O zi plina de evenimente

Ca de obicei,azi dimineata m-am uitat in calendarul zilei sa vad cine trebuie sarbatorit sau amintit;ce evenimente importante sunt legate de ziua de 8 decembrie.

Nu am putut sa ma opresc asupra unui anume eveniment,asa ca le amintesc pe toate,mai ales ca despre unele am mai vorbit aici.

Le iau la rand in ordine cronologica.

In 8 decembrie 1858 ,la Lourdes in Franta are loc o succesiune de 18 aparitii ale Sfintei Fecioare Maria in prezenta tinerei sfanta Bernadette Suobirous  intr-o grota dint-un promontoriu stancos. Marie a explicat ca Fecioara Maria i-a aratat Conceptiunea Imaculata, a cerut sa fie construita o capela la locul viziunii si i-a spus fetei sa bea din fantana aflata in grota, pe care Marie a descoperit-o ulterior, sapand in pamant.Bernadette Soubrious la data de 8 decembrie 1933 este declarată sfântă.

Despre aparitiile Fecioarei Maria la Lourdes am scris aici.

In 8 decembrie 1921  are loc Inaugurarea Operei Romane din Bucuresti cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner, traducerea lui St.O.Iosif, dirijor George Enescu, in regia lui Adalbert Markowsky.

In 8 decembrie 1925   s-a infiintat  Institutul de Statistica Generala de la care astept de foarte mult timp o anumita statistica,mai exact,cat este valoarea cosului minim al romanilor?

In 8 decembrie 1928   este transmisa la Radio Romania prima conferinta adresata femeilor.

In 8 decembrie 1955: Crearea drapelului european (un cerc format din 12 stele de aur pe un fond albastru), simbol al uniunii popoarelor Europei. Începând din mai 1986, drapelul european, al Consiliului Europei, este totodată şi emblema oficială a Uniunii Europene.

In 8 decembrie 1976,formatia „The Eagles” lanseaza unul din cele mai bine vandute albume, Hotel California .

In 8 decembrie 1991 a  fost aprobata prin referendum national noua Constitutie a Romaniei, adoptata de Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991; elaborarea, dezbaterea si adoptarea Constitutiei au durat un an si jumatate.

In 8 decembrie 1980  moare John Lennon, membru al formatiei Beatles (n. 1940)
In 8 decembrie 1996  moare  Marin Sorescu, poet, prozator si dramaturg, academician (n. 1936).

Sa nu uitati de scrisorile pentru Mos Craciun pe care le-au scris cativa copilasi care vor sa traiasca.

Evenimente 5 noiembrie

Nu cred ca e nevoie sa spun ca cel mai mare eveniment al zilei de 5 noiembrie este alegerea lui Barack Obama ca presedinte al SUA.De azi inainte,in calendarul zilei de 5 noiembrie va fi scris: „Democrat Barack Obama wins the 2008 presidential election, CNN projects, setting him up to become the 44th president of the United States and the first African-American to hold the nation’s highest office”.

Mi se pare important sa adaug inca doua evenimente:1940 – Democratul Franklin D. Roosevelt este ales in functia de presedinte pentru o a treia legislatura, fapt unic in istoria Statelor Unite.

1968 – Shirley Chisholm a fost prima femeie de culoare aleasa in Congresul american.

In Marea Britanie se sarbatoreste in 5 noiembrie ” Ziua focurilor de artificii” Guy Fawkes Night (Bonfire Night, Cracker Night).

Guy Fawkes a fost membru al unei grupari revolutionare catolice din Anglia, implicat in faimosul „Complot al prafului de pusca”. Acesta viza aruncarea in aer a Parlamentului din Londra si astfel uciderea regelui Iacob I si a intregii aristocratii protestante, la 5 noiembrie 1605. Complotul a fost descoperit insa, Fawkes fiind arestat pe cand pazea cele 800 kg de pulbere de pusca depozitata in butoaie, in subsolurile Parlamentului.Torturat, el si-a dat in vileag complicii.Pe 31 ianuarie 1606, mai multi participanti la complot au fost judecati la Westminster Hall si, gasiti vinovati, au fost dusi la Old Palace Yard, unde au fost spanzurati, eviscerati si apoi dezmembrati. Guy Hawkes a scapat de acest sfarsit macabru aruncandu-se de pe esafod si rupandu-si gatul. Incidentul a generat in Anglia una dintre cele mai bizare sarbatori, „Noaptea focurilor de artificii”, care celebreaza esecul complotului lui Guy Fawkes, intre 5 si 6 noiembrie, prin aprinderea de uriase ruguri si lansarea de artificii.

„O invenţie mare”,de Ion Luca Caragiale

Cum am mai povestit pe-aici,obisnuiesc sa ma uit in calendarul zilei sa vad ce evenimente importante,nasteri,decese  au avut loc  de-alungul timpului  in ziua respectiva.Cand ma intereseaza ceva,bineinteles ca vreau sa postez aici si pentru a posta incep sa ma documentez.Caut pe net  informatii si  gasesc  o multime din care aleg ce mi se pare mie mai important sau ce-mi place mai mult.La fel s-a intamplat si acum cand am citit calendarul zilei de 3 noiembrie .

1863: A apărut, la Bucureşti, prima revistă umoristică editată de B.P. Hasdeu, „Aghiuţă”.Cum n-am gasit informatii despre  prima revista umoristica,m-am oprit la „O invenţie mare„,de Ion Luca Caragiale.
A venit într-o duminică Aghiuţă la Dumnezeu, şi zice:

– Doamne! ce tot îţi mai baţi capul cu oamenii ăştia?… Nu-i vezi sfinţia ta, ce secături sunt?… Dă-mi-i mie odată şi te mântuie de ei! Păcat de grija sfinţiei tale: sunt răi şi proşti!

Da Dumnezeu – nu prea avea chef de vorbă în ziua aia – zice răstit:

– Piei d-aici, negrule şi hainule, că nu voi s-ascult astăzi duminică aşa vorbe de pâră…

– Doamne…

– Cum au să fie proşti, bre! dacă i-am facut eu întocmai după chipul şi asemănarea mea?! ai?

– I-ai făcut după chip, dar i-ai greşit la cap, să nu fie cu supărare sfinţiei tale.

– Taci, şi piei, pesimistule! zise Dumnezeu foarte aspru, să nu mă necăjesc!… Ce-mi umbli cu minciuni şi cu ponigreli şi cu iscodiri de-ale tale?… Cum sunt proşti?… eu nu-i văz proşti!

– Ei! sfinţia ta, zise Aghiuţă, nu-i vezi, că nici nu prea umbli de la o vreme pe la ei, de când ai păţit-o – adică să mă ierte sfinţia ta că-ndrăznesc – cu istoria, de… când te-au necinstit, fie cinstită faţa sfinţiei tale…

– Care istorie, bre? întrebă Dumnezeu încruntat, făcându-se că nu ţine minte – ori, mai ştiu ce? poate că şi uitase, că, la Dumnezeu, ce nu se poate?

– Ei care istorie?… cu ăi doi tâlhari… la mijloc… pe Golgota, de…

– Bine, bine, zise Dumnezeu, vrând să schimbe vorba… Tu… ai mai fost p-acolo, pe la ei?

– Da unde-mi fac eu vacul, stăpâne? la ei şi cu ei: ziua şi noaptea nelipsit, nici în somn nu-i las… Cine-i creşte? cine-i îngrijeşte? cine-i îndeamnă la bine? Da dacă-s proşti?… De când îi tot dăscălesc eu? giaba: sunt grei de cap.

– Bine, bine, zise Sâmpietru, văzând pe Dumnezeu necăjit, te ştim noi ce procopsit eşti; da Dumnezeu vrea dovezi, nu vorbe… Haide, nu ne mai împuia capul cară-te, cât e cu cinste, că-ţi mai lungesc urechile o toană!

Ce să facă bietul Aghiuţă? A plecat, că ştia că Sâmpietru nu glumeşte. Da ce şi-a zis în gândul lui, demonul?

„Dovezi poftiţi? o să vă dau eu şi dovezi… să vă satur”.

Şi s-a dus… s-a tot dus până a ajuns la o cetate nemţească între două ape mari şi frumoase, tocmai pe la soare-apune… Când să intre pe poartă, numa iacătă aude clopotul de seară.

S-a cutremurat Aghiuţă şi s-a oprit pe loc. A stat el aşa, cu coada bârligată şi cu ghearele înfipte-n pălmi, până s-a stins de tot-de tot auiala din urmă a acioaii.

Atunci a intrat tipa-tipa în cetate şi numaidecât a şi-ntâlnit pe un neamţ c-o barbă lungă pân la brâu.

“Guten Abend! – Guten Abend! – Wie geht’s? wie steht’s, Herr von Gutenberg?” (Vezi dumneata, Aghiuţă îi ştia limba şi numele omului!)

Şi… s-a-mprietenit amândoi şi, de colea până colea, mai una-mai alta, s-au dus la berărie.

Ce-or fi vorbit ei acolo, ce s-or fi sfătuit, ce i-o fi şoptit neamţului – Aghiuţă ştie: destul că neamţul n-a putut dormi toată nopticica de gânduri… Pe urmă ş-altă noapte şi altele multe tot aşa; nu putea omul să-nchiză ochii. S-a bătut cu ideile şi cu planurile, s-a sucit, s-a-nvârtit, s-a chinuit până i-a dat de rost şi… şi a născocit în sfârşit tipografia.

Pe urmă… ţin-te hârtie, să nu te rupi! Trage-i şi trage-i…

La-nceput a mers, cât a mers, încet. Pe urmă, ce-i plesneşte prin cap lui Aghiuţă? pune o roată la maşină, şi când vede că roata merge moale, numai odată se repede, îşi încârligă coada de o spiţă şi-ncepe un vârtej, de sfârâie că nu se mai văd spiţele, şi ajunge de trage astăzi câte 500.000 de coale numărul 12 pe ceas; le tipăreşte, le pune număr, le făţuieşte; le lipeşte adresele şi timbrele şi haida! la poşte şi pe urmă la drumul-de-fier, şi aicea Aghiuţă iar cu coada pe o spiţă, şi face pe ceas şease poştii şi mai bine, de degrabă ce-i e să-şi împartă bunătăţile.

Şi numai ce să se pomenească odată Sâmpietru? Un zgomot şi o tevatură la poarta raiului, de gândeai că vin tătarii, nu altceva – fluiere, sforăituri, uruieli, clopote şi un fum…

Ce e? ce e?

E Aghiuţă cu un tren de marfă, încărcat cu fel de fel de Biblii, Filosofii, Legiuiri, Gazete, Reviste vechi, Reviste nouă şi altele – le descarcă pe toate şi drept la Dumnezeu cu ele. Zice Dumnezeu:

– Iar ai venit, răule?

– Iar, Doamne.

– Ce mai veste-poveste?

– Ce să fie, Doamne? iaca venii cu hârţoagele astea: dovezi aţi cerut, dovezi v-am adus. Ia uitaţi-vă! ia poftim, sfinte Petre: pune-ţi ochelarii şi vezi…”

Şi se porni Aghiuţă să-i arate lui Dumnezeu şi lui Sâmpietru marfa, Dumnezeu se uită, sfântul apostol se uită, şi-ncepură amândoi să se scarpine-n barbă şi să se privească adânc cu ochii lor înţelepţi.

– Aşa e, Doamne? întrebă Aghiuţă.

Da Dumnezeu nu răspunse.

– Aşa e, Sfinte Petre?

Sâmpietru… Nimic.

– Ei? şi ce vrei acu? întrebă Dumnezeu!

– Să mi-i dai, după cum ne-a fost vorba.

– Bre, ia-i odată şi mă lasă-n pace! zice Dumnezeu plictisit…

Aghiuţă, vesel, dă să plece.

– Stăi! und’ te duci, necuratule!

– Mă duc să-i iau.

– Cum?… Apoi terfeloagele astea cui le laşi? Ia-ţi-le d-aici şi să nu te mai văz cu aşa prostii, că pui pe Petre să-ţi taie coada! Auzitu-m-ai?

Când a auzit Aghiuţă asta, şi-a luat degrabă marfa şi ţuşt! p-aci ţi-e drumul, a venit înapoi cu coada-ntre picioare.

Ş-aşa a învăţat pe oameni să facă Biblioteci şi Academii naţionale, ca nu cumva vremea să le prăpădească înţelepciunile!Am gasit si un site Aghiuta.