Arhive blog

Nichita Stanescu:Cum să mă-nşurubez în aer?

Nichita Stănescu

Cum să mă-nşurubez în aer?

Cum să mă-nşurubez în aer, pământule?
Cum să m-arăt din unghiul, al privirii,
gândule,
cu ce e mai puţin din mine dat pieirii?

Cum să m-arăt în trup pe care nu-l doresc
neîntomnat şi-n azvârlire,
plin de verdeaţă şi regesc
şi armăsar păscând câmpii asire?

Cum să-ţi atârn de nară, logodit,
şi sângelui tău să îi fiu nutreţ?
Cum să mă spulber din dorul gândit?
Şi cum să-ţi fiu nepreţios, de preţ?

Poate fiind?
Sau, poate nefiind?

Nichita Stănescu, numele la naştere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploieşti, judeţul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din Bucureşti) a fost un poet, scriitor şi eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

A fost laureat al Premiului Herder. În 1981 a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a.

Tot in 31 martie s-au nascut:

William Morris Hunt (31 martie 1824 – 8 septembrie 1879), pictor american, s-a nascut la Brattleboro, Vermont.

John La Farge (31 martie 1835 – 14 noiembrie 1910) pictor, muralist, a creat vitralii, a fost decorator si scriitor american.

Jules Pascin(31 martie 1885 – 5 iunie 1930), cunoscut ca Pascin, Jules Pascin sau Prince of Montparnasse, a fost un pictor bulgar.

Din blogosfera.

CELLA.veghea(-mi)- ” Numai din somn / se poate trezi fiecare, -/ din coaja vieții nici unul,/ niciodată”

I.O.Flavius.Netimpul. Neviaţa. Necuvintele

Mirela Pete.Ilustrațiile în acuarelă ale minunatei Shirley Ng-Benitez (și o nouă filă personală în avanpremieră)

Dana.pentru o țară civilizată…

Ioan Usca.Mărul de aur – 2

Aurora.E parfum de primăvară !

Gabriela Savitsky.Mama …

Gabriela Savitsky.Pentru toti orfanii

Rokssana.De ce ne afectează părerile celorlalţi?

Teo Negură.Lupul si potaia

Cristian Lisandru.Festina lente

Într-o joi cu dragoste, Nichita Stănescu

Seară de joi, seară deasă de suflet,
în care destinele noastre creşteau
ca iarba de primăvară,

iar eu te iubeam
atât de mult, încât te uitam,
crezând că faci parte din mine.

Şi numai atunci mă miram
când, uneori, surâdeam, şi tu
nu surâdeai

când jefuiam copacii de frunze,
şi tu
râmâneai lângă ei, mai departe.

Atunci mi-apărea
că eşti altcineva,
dar numai atât cât poate să fie
altcineva soarele serii –
luna…

Parcă dormim şi visăm, Nichita Stănescu

Cântec de primăvară.Necuvintele.Nichita Stănescu

Acel ceva dintre aripa si aer,Nichita Stanescu

Frunzele toamnei:muzica si poezie

Povestea unui om viu

Sunt bolnav. Mă doare o rană călcată-n copite de cai fugind.Nichita Stănescu

Marea supravieţuire (Poem)

Invataturile cuiva catre fiul sau

“Cuvintele sunt foarte asemănătoare cu fiinţele, ele sunt chiar fiinţe”.

Ce bine ca eşti, ce mirare ca sunt!

Imbrăţişare si poveste de iubire

Spune omul:”Ma asemui unui copac”

Gandurile lui Nichita

“A muri in zbor”

Nedreptate.Întrebãri.Rugãciunea

Cantec fara raspuns

Nichita Stănescu

Nichita Stănescu, numele la naştere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploieşti, judeţul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din Bucureşti) a fost un poet, scriitor şi eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

A fost laureat al Premiului Herder. În 1981 a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a.

Mirela Pete. Noi!

Arca lui goE.Sunt un om viu

Elisa.Gija Jumulu Boab Tree