Arhive blog

Panait Cerna (25 septembrie 1881 – 8 aprilie 1913), poet român

Celei așteptate

de Panait Cerna
Publicată în „Convorbiri literare”, XLII, nr. 1, ianuarie 1908.

Ades, pe mare, luna-ngândurată
Sub văl de nori alunecă tăcută,
Dar marea tot o simte și, zbătută,
Spre dânsa, vuietând, se-nalță toată…

În zarea viitorului pierdută,
Așa-mi plutești în taine-nvesmântată,
Dar sufletu-mi se zbate și te cată,
Iar gândurile mele te sărută.

Dar, de e scris să-mi fii în veci departe,
Să fugi de umbra mea, cum fugi de moarte,
O rugă am: Prin visul meu când treci,
Să te oprești în loc, surâzătoare,
Și să-mi lipești pleoapele mai tare:
În veci să dorm, să te visez în veci…

Panait Cerna

Panait Cerna, pe numele său de naștere Stanciof, de origine bulgară, (n. 25 septembrie 1881, Cerna, județul Tulcea – d. 8 aprilie 1913) a fost un poet intimist, romantic minor sau tradiționalist român, un epigon al poetului Mihai Eminescu.

A debutat cu un poem „Trecut”, imitație după poetul german Lenau în „Foaie interesantă”.

Centrul Județean al Creației Populare Tulcea a organizat, în anul 2001, cea de-a XXVI-a ediție a Concursului național de poezie și eseu „Panait Cerna”, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la nașterea poetului.

Din blogosfera.

Ioan Usca.Slăbiciuni

CELLA.revizuieşte blogrollu’ şi… TACI: ia o carte :p

freestyler.enescu, la final

lunapatrata.Cand ma doare, plang si mi-e dor…te ador!