Arhive blog

Cea mai adanca fantana

Belle de Jour concurs: Cultura pe continentele lumii.Logo-ul concursului este făcut de Vic.

Construita in secolul X, fantana Chand Baori din India a reprezentat o solutie practica la problema apei din regiune.Climatul arid i-a fortat pe localnici sa sape adanc ca sa gaseasca o sursa de apa care sa le asigure apa pe perioada intregului an.Fantana Chand Baori  are o adancime de 30 metri, 13 nivele si 3.500 trepte.Legenda spune ca spiritele au construit-o intro noapte si ca are asa multe trepte pentru a fi imposibil ca cineva sa ajunga la monedele aruncate in fantana.

Sursa

Si pentru ca veni vorba de fantana,vreau sa va spun povestea fantanii de la Castelul Huniazilor.

Se povesteste despre aceasta fantana ca a fost sapata de catre trei prizonieri turci pe care Ioan de Hunedoara în tinea în castel. Ioan le promite celor trei ca ii va elibera daca vor sapa o fantana cu apa buna. Prizonierii, animati de speranta eliberarii, sapa in stanca timp de 15 ani si la 28 de metri adancime reusesc sa gaseasca pretioasa apa.

Numai ca intre timp Ioan murise iar sotia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis sã nu respecte cuvantul dat de sotul sãu si nu ii elibereaza pe cei trei turci, hotarand sa fie ucisi. Prizonierii, ca ultima dorinta, cer permisiunea sa scrie pe cheile fantanii o inscriptie: „Apa ai, inima nu”, ca un repros pentru promisiune facuta si nerespectata.

castelul-corvinilor-din-hunedoara

De fapt, inscriptia descifrata de Mihail Guboglu glãsuieste astfel: „Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de langa biserica”. Caracterele vechi arabe continute de inscriptie o dateaza la mijlocul secolului al XV-lea. Poziþia actuala a inscriptiei este pe unul dintre contrafortii capelei.

 

My Castle

Castelul din Hunedoara a fost construit pe o fortificaţie, amintită în documentele secolului XIV, posesiune a familiei de Anjou. Castrul regal avea o formă elipsoidală şi un turn de refugiu. Fortificaţia intră în proprietatea familiei Corvin în 18 octombrie 1409, în vremea cneazului Voicu, printr-o donaţie făcută de Sigismund de Luxemburg pentru merite militare deosebite. Hunedorenii deveneau astfel, alături de familia Cândea, primele familii româneşti care aveau proprietăţi cu drept nobiliar.
Iancu de Hunedoara, fiul lui Voicu, extinde construcţia cetăţii, rezultând o incintă prevăzută cu şapte turnuri de apărare. Din vremea lui Iancu datează capela, palatul propriu-zis (Sala Dietei şi Sala Cavalerilor) şi turnul scării spirală. În timpul lui Matei Corvin, unul dintre cei mai străluciţi regi ai Ungariei medievale, se finalizează construcţia capelei şi este construită logia din aripa de nord (Loggia Matei). Corvineştii stăpânesc castelul şi domeniul Hunedoara până în 1508, după care se succed 22 de proprietari, până în secolul XVIII, când intră în proprietatea Imperiului Habsburgic. Pentru mai bine de o sută de ani, până în 1854, castelul este sediul administraţiei minelor şi depozit al produselor de fier. Castelul Corvineştilor a suferit cinci incendii, cel mai devastator în 1854, când a fost distrusă întreaga structură de lemn. Primele lucrări de restaurare se fac în 1868-1874, iar acoperişul de şindrilă este înlocuit cu cel de ţiglă. Din 1974 este muzeu, după o serie de lucrări de restaurare. În 1997, lucrările de restaurare au fost reluate, însă înaintează în ritm de melc.

Povestea corbului
Blazonul Corvineştilor înfăţişează un corb care ţine în cioc un inel de aur. Legenda spune că Iancu de Hunedoara era, de fapt, fiul nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu Elisabeta, o frumoasă femeie din Haţeg. Regele i-l dă de soţ pe Voicu, şi un inel de aur, ca dar pentru viitorul prunc, pentru a fi recunoscut mai târziu la curtea regală de tatăl său adevărat. Legenda spune că, într-o zi, când familia oprise pentru a lua masa, inelul este uitat pe un ştergar şi furat de un corb. Iancu de Hunedoara, copil, pune mâna pe arc, săgetează corbul şi îşi recuperează inelul. Peste ani, când Iancu ajunge la curtea regală, povesteşte această întâmplare, iar regele stabileşte blazonul Hunedorenilor: corbul cu inel de aur în cioc.
• Numele Corvin provine din latinescul „Corvus” = corb. În Evul Mediu, corbul simboliza înţelepciunea şi longevitatea.

Istoria fântânii
Fântâna din interiorul castelului a fost săpată, spune legenda, de trei turci ajunşi prizonieri. Zice-se că Iancu de Hunedoara le-ar fi promis libertatea în schimbul apei. După 15 ani de muncă, prizonierii dau de apă, la 28 de metri adâncime, dar nu sunt eliberaţi. Iancu de Hunedoara murise între timp, dar soţia sa, Elisabeta, le oferă moartea în loc de libertate. Obţin totuşi permisiunea să lase o inscripţie în zid. Ei scriu, în arabă: „Cel ce-a scris-o e Hasan, prizonier la ghiauri în cetatea de lângă biserică”, dar legenda spune că scrierea trebuie citită astfel: „Apă ai, inimă, nu”.

„Regii blestemaţi”, filmat la Castelul Corvineştilor
Anul trecut, trei producţii cinematografice au fost filmate în castel, una dintre ele, cea mai importantă, o ecranizare a cărţii „Regii blestemaţi”. La Hunedoara au fost filmate „François Villon”, „Vlad ţepeş”, „Mihai Viteazul”, „Alexandru Lăpuşneanu”, şi urmează a fi realizate „Biografia lui Martin Luther”, „Henric al VIII-lea”, „Săgeata neagră”.(sursa:Adevarul”).