Arhive blog

Antoine-Jean Gros, Margareta Sterian, artisti nascuti in 16 martie

Antoine-Jean Gros - Bonaparte on the Bridge at Arcole

Antoine-Jean Gros - Bonaparte on the Bridge at Arcole

Antoine-Jean Gros (16 martie 1771 – 25 iunie 1835), cunoscut si ca Jean-Antoine Gros, a fost un pictor francez neoclasic, a pictat subiecte istorice.

Margareta Sterian-Lupercalia in Brăneşti

Margareta Sterian-Lupercalia in Brăneşti

Margareta Sterian - Flori de primăvară

Margareta Sterian - Flori de primăvară

Margareta Sterian(16 martie 1897, Buzău, România – 9 septembrie 1992) a fost o pictoriţă, scriitoare şi traducătoare româncă.

Din blogosfera.

Lili3D.Virus

Ulise al II-lea cel Ocoş.Lătrături ocoşe (160312)

Andrea del Sarto (1486/87 – 1530/1531), pictor italian

Andrea del Sarto – Portrait of the Artist’s Wife

Andrea del Sarto – selfportrait

Andrea del Sarto – St John the Baptist

Andrea del Sarto – The Annunciation

Andrea del Sarto – Charity.

Andrea del Sarto – Lady with a book of Petrarch’s rhymel.Dama col ‘Petrarchino’

Andrea del Sarto – Madonna and Child with St Elisabeth, the Infant St John, and Two Angels.

Andrea del Sarto – The Archangel Raphael with Tobias, St. Leonard and the Donor, Leonardo di Lorenzo Morelli.

Andrea del Sarto – Pietà with Saints

Andrea del Sarto a fost un pictor italian din Florenţa, a cărui carieră a înflorit în timpul Renaşterii şi începutul Manierismului. Deşi foarte apreciat în timpul vieţii sale ca un artist “fără erori”, renumele său a fost eclipsat dupa moartea sa prematură de cel al contemporanilor săi, Leonardo da Vinci, Michelangelo şi Raphael.
Andrea d’Agnolo di Francesco di Luca di Paolo del Migliore s-a născut în Gualfonda, aproape de Florenţa, la 16 iulie, fie în 1486 sau 1487, unul din cei patru copii ai familie. Deoarece tatăl său, Agnolo, era croitor (Sarto), el a devenit cunoscut ca “del Sarto” (“fiul croitorului). Prin 1494 Andrea a fost ucenic la un aurar şi apoi la un gravorul in lemn şi pictorul Gian Barile, la care a ramas pana in 1498. Potrivit lui Vasari, el a mai fost si ucenicul lui Piero di Cosimo si Raffaellino del Garbo (Carli).
Andrea şi prietenul sau mai vechi, Franciabigio, au decis să deschidă un studio comun în Piazza del Grano. Primul produs al parteneriatului lor ar putea fi „Baptism of Christ for the Florentine Compagnia dello Scalzo”, începutul unor serii de fresce monocrome. Până la momentul în care parteneriatul a fost dizolvat, stilul lui Sarto purta ştampila de individualitate.
Prin 1514, Andrea a terminat ultimele sale două fresce, inclusiv capodopera sa, „Birth of the Virgin”, care îmbină influenţa lui Leonardo, Ghirlandaio şi Fra Bartolomeo.

Potrivit lui Giorgio Vasari, elevul şi biograful lui Andrea, Lucrezia i-a scris lui Andrea şi i-a cerut sa revina in Italia. Regele încuviinţă, insa doar pe înţelegerea faptului că absenţa lui din Franţa să fie scurta. El i-a încredinţat apoi lui Andrea o sumă de bani care urmau să fie cheltuiti pentru achiziţionarea unor lucrări de artă pentru Curtea franceză. In contul lui Vasari, Andrea a luat banii şi i-a folosit pentru a-si cumpăra lui însuşi o casă în Florenţa, distrugandu-si astfel reputaţia şi împiedicandu-l a se intoarce vreodată in Franta. Povestea l-a inspirat pe Robert Browning in poemul -monolog “Andrea del Sarto Called the ‘Faultless Painter”(1855.
În 1520 el si-a reluat activitatea in Florenţa şi a executat „Faith and Charity” în mănăstirea din Scalzo. Acestea au fost urmate de „Dance of the Daughter of Herodias”, „Beheading of the Baptist”, „Presentation of his head to Herod”, o alegorie a „Hope”, “Apparition of the Angel to Zacharias” (1523), şi monocromul „Visitation”. Acest monocrom a fost pictat în toamna anului 1524, după ce s-a întors de la Andrea Luco la Mugello, unde un focar de ciuma bubonica din Florenţa l-au alungat pe el şi familia lui. În 1525 s-a întors pentru a picta „Madonna del Sacco” în mănăstirea Annunziata.

Lucrarea finală a lui Andrea lui la Scalzo a fost „Birth of the Baptist” (1526). În anul următor el a terminat pictura ultima sa lucrare importanta, „Last Supper” in S. Salvi, lângă Florenţa, în care toate personajele par a fi portrete.

Un număr dintre picturile sale au fost considerate a fi auto-portrete. Andrea s-a căsătorit cu Lucrezia (del Fede), văduva unui pălărier numit Carlo, de Recanati, pe 26 decembrie 1512. Lucrezia apare în multe dintre picturile sale, adesea ca o Madonna. Cu toate acestea, Vasari o descrie ca “necredincioasa, geloasa şi certareata cu ucenicii.”Ea este la fel caracterizata în poemul lui Robert Browning.

Andrea a murit în Florenţa, la 43 de ani în timpul unei pandemii de ciuma bubonica, fie în 1530 sau 1531. El a fost îngropat în biserica Servites.

Andrea del Sarto (1486/87 – 1530/1531), pictor italian

In 16 martie s-a nascut  Margareta Sterian (16 martie 1897, Buzău, România – 9 septembrie 1992) a fost o pictoriţă, scriitoare şi traducătoare româncă. A fost soţia poetului Paul Sterian.

Tot in aceasta zi s-a nascut Antoine-Jean Gros (16 martie 1771 – 25 iunie 1835), cunoscut si ca Jean-Antoine Gros, a fost un pictor francez neoclasic, a pictat subiecte istorice.

Din blogosfera.

Cristian Lisandru.Ultimul tablou – 2 –

Cristian Lisandru.Ultima noapte a ultimei ierni

Cristian Lisandru.Un limax şi balele sale – Morbidano Nonvalorescu

Ioan Usca.Aluzii

Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 59)

Caius.Inocentul – 26

Călin Hera.Bogdan câstigă prima etapă

Ioan Usca.Destin

Caius.Inocentul – 27

Baron Antoine-Jean Gros (16 martie 1771 – 25 iunie 1835), pictor neo-clasic francez

Antoine-Jean Gros - Madame Pasteur

Baron Antoine-Jean Gros (16 martie 1771 – 25 iunie 1835), cunoscut si ca  Jean-Antoine Gros, a fost un pictor francez neoclasic, a pictat subiecte istorice.S-a nascut  in Paris, a luat primele lectii desen la varsta de sase ani de la tatal sau, pictor de miniaturi, fiind un copil talentat.La sfarsitul anului 1785,  Gros, din vointa proprie, a frecventat cursurile lui Jacques-Louis David, continuind in aceleasi timp sa frecventeze cursurile la Collège Mazarin.Moartea tatalui sau  s-a intamplat in timpul revolutiei franceze, ceea ce l-a obligat sa fie propriul lui stapan.S-a devotat in intregime profesiei sale si a fost angajat sa picteze portretele memebrilor Conventiei nationala, dar a parasit Franta  in 1793 pentru  Italia.