Arhive blog

Fairy Tales

„Sapte flori, niste pisici, doi copii si zane mici”.

Mirela Pete a scris si ilustrat o carticica frumoasa pentru copii care se adresează segmentului de vîrstă 2-7 ani.O carte cu 100 de ilustrații și 50 de poezii, toate, atât ilustrațiile, cât și textele fiind semnate de ea. Cartea e data la tipărit si se va vinde online imediat ce iese din tipar. Detalii la momentul potrivit.

Din blogosfera.

Cristian Dima. O poveste… de vis

Cristian.Idealist

Bucuria Darului.Dansând în ploaie

Caius.Animozităţi

Nataşa.Poate

DianaEmma.“Poți spune cu sinceritate că nici o femeie nu a profitat de tine din punct de vedere emoțional?”

Gabriela Elena.Aveti libertate, dar incercati sa nu pronuntati prea des acest cuvant

Ryana.septembrie la final…..

Elena Agachi.“Falling” (Julee Cruise)- PITICUL ŞI BLONDA

Dumitru Agachi.Proteste ?

Călin Hera.pe brânci (ca atunci)

Punctul de vedere.Sunetul…ploii

Bogdan.Pentru cine nu scriu eu?

CELLA.LUMINA, nouă

Toamna muzicală hunedoreană

Geanina.Adio!

Guido Reni si Gerrit van Honthorst, pictori nascuti in 4 noiembrie, sfarsitul sec.XVI

Mirela mi-a scris si recomandat un bloger, Nevermore, care a scris prima sa carte, o carte de suflet despre care vorbeşte în postarea din 2 noiembrie,  intitulata NEVERMORE.

Guido Reni – Education of the Virgin

Guido Reni - Virgin of the Annunciation

Guido Reni – Virgin of the Annunciation

Guido Reni - Virgin of snow, with Santa Lucia and St Mary Magdalene

Guido Reni – Virgin of snow, with Santa Lucia and St Mary Magdalene

Guido Reni - Adoration of the Shepherds

Guido Reni – Adoration of the Shepherds

Guido Reni - Portrait of Beatrice Cenci

Guido Reni – Portrait of Beatrice Cenci

Guido Reni - Girl with a Rose

Guido Reni – Girl with a Rose

Guido Reni (4 noiembrie 1575 – 18 august 1642) a fost un pictor italian al stilului baroc.S-a nascut in  Bologna intro familie de muzicieni.

Născut la Bologna într-o familie de muzicieni, Guido Reni a fost fiul lui Daniele Reni și al Ginevrei de’ Pozzi. La nouă ani, a fost luat ucenic la studioul bolognez al lui Denis Calvaert. La scurt timp, la acel studio au venit și Albani și Domenichino. Este posibil ca el să fi fost pregătit de un alt pictor pe nume Ferrantini. Pe la vârsta de douăzeci de ani, Reni împreună cu ceilalți doi ucenici ai lui Calvaert au trecut la un studio rival aflat în ascensiune, pe nume Accademia degli Incamminati (Academia „nou-veniților”), condus de Lodovico Carracci. Ei au format nucleul unei prolifice și de succes școli de pictori bolognezi care l-au urmat pe Annibale Carracci la Roma. Ca și la mulți alți pictori bolognezi, picturile lui Reni prezentau un stil eclectic.

continuarea  aici.

Guido Reni (4 noiembrie 1575 – 18 august 1642), pictor italian

sursa poze

Gerrit van Honthorst-Childhood of Chris

Gerrit van Honthorst - Margareta Maria de Roodere and Her Parents

Gerrit van Honthorst – Margareta Maria de Roodere and Her Parents

Gerrit van Honthorst - Concert

Gerrit van Honthorst – Concert

Gerrit van Honthorst - Supper Party

Gerrit van Honthorst – Supper Party

Gerrit van Honthorst - Adoration of the Shepherds

Gerrit van Honthorst – Adoration of the Shepherds

Gerrit van Honthorst - Merry Company

Gerrit van Honthorst – Merry Company


Gerard van Honthorst
( 4 noiembrie 1592 – 27 aprilie 1656), cunoscut si ca Gerrit van Honthorst, iar in Italia ca Gherardo delle Notti pentru lucrarile avand ca subiect noaptea si lumina lumanarilor, a fost un pictor olandez din Epoca de Aur a picturii olandeze.

Honthorst s-a nascut in Utrecht, fiul unui pictor decorativ si s-a pregatit sub indrumarea tatalui sau, apoi cu Abraham Bloemaert.

continuarea aici.

Gerard van Honthorst (4 noiembrie 1592 – 27 aprilie 1656), pictor olandez

Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi



Cerasela Mihaovici
are 19 ani. Şi o boală pe care nu şi-o permite. Pneumotorax. Respiră cu ajutorul aparatului din fotografie. Dar numai dacă are bani să plătească curentul.

Închirierea aparatului costă 63 RON/lună.
Iar curentul pentru folosirea aparatului, 375 RON/lună.
Singura sursă de venit a familiei este ajutorul social. 250 RON/lună.
Ca să îi ajungă banii, Cerasela încearcă să folosească aparatul mai mult noaptea.

Cerasela nu are nici măcar cu ce să plătească curentul.
Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:
BCR – Agenţia Truşeşti (comuna Truşeşti, judeţul Botoşani)
RON: RO 84 RNCB 0047 1090 8551 0001
Titular: Mihovici Alexandrina (mama Ceraselei)
Telefon: 0754 528 036


Copii şi cărţi. O carte zâmbitoare pentru un copil bolnav

Doamna Cristina:”As dori sa-i inveselesc putin pe copiii bolnavi de cancer, leucemie si alte boli grave, care fac tratament. Insa as avea nevoie de putin ajutor pentru carte,o poveste personalizata al carei erou este copilul, alaturi de prieteni, rude, parinti, invatatoare etc”.

Alexandra are 9 ani şi are grijă de Gabriela, care are 34
.
„Alexandra îmi duce plosca, Alexandra mă ajută să mă ridic pe căruţ, Alexandra îmi face exerciţii. Îmi este foarte milă de copilul asta al meu, care mereu îmi spune: Mami, când te faci bine? Alexandra, un copil fără copilărie..” – Gabriela.
Gabriela Dumitran are nevoie de bani pentru o bicicletă specială „Motomed Viva 2” necesară recuperării forţei musculare – după care poate folosi ortezele de gleznă, ca să meargă în sfârşit pe picioarele ei. Una nouă costă 4.000 de euro în România. Poate că e mai ieftină în străinătate, sau poate ştiţi pe cineva care vinde una la mâna a doua.
Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:
Banca Transilvania – Filiala Târgu Bujor, judeţul Galaţi
RON: RO 65 BTRL 0180 1201 M860 23XX
EURO: RO 40 BTRL 0180 4201 M860 23XX
Cod SWIFT: BTRL RO 22 GLA
Titular: Dumitran Gabriela
Telefon: 0236 340 198; 0764 136 397; 0743 326 949
E-mail: gabriela_dumitran@yahoo.com
Domiciliu: Târgu Bujor, judeţul Galaţi.
Pe blogul Gabrielei este un cont Paypal:
http://pasgri.blogspot.com

Europarlamentarul Corina Creţu lansează cartea „România europeană”

Am aflat de la Isabellelorelai ca duminică, 12 aprilie 2009, la ora 12.00, europarlamentarul Corina Creţu lansează cartea „România europeană”. La Hotel Intercontinental, Sala Rapsodia.

Mai multe la Corina – aici.

Tot de la Isabellelorelai am auzit despre un concert caritabil pentru copiii din centrele de plasament, luni, 13 aprilie 2009, ora 20.00, în Clubul El Grande Comandante, cu EvO, Tep Zepi, Voodoo, White Ash.

Concertul este organizat de InConcert, în colaborare cu Consiliul Studenţilor CIG şi Senatul Studenţesc ASE, în folosul copiilor din centrele de plasament Orhideea şi Sfântul Iosif. Pentru ca şi aceşti copii să simtă bucuria sărbătorii de Paşti.

Preţul unui bilet este 15 lei. Cei care doresc să doneze mai mult o pot face. Mai multe aici.

Intalnire cu cartea

„Cartea e un univers secret creat de un om înzestrat cu geniu”. Voltaire
„Cărţile sunt albinele care duc polenul însufleţitor de la o minte la alta”. James Russell Lowell
„Cărţile sunt moştenirile pe care marile spirite le lasă omenirii, care sunt date din generaţie în generaţie ca daruri pentru posteritatea celor care nu s-au născut încă”. Joseph AddisonSpunea candva Nichita Stanescu:“Cuvintele, îmi spuse prietenul meu poetul, sunt foarte asemănătoare cu fiinţele, ele sunt chiar fiinţe. Ele seamănă întrucâtva cu plantele, ele chiar sunt plante. Au un fel de a trăi al lor, când libere zboară în aer ca păsările, când trăiesc în simbioză cu creierul, cu coardele vocale, cu vălul palatin, cu limba, cu dinţii, cu buzele. Ca şi animalele, cuvintele se înmulţesc, au familia lor, se organizează în grupuri, pornesc la vânătoare, hăituiesc sau sunt hăituite. Sau aidoma plantelor, înfloresc, din timp în timp, cresc numai în anumite zone geografice, fac fructe, se scutură, însămânţează cel mai fertil pământ arabil al lumii, creierul uman. Cuvintele sunt animale şi plante abstracte. Ele nu locuiesc de-a dreptul pe globul pământesc, ca animalele şi plantele, nici pe emisfera sudică, nici pe emisfera nordică, ci locuiesc pe globul creierului şi anume pe atmosfera globului creierului, în acea atmosferă abstractă, în care chiar şi stelele cerului pătrund nu prin ele însele, ci prin numele lor. Prin numele frumoase pe care le poartă de obicei razele şi lumina.Cuvintele îşi au rădăcina în creierul uman şi atunci sunt aidoma copacilor, sunt plante, dar după aceea pornesc spre sfera abstractă a auzului, în care şi locuiesc un timp. Adorm în literă scrisă ca să se trezească alergând pe limbile vorbitoare.

 


In 13 octombrie 2008, în online-ul românesc s-a lansat www.tamada.ro,Carti pe Tamada.ro, un portal de carte care îsi propune să se constituie într-un mijlocitor al întâlnirii cu cartea, al descoperirii bogatei colectii de experiente ale omenirii prin intermediul cărtilor în detrimentul televizorului. Considerând că lipsa cărtii din viata românilor nu poate fi decât rezultatul unei deprinderi absente, tamada.ro îsi doreste să transmită pasiunea cititului către publicul larg si să suprime pretextul lipsei de timp, prin prezentarea evenimentelor din lumea cartilor precum si prin usurinta cu care vizitatorii site-ului pot avea acces la cărtile preferate. Alături de zona de vânzare de carte, Tamada.ro,Carti pe Tamada.ro lansează revista de cultură on-line „SUPRA”, coordonată de câţiva scriitori de valoare, din generaţii literare diferite: Traian T. Coşovei, Octavian Soviany, Dan Mircea Cipariu, Cornelia Maria Savu şi Lucia Verona. Redactor-şef: Ştefania Coşovei.

„Civilizatia foametei”

Un articol interesant despre o carte si mai interesanta(„Civilizatia foametei” este o carte originala despre umanizare,aparuta in Romania, avand ca autor pe Amalia Diaconeasa).

Are dreptate autoarea cartii?”Autoarea incearca sa explice pentru Stiinta.info ideea esentiala a cartii: restrictia calorica (foametea) a determinat dezvoltarea fara precedent a creierului si aparitia omului”.

Ce ne face cu adevarat oameni? Omul este poate „o maimuta goala”, asa cum l-a numit Desmond Morris in celebra carte cu acelasi nume (The naked ape, 1967), dar la fel de simplu poate fi caracterizata drept maimuta cu creierul urias si bolnav, maimuta care merge in doua picioare, maimuta vorbitoare sau maimuta obsedata sexual. Ipoteza prezentata in cartea ” Civilizatia foametei ” porneste de la faptul ca omul este o maimuta care consuma putin, avand in vedere faptul ca el are un creier urias si prin urmare, inalt energofag. Metabolismul bazal (consumul energetic in repaos, in conditii ideale de temperatura) este aproximativ acelasi la om ca si la cimpanzeu, luand in considerare corectia de masa.

Acest fapt este foarte bine cunoscut. Chiar s-a incercat explicarea cresterii creierului pe seama consumului mai mic al altor organe, cum ar fi intestinul. Intestinul pare sa se fi diminuat ca urmare a consumului carnii, a dietei omnivore. Energia destinata intestinului s-ar fi directionat creier, care astfel ar fi crescut mult. Exista un astfel de precedent in natura? Din pacate, nu exista. Intestinul s-ar fi redus si la porc din aceleasi motive insa creierul sau este similar in ce priveste proportia fata de corp cu al altor mamifere de dimensiuni apropiate. Omul are creierul prea mare fata de metabolismul sau bazal, nu numai fata de masa corporala a unui mamifer.

Dar daca privim omul fata de ruda sa cea mai apropiata, cimpanzeul, Pan troglodytes, observam altceva foarte interesant: omul are o musculatura mai putin dezvoltata decat cimpanzeul, care este de 5 ori mai puternic. In schimb, omul are un tesut adipos foarte dezvoltat, fiind considerat cel mai gras primat. Avand in vedere ca muschii consuma foarte multa energie, iar grasimea de rezerva are avantaje economice pentru organism, toate aceste date sugereaza ca o crestere a creierului a fost posibila prin reducerea consumului mai multor tesuturi, nu numai a intestinului. Nu cumva a intregului organism? Si nu cumva reducerea consumului organismului precede cresterea creierului, care ar putea fi o consecinta a acestui fenomen? Datele despre stramosii omului sunt destul de precare, iar metabolismul bazal e destul de greu de reconstituit. Dar putem apela la alte indicii.

Omul mai sfideaza si alte relatii si tendinte existente la mamifere si primate. Homo sapiens traieste prea mult pentru un mamifer de dimensiunile sale, are o dezvoltarea prea lenta (o viata lenta in general), puiul sau e foarte neajutorat la nastere, dar pentru un pui atat de neajutorat (si primatele inrudite au pui neajutorati, desi nu in aceeasi masura) e mult prea mare. Puii neajutorati, care necesita ingrijire indelungata de regula sunt mici. Omul si-a pierdut blana, fenomen rar la un mamifer, care prin definitie are corpul acoperit cu blana. De asemenea, omul are o fertilitate foarte redusa. Sufera de maladii extrem de rare la cimpanzeu (diabet, cancer) sau inexistente (boli psihice, Alzheimer, maladii autoimune, SIDA, hepatita B, C).

Exista mai multe experimente care arata efectele restrictiei calorice la multe specii de animale, de la viermi la mamifere. Restrictia calorica reprezinta o dieta care satisface toate cerintelor organismului din punct de vedere nutritiv, dar are un aport energetic mai mic, in functie de specie (60% pentru sobolani) fata de ceea ce ar consuma un animal ad libitum. Studiile efectuate pe primate supuse restrictiei calorice arata ca acestea au un metabolism bazal mai redus, o dezvoltare intarziata, fertilitate mai scazuta, distributia grasimii de rezerva se schimba (raportul dintre cantitatea de grasime de pe trunchi/membre scade), nivelul insulinei si al glucozei din sange scade, masa musculara, dar si tesutul adipos scad. Reducerea fertilitatii este o consecinta a aplicarii restrictiei calorice la toate speciile.

Dar cel mai important, restrictia calorica este singura modalitate de a creste nu numai durata medie, dar si maxima a vietii la o serie larga de specii, de la viermi la mamifere. De exemplu, sobolanii supusi restrictiei calorice traiesc cu aproximativ 40-50% mai mult decat congenerii hraniti ad libitum. Omul traieste 70 ani in medie, iar cimpanzeul 50, deci se poate specula ca omul este un cimpanzeu careia i s-a aplicat restrictia calorica de catre natura.

Cand s-a intamplat aceasta? Primele maimute bipede au fost descoperite la est de marele rift African, deci s-a tras concluzia ca omul ar fi evoluat in aceasta zona. Aparitia riftului African, care se extinde si azi, ar fi condus acum 5-7 milioane de ani la despartirea arealului primatelor care erau stramosii comuni ai omului si cimpanzeului. Cimpanzeul traieste in continuare in padurile de la vest de rift, iar stramosii omului ar fi migrat la est, unde padurile s-ar fi redus treptat, fiind inlocuite de savana cu arbori, apoi de savana cu tufisuri. Primatele predominant frugivore ar fi trebuit sa faca fata noilor provocari ale mediului, in primul rand penuriei de resurse. Adaptarile la mediu au fost la inceput biologice, apoi culturale, cum se intampla in prezent.

Asemanarile extraordinare la nivel de ADN intre om si cimpanzeu (aproximativ 99%) au condus la ideea, veche din anii ’70, ca unele reglaje genetice, fenomene epigenetice (adica modificari ale expresiei genelor, dar fara mutatii), recombinari, actiunea diferita a unor gene reglatoare, ar fi condus in cea mai mare parte la diferentele dintre om si cimpanzeu. Ipoteza prezentata cartea „Civilizatia Foametei” arata unde trebuie cautate aceste fenomene, ce anume le-ar fi determinat. Restrictia calorica determina modificari epigenetice foarte extinse la animale inferioare. Incumetarea determina modificari epigenetice care se transmit ereditar si la om (desigur, nu a existat un astfel de experiment in laborator, ci in istorie).

Modificarile epigenetice, adica blocari sau activari ale unor gene pe termen lung pot determina si celelalte schimbari la nivelul materialului genetic, enumerate mai sus, fenomen deja observat in cazul unor maladii. Ipoteza merge mai departe, pana la a indica nu numai caile metabolice implicate in umanizare, dar chiar si genele cu o functie determinanta.Una dintre caile metabolice implicate in raspunsul la restrictia calorica, responsabila de modificarile asociate acesteia, este calea de semnalizare insulina/IGF1 (insulin-like growth factor, un hormon asemanator proinsulinei). O enzima cu un rol foarte important in raspunsul la restrictie calorica este la om implicata intr-o serie de maladii foarte rare sau inexistente la cimpanzeu. Gena care codifica aceasta enzima ar avea un mare rol in umanizare, aceasta gena s-ar putea spune ca ne-a facut oameni.

Dar cum a determinat restrictia calorica dezvoltarea fara precedent a creierului? Cum a dus la disparitia blanii, cum a influentat comportamentul sexual si a dus la aparitia menopauze? De ce omul e cel mai gras primat, daca restrictia calorica ” slabeste „? De ce omul are diabet mult mai mult decat cimpanzeul daca restrictia calorica creste sensibilitatea la insulina? Restrictia calorica reprezinta scaderea aportului energetic pana la un punct, de la care incepe inanitia, care are ca efect fenotipic la om si animal, cresterea rezistentei la insulina. De fapt, ideea ca diabetul ar proveni dintr-o adaptare la penurie de resurse este deja vehiculata.

Conditiile de mediu care ar fi determinat umanizarea ar fi fost de fapt alternanta dintre perioadele de penurie de resurse cu cele de abundenta relativa, documentate in istoria speciei. Restrictia calorica ar fi condus la modificarea expresiei unor gene pe termen lung. Uneori, aceste modificari pe termen lung, determinate de factori de mediu se transmit ereditar, iar in cazul revenirii mediului la forma initiala, genele raman modificate, dar activitatea lor devine mai intensa. Efectele restrictiei calorice se explica printre altele, prin activitatea unor gene care promoveaza supravietuirea si proliferarea celulara in conditii grele. In conditii schimbate, proliferarea celulara va fi si mai intensa.

Cresterea creierului, disparitia blanii, printre altele, se explica prin modificarea raportului dintre proliferarea/diferentierea celulara, adica mai multe celule prolifereaza, iar diferentierea lor e mai tardiva. Acest fenomen poate conduce la alterarea timpilor dezvoltarii ontogenetice (heterocronism). Unele caractere morfologice tipic umane, cum ar fi creierul urias, dar si lipsa blanii, grosimea stratului adipos, au fost explicate inca din secolul al XIX-lea prin neotenie, adica pastrarea caracterelor embrionare la adult. Neotenia exista la multe specii, incepand cu nevertebrate si batracieni.

La viermele Cenorhabditis restrictia calorica determina alterarea metamorfozei, viermele ramane intr-o stare larvara, ceea ce se poate asimila neoteniei. Conform ipotezei prezentate in aceasta carte, nu numai cresterea creierul, disparitia blanii, dar si puiul neajutorat de dimensiuni mari, dar si comportamentul sexual, aparitia menopauzei, unele caracteristici ale societatii umane, dar mai ales gandirea simbolica, tipic umana, sunt consecinta adaptarii la restrictie calorica (foamete in natura). Creierul a crescut intr-o perioada de abundenta relativa a resurselor, dar pregatirea acestei cresteri a fost intr-o perioada de criza.

Aceasta ipoteza deschide numeroase directii de cercetare. De asemenea ar putea conduce la noi strategii terapeutice in cazul unor maladii comune la om. Dar valoarea ei este in primul rand teoretica. Mecanismul evolutiei prezentat aici nu exista numai la om, ci ar putea fi principalul motor al evolutiei pe aceasta planeta. Dar despre asta, intr-o alta carte.

Autor: Cristian Presura

evolutionofman