, cu Ares pe Anteros şi pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas (personajul principal din epopeea virgiliană Eneida) etc.

În legătură cu farmecul şi puterea Afroditei circulau numeroase legende: un episod cunoscut este infidelitatea ei faţă de Hephaestus care, descoperind prin surprindere legătura ei cu Ares, a chemat toţi zeii Olympului drept martori. Un alt episod celebru este judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca mărul de aur aruncat de Eris, zeiţa vrăjbei şi revendicat în egală măsură de Hera, Atena şi Afrodita, să fie acordat de un muritor, Paris, celei pe care o va socoti el mai frumoasă. Cele trei zeiţe s-au înfăţişat înaintea lui Paris pe muntele Ida şi au început să-şi laude farmecele, promiţându-i fiecare câte un dar. Cucerit de frumuseţea Afroditei şi de darul făgăduit de ea – acela de a o lua de soţie pe cea mai frumoasă muritoare, pe Elena din Troia – Paris i-a dat ei mărul.

Alegerea Afroditei şi răpirea Elenei au constituit originea războiului troian. În cursul acestui război, în care rivalele ei, Hera şi Atena, au sprijinit tabăra adversă, Afrodita i-a ajutat în mod constant pe troieni, în special pe Paris şi pe Aeneas. Ea a fost rănită în luptă de către grecul Diomede. Dacă nu a putut împiedica moartea lui Paris şi distrugerea Troiei, în schimb, salvarea lui Aeneas se datorează Afroditei, care l-a ajutat să ajungă pe ţărmurile Italiei. Tot datorită acestui fapt, zeiţa era socotită, sub numele de Venus, drept divinitate protectoare a Romei. Afrodita avea sanctuare celebre la Paphos, Cnidus, Delos, Sicyon etc. Cultul ei era celebrat în întreaga lume helenică, cu precădere în insulele Cipru şi Cythera.



Un imens vid descoperit în Univers dă peste cap teoriile ştiinţifice

25 AUGUST 2007
Un imens vid descoperit în Univers dă peste cap teoriile ştiinţifice
Astronomii au descoperit un imens gol în Univers – o zonă din care lipsesc atât stelele, cât şi alte corpuri cereşti. Ce este şi mai ciudat este că lipseşte chiar şi materia neagră, lucru despre care se credea că este imposibil, de vreme ce se stabilise că ea este prezentă în întregul Cosmos.
Golul de materie a fost descoperit de cercetători cu ajutorul radio-telescopului VLA la aproximativ 2 miliarde de ani lumină de Terra. Astronomii au crezut iniţial că este vorba de o “gaură neagră” – o sferă de materie densă. “Ceea ce am găsit nu este normal, nu dacă ne raportăm la observaţiile de până acum ori la simulările computerizate despre evoluţia universului”, spune cercetătorul Liliya R. Williams de la Universitatea din Minnesota.
Universul, spun oamenii de ştiinţă, este “populat” cu stele vizibile, gaz şi praf cosmic, dar cea mai mare parte a materiei este invizibilă. Astronomii ştiu de existenţa materiei negre (invizibile) deoarece îi pot măsura efectele gravitaţionale. Mici viduri au mai fost detectate în Univers, însă niciodată până acum unul de dimensiuni uriaşe precum cel descoperit recent, potrivit LiveScience.
În plus, regiunea ridicase deja un semn de întrebare în privinţa radiaţiilor – constelaţia cea mai apropiată, Eridanus, pare a fi mult mai “rece” pe harta astronomilor decât alte constelaţii. Aceasta deoarece radiaţiile cosmice, atunci când trec printr-un vid, pierd energia fotonilor. Din contră, atunci când traversează o zonă cu materie, radiaţiile câştigă în energie.
O altă descoperire care i-a pus pe gânduri a fost cea a unei stele moarte în apropierea Terrei (în constelaţia Ursa Mică). Este vorba de fapt de o stea cu neutroni (stea care a suferit o explozie, formând o supernovă şi a cărei regiune centrală se prăbuşeşte sub propria gravitaţie, determinând combinarea protonilor şi electronilor – ceea ce formează neutronii).
Steaua descoperită – botezată Calvera – este una cu neutroni, dar prezintă pe de altă parte caracteristici ce nu au mai fost întâlnite la acest tip de aştri. Cel mai mare mister este faptul că steaua nu mai emite lumină, în schimb emite o cantitate imensă de raze X, ceea ce nu se întâmplă în cazul stelelor neutronale “obişnuite”. Până la alte cercetări, cercetătorii de la NASA au concluzionat că este vorba de o rămăşiţă a unei stele ce a trăit în galaxia noastră, înainte de a exploda şi a se transforma în supernovă. (E.F.)