Arhive blog

John Russell (29 martie 1745 – 20 aprilie 1806), pictor englez

John Russell – Girl and Cat, 1791

John Russell – Mrs. Robert Shurlock (Henrietta Ann Jane Russell, 1775–1849) and Her Daughter Ann, 1801

John Russell – Small Girl Presenting Cherries

John Russell – Two small girls with bonnets

John Russell – Portrait Of A Lady

John Russell – Portrait of a Gentleman, halflength, in a blue coat, holding a cane in his right hand

John Russell – Portrait of a lady holding a book, 1801

John Russell – Portrait of Janet Grizel Cuming

John Russell – The Sign Writer

John Russell – Self-portrait c. 1780

John Russell(29 martie 1745 – 20 aprilie 1806) pictor englez renumit pentru portretele in ulei si pasteluri, si ca scriitor si profesor de tehnici de pictura.

Russell s-a nascut in in Guildford, Surrey, fiul lui John Russell Snr., comerciant de carti si tiparituri, de cinci ori primar al orasului. Russell a fost educat la Royal Grammar School, Guildford si curand a manifestat o puternica inclinatie pentru arta. S-a pregatit cu Francis Cotes RA (din Cavendish Square, Londra), unul din pionierii pastelului englezesc, si, ca si Cotes, era un admirator al desenelor pastel ale artistei Rosalba Carriera ale carei metode  au influentat tehnicile de “indulcire.” La 19 s-a convertit la metodism, care a cauzat tensiuni cu familia si profesorul sau.

Russell si-a deschis propriul atelier in Londra, in 1767. Acolo l-a cunoscut pe Dr. William Dodd, caruia i-a pictat portretul in 1768.A fost introdus la Selina, Contesa de Huntingdon, care a incercat fara succes sa-l convinga sa renunte la pictura si sa se ocupe de colegiul ei metodist.S-a casatorit cu Hannah Faden, fiica unui comerciant de tiparituri si harti din  Charing Cross.

Munca lui Russell l-a determinat sa calatoreasca foarte mult prin Anglia.  In 1772 a scris „Elements of Painting with Crayons”, si a castigat premii pentru desenele de la Society of Arts in 1759 si 1760.A intrat la scoala de arta  de la Royal Academy in 1770, castigand prima sa medalie de aur pentru desen in acelasi an. A expus la Society of Artists in 1768 si a prezentat 330 lucrari la Academie din 1769 pana la sfarsitul vietii.

In 1788, dupa o lunga asteptare, Russell a fost ales academician regal, iar in 1790, el a fost numit Pictor in creion (pastel) al regelui George III, reginei Charlotte, printului de Wales si al ducelui de York. Cu astfel de protectie regala, el si-a facut o numeroasa clientela mondena.

A fost in relatii bune cu Sir Joshua Reynolds, cu care cina la academie, la Dilettanti Society si la Literary Club (acum The Club).

Russell a fost interesat si in astronomie (era prieten cu Sir William Herschel), si a facut, cu ajutorul fiicei sale, o harta lunara, pe care a gravat-o pe doua placi care formau un glob care prezenta suprafata vizibila a lunii – i-a luat 20 de ani s-o finalizeze. De asemenea a inventat un aparat care prezenta fazeleele lunei, pe care l-a numit „Selenographia”.

S-a imbolnavit, iar in 1803, aproape ca a asurzit dupa o criza de holera. A murit in Hull in 1806 dupa ce a  contractat tifos.

John Russell (29 martie 1745 – 20 aprilie 1806), pictor englez

Marti, 29 martie, ora 12:00 – Miting pentru sustinerea sterilizarii cainilor cu si fara stapan!

Federatia Nationala pentru Protectia Animalelor

Marti, 29 martie, ora 12:00 vom protesta din nou in fata Camerei Deputatilor, parcul Izvor.

Solicitam votarea proiectului de lege 912/2007 cu respectarea liniilor principale din forma adoptata de Senatul Romaniei: gestionarea cainilor comunitari prin

Prindere, sterilizare, identificare si returnare a cainilor blanzi si controlul reproductiei cainilor cu stapan

Protestam

  • impotriva intentiei de a se adopta eutanasia in masa sau lasarea la latitudinea autoritatilor locale metoda de gestionare a cainilor comunitari
  • impotriva cheltuirii banilor publici pentru ucidere si pentru alimentarea unor lagare de exterminare
  • impotriva excluderii controlului societatii civile asupra actiunilor serviciilor de gestionare a cainilor fara stapan

Alege VIATA, CIVILIZATIA, MORALITATEA, DEMNITATEA, EFICIENTA

Strangerea de semnaturi continua atat online cat si offline.

Va rugam reamintiti prietenilor sa semneze petitia pe http://www.fnpa.ro/petitie

Pentru strangere de semnaturi pe hartie downloadati si printati:
http://www.fnpa.ro/tabel-pentru-strangere-semnaturi-petitie.doc

Un nou termen pentru colectarea semnaturilor va fi facut cunoscut in curand voluntarilor si colaboratorilor FNPA. Daca v-ati implicat in strangerea de semnaturi va rugam sa ne trimiteti un email pe adresa petitii@fnpa.ro sau SMS pe 0727.769.509 care sa contina nume, email, telefon si localitate. Va vom trimite, cu prioritate, toate noutatile si informatiile necesare colectarii semnaturilor.

Scrieti-ne pentru a va pune in contact cu alte persoane din orasul dvs. care pot centraliza semnaturile.

Va multumim!

„Cătelusul schiop”, Elena Farago

Elena Farago

Elena Farago (n. 29 martie 1878, Bârlad – d. 4 ianuarie 1954, Craiova) a fost o poetă româncă care a compus poezie pentru copii (Căţeluşul şchiop, Gândăcelul, Cloşca, Sfatul degetelor, Motanul pedepsit etc.).

Elena Farago s-a născut la Bârlad în familia Francisc și Anastasia Paximade. În anul 1890 rămâne orfană de mamă și este nevoită să se ocupe de îngrijirea surorilor mai mici. În 1895 Elena rămâne și fără tată, ceea ce a dus la plecarea ei la București, unde a locuit la un frate mai mare. S-a angajat ca guvernantă la familia lui Ion Luca Caragiale, unde a luat contact cu literatura clasicilor. Tot aici l-a cunoscut pe Francisc Farago, cel care avea să-i devină soț. Elena Farago a debutat în 1898 cu un reportaj, pe care îl semnează Fatma. În 1902 publică prima poezie în ziarul „România muncitoare”.

Elena Farago s-a stins din viață în 1954, la Craiova după o lungă suferință.

Povesti adevarate si triste cu pisoi

Don`t give up!Nu renunta!

Cătelusul schiop

 

de Elena Farago

Eu am numai trei picioare,
Si de-abia mă misc: top, top,
Râd când mă-ntalnesc copiii,
Si mă cheama „cuciu schiop”.

Fratii mei ceilalti se joaca
Cu copiii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!

Si stau singur toata ziua
Si plâng mult când mă gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am să traiesc.

Si când mă gandesc ce bine
M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe drum!…

Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea să stau cu dansii,
Să mă joc si să-i ascult!

Dar copiii rai la suflet
Sunt urâti, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel…

M-a lovit din rautate
Cu o piatra în picior,
Si-am zacut, si-am plans atata,
De credeam ca am să mor…

Acum vine si-mi da zahar
Si ar vrea să-mi fie bun,
Si-as putea să-l musc odata
De picior, să mă razbun,

Dar il las asa, să vada
Raul, că un biet catel
Are inima mai buna
Decât a avut-o el.

Din blogosfera.

Cristian Lisandru.Cetatea din anticamera trecutului – ultimul episod –

Gabriela Elena.Un defect al femeilor

Ioan Usca.Întâmplare simplă

Hai nani, nani-Elena Farago

Hai nani, nani

Hai nani, nani,
Lumina mamii…

Să-ti cânt si-n seara asta, lumina mea, să-ti cânt…
Dar uite-ncep un cantec si altu-mi vine-n minte, –
Si-acela, dragul mamii, e fără de cuvinte
Si plange-asa cum plange cumplitul ast de vant…

Hai nani, nani…

Să-ti cânt, lumina mamii, si iar incep si iar
Cuvintele-si pierd sirul, – ca vezi, în asta seara
I-atat de-amarnic cantul ce-l spune vantu-afara,
De parca-ar plange-ntregul saracilor amar…

Dar tu astepti un cantec – ca tu ce stii de vant!
Si ce să stii ce spune-n amarnica-i poveste?…
O, tu nu poti pricepe nimic din toate-aceste…
…Să-ti cânt si-n seara asta, lumina mea, să-ti cânt…

Hai nani, nani,
Lumina mamii…

…Si iar raman de parca nu mai gasesc cuvant
Din tot ce-ti spun alt-data în cantecele mele,
Si feti-frumosi, si zane, si cer, si flori, si stele
Si-au amutit povestea de parca nu mai sunt…

Elena Farago ( 29 martie 1878, Bârlad – 4 ianuarie 1954, Craiova) a fost o poetă româncă, considerată una dintre cele mai bune creatoare de poezie pentru copii (Căţeluşul şchiop, Gândăcelul, Cloşca, Sfatul degetelor, Motanul pedepsit etc.).