Arhive blog

Povesti despre oameni si dragoste

om

Motto:
„Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie.”

Am primit acest textulet de la Maura,o fata mai deosebita,un copil Indigo si pentru ca aveam pregatit un articol despre neputinta omului bolnav sau batran,acest textulet e foarte potrivit.

O intrebare frecventa pe Google pare a fi: “Ce este dragostea?“… ei bine, cea mai frumoasa explicatie am auzit-o cu cativa ani in urma de la o prietena asistenta medicala.

Zilele astea ploioase mi-au reamintit povestea pe care astazi m-am gandit sa o impartasesc cu voi.

romantic moment“Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.

Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia.

Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el… Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.

Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea: “Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!… Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.

Cateva cuvinte despre boala_Alzheimer .Boala progresează în timp, dar rapiditatea agravării depinde de la o persoană la alta. Unele persoane pot avea manifestări minime până în fazele tardive ale bolii, alte persoane pierd capacitatea de a efectua activităţi zilnice deja într-o fază precoce a bolii. Nu există până în prezent posibilitatea unei vindecări. O persoană afectată de boala Alzheimer trăieşte în medie 8 – 10 ani de la apariţia primelor simptome, dacă nu intervin alte cauze intercurente de moarte.

Evoluţia bolii este împărţită în mod convenţional în trei faze:

Faza iniţială

– pierdere a orientării

– pierderea capacităţii de a iniţia anumite activităţi

– neadaptare la situaţii noi şi nefamiliare

– reacţii întârziate şi capacitate de memorare încetinită

– tulburări de judecată, decizii greşite

– dificultăţi în utilizarea banilor

– tulburări de dispoziţie afectivă, iritabilitate, nelinişte

Faza intermediară

– probleme în recunoaşterea persoanelor familiare

– dificultăţi la citit, scriere şi calcul

– greutăţi în a se îmbrăca singur

– probleme de gândire logică

– tulburări de dispoziţie accentuate, ostilitate faţă de persoane apropiate

– pierderea orientării temporale

– suspiciuni nejustificate, idei de persecuţie, gelozie, urmărire

– necesitatea unei supravegheri şi îngrijiri permanente

Faza avansată (tardivă)

– pacienţii nu-şi mai amintesc că trebuie să se spele, să se îmbrace, să meargă la toaletă

– pierd abilitatea de a mesteca alimentele, de a înghiţi, uită că au mâncat deja şi pretind să li se servească din nou masa

– dificultăţi în păstrarea echlibrului, dificultăţi de mers

– stări confuzive, uneori cu agitaţie, în special noaptea

– pierderea capacităţii de a comunica prin cuvinte

– pierderea controlului vezicii urinare sau intestinal (incontinenţă pentru urină şi fecale).

Indoiala Maicii Tereza

O mamă mai are nevoie disperată de 4.000 Euro pentru ca să-şi opereze copilul bolnav de cancer în Germania .Pot fi donaţi şi 10 RON.(Amanunte la Isabellelorelai).

08-25-2007n1a_25teresagk027e6ei1

” Daca esti bun cu oamenii te pot acuza de interese si intentii ascunse.Fii bun oricum.
Daca esti cinstit si sincer oamenii te pot insela. Fii cinstit oricum.
Daca gasesti linistea si fericirea oamenii pot fi gelosi. Fii fericit mereu.
Binele pe care-l faci azi oamenii il vor uita oricum.Fa bine mereu.
La urma urmei nu e intre tine si ei e intre tine si Dumnezeu. ”
Maica Tereza

Am inceput cu cuvintele Maicii Tereza despre care n-am stiut mare lucru,doar ca era considerata o sfanta si ca a primit premiul Nobel pentru pace.Dar cand am primit un email de la o prietena in care erau gandurile de mai sus ,am simtit o mare bucurie si o liniste sufleteasca pentru ca la fel gandesc si eu.Doar ca mult timp n-am avut curajul sa spun intotdeauna ceea ce gandesc si simt,pana mi s-a intamplat o minune si am realizat ca viata se poate termina intro clipita si trebuie traita exact asa cum simtim.

Maica Tereza, plecata dintre noi pe 5 septembrie 1997, este înca o alinare pentru dezmoşteniţii, bolnavii şi muribunzii din Calcutta, India, cărora aceasta şi-a dedicat viaţa.

„Maica Tereza este mai puternică decât înainte”.”Simţim prezenţa Maicii în tot ceea ce facem”, a declarat maica Nirmala, succesoarea Maicii Teresa în fruntea Congregaţiei Misionarelor Carităţii din Calcutta.

Maica Tereza nu iubea cuvintele mari. Pentru că aparţinea unui ordin de călugăriţe, rugăciunea era pentru ea cel mai important mod de expresie.

„Lăudat fii Doamne, Dumnezeule, Tu, care ai adus atâta bucurie în viaţa mea. Râd, când văd bogăţia de lucruri pe care le-ai binecuvântat. Ochii mei rîd şi ei, când văd cum copiii flămânzi primesc mâncare pe săturate. Bătrâna mea gură râde, când văd că oamenii înţeleg că Tu ai nevoie de ei. Doamne, pentru acest râs minunat şi vesel. Amin.”

Doamne, Tu mi-ai dat curaj, acceptându-mă. Fă-mă să îmi iubesc duşmanii aşa cum mă iubeşti Tu pe mine. Dă-ne, Doamne, tuturor, o parte din dragostea Ta neţărmurită, aşa ne vom putea iubi şi noi unii pe alţii.

Poate ca nu ne vine a crede cand aflam ca Maica Tereza s-a indoit de existenta lui Dumnezeu!Ea a suferit o profunda criza de credinta in ultimii peste 40 de ani ai vietii sale, dupa cum reiese dintr-un set de scrisori ale sale.
Corespondenta, care se intinde pe o foarte mare parte a vietii Maicii Tereza, arata ca ea se simtea singura si intr-o stare de suferinta spirituala adanca incepand din 1949, aproximativ perioada in care a inceput sa ingrijeasca saracii si muribunzii din metropola indiana Calcutta.
a scria in septembrie 1979 ca „Iisus va poarta o dragoste foarte speciala. In ce ma priveste pe mine, tacerea si pustietatea sunt atat de mari incat privesc si nu vad nimic, ascult si nu aud. Limba se misca (in rugaciune), dar nu vorbeste”.
Alte peste 40 de scrisori, care ar fi trebuit sa fie distruse, potrivit dispozitiilor testamentare ale Maicii Tereza, o infatiseaza luptandu-se cu sentimente de „intuneric” si „tortura”. Epistolele au fost publicate in premiera in cartea „Maica Tereza: Vino si fii lumina mea”, sub ingrijirea reverendului Brian Kolodiejchuk, un fost prieten apropiat.

In toata aceasta perioada, Maica Tereza nu l-a simtit pe Dumnezeu „in inima sa sau in rugaciuni”. Epistolele arata oamenilor cealalta parte, nevazuta, a vietii ei. Faptul ca a fost capabila sa-si continue activitatea pe fondul unei astfel de framantari interioare este o dovada a eroismului ei spiritual, mai spune Kolodiejchuk.
„Vorbesc ca si cum chiar inima mea ar apartine lui Dumnezeu, intr-o dragoste tandra, personala. Dar daca ai fi fost acolo, ai fi zis „Cata ipocrizie!”,scria ea lui .

Articol publicatia Times

Biografia Maicii Tereza