Arhive blog

Karl Albert Buehr (1866 – 1952), pictor american de origine germana

Karl Albert Buehr – Picnic on the Grass

Karl Albert Buehr – Picnic on the Grass

Karl Albert Buehr – Redheaded Girl with Parasol

Karl Albert Buehr – Redheaded Girl with Parasol

 Karl Albert Buehr - The Flower Girl 1912

Karl Albert Buehr – The Flower Girl 1912

 Karl Albert Buehr - Young Woman with Parasol

Karl Albert Buehr – Young Woman with Parasol

Karl Albert Buehr – On the terrace

Karl Albert Buehr – On the terrace

 Karl Albert Buehr – Woman in Shawl

Karl Albert Buehr – Woman in Shawl

Karl Albert Buehr – The Parasol, 1913

Karl Albert Buehr – The Parasol, 1913

Karl Albert Buehr – The Lilies and Poppies

Karl Albert Buehr – The Lilies and Poppies

Karl Albert Buehr – Young woman on a porch

Karl Albert Buehr – Young woman on a porch

Karl Albert Buehr – The Artist's Daughter Lydia Painting a Watercolor

Karl Albert Buehr – The Artist’s Daughter Lydia Painting a Watercolor

Karl Albert Buehr – A Pledge of Love

Karl Albert Buehr – A Pledge of Love

Karl Albert Buehr – The Artist's Children, Kathleen and George, in The Garden, Giverny

Karl Albert Buehr – The Artist’s Children, Kathleen and George, in The Garden, Giverny

Karl Albert Buehr – Springtime in Giverny

Karl Albert Buehr – Springtime in Giverny

 Karl Albert Buehr – Blossoming apple trees, Niles, Michigan

Karl Albert Buehr – Blossoming apple trees, Niles, Michigan

 Karl Albert Buehr – The Bridge to the Artist's House

Karl Albert Buehr – The Bridge to the Artist’s House

Karl Albert Buehr – Along the River, France

Karl Albert Buehr – Along the River, France

 Karl Albert Buehr – The North Country aka Haystacks

Karl Albert Buehr – The North Country aka Haystacks

Karl Albert Buehr (1866–1952) a fost un pictor nascut in Germania.s-a nascut in Feuerbach – langa Stuttgart. A fost fiul lui Frederick Buehr si al Henriettei Doh (Dohna?). S-a mutat in Chicago impreuna cu parintii si surorile lui in anii 1880. In Chicago, tanarul Karl a lucrat in diferite meserii pana s-a angajat la o companie de litografii de langa Art Institute din Chicago. Introdus in arta prin meseria lui, Karl a facut vizite regulate la Art Institute, unde si-a gasit de lucru, ceea ce i-a permis sa se inscrie la cursuri serale. Ulterior, lucrand la Institute ca paznic de noapte, el a avut unica oportunitate de a studia maestrii si de a face schite care erau in concordanta cu lucrarile studentilor. Buehr a studiat cu John H. Vanderpoel si a absolvit cu lauri, iar lucrarile lui i-au adus un post de profesor acolo in care a ramas multi ani dupa aceea. Mary Hess a devenit sotia lui Karl – ea a fost studenta lui si artist realizat pe cont propriu. In 1904, Buehr a primit o medalie de bronz la Expozitia Universala din St. Louis , apoi, in 1905, Buehr si familia sa s-au mutat in Franta, multumita unui patron bogat din Chicago, iar in anul urmator au petrecut un an in Taormina, Sicilia, unde a pictat subiecte locale, executind atat subiecte de compozitie, cat si peisaje si scene din Venetia. Buehr a petrecut o perioada in Paris, unde a lucrat cu Raphaël Collin la Académie Julian. Anterior acestei perioade, Buehr a dezvoltat un stil quasi-impresionist, insa dupa 1909, cand a inceput sa-si petreaca verile langa Monet in Giverny, lucrarile lui au avut caracteristica stilului plein-air, dar a inceput sa se concentreze pe subiecte cu femei pozate afara. A ramas o perioada in Giverny, unde a devenit cunoscut printre ceilalti impresionisti expatriati americani, ca Richard MillerTheodore Earl ButlerFrederick Frieseke si Lawton Parker. Unul dintre studentii lui importanti de la Art Institute a fost Archibald Motley, Jr. cunoscutul pictor al renasterii african-americane din „Harlem”. Motley l-a creditat pe Buehr ca fiind unul dintre cei mai buni profesori care i-a incurajat stilul. Buehr a ramas un colorist expresiv, insa si-a largit paleta coloristica dupa declinul impresionismului.Dupa o cariere indelungata si prolifica, Karl Buehr a murit in Chicago la varsta de 68 de ani.

Karl Albert Buehr (1866–1952), pictor american de origine germana

Din blogosfera.

Cristian Lisandru.GAZETA SF – Alexandru Ioan Despina despre povestirea “Ultimul tablou” (Cristian Lisandru)

Mirela Pete.Clubul Poveștii Parfumate e așteptat la o cafea

Teo Negură -Trafic cu Hituri (runda 136)

Mirela Pete.Parfumul zeiței Ciocolată (poveste parfumată)

Blog de Filumenistă.Pe chibrituri: Chibrituri Brăila

Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 25.09.12

Mirela Pete.Atelier II

Cristian Lisandru.Perpetuu

Ioan Usca.MFC 39

Daurel.Miercurea fãrã cuvinte.Oameni

zamfirpop.Viaţa-n imagini (250912)Zamfir Turdeanu’.Clipe încremenite (260912)

Ulise al II-lea cel Ocoş.Lătrături ocoşe (260912)

Amintiri din filumenie.Vechi scăpărări (260912)

Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 27.09.12

Prima Constitutie a Romaniei

Ce este Constitutia.Prima Constitutie a Romaniei.In 22 noiembrie 1880,Principele Carol I primeşte acordul scris din partea familiei sale privind succesiunea la tronul României, reglementată prin Constituţie.

Constituţia din 1866 este prima constituţie propriu-zisă a României, adoptată după modelul Constituţiei Belgiei din 1831. Constituţia a fost adoptată în timpul regelui Carol I , fiind cea mai longevivă constituţie (1866-1923) şi cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I. Ea a fost promulgată de domn la 1 iulie 1866.

Constituţia din 1866şi-a încetat aplicabilitatea la data intrării în vigoare a Constituţiei din 1923.

Caracteristicile Constituţiei din 1866
* este prima constituţie internă românească
* a fost promulgată fără a se cere acordul Marilor Puteri
* a fost elaborată după modelul Constituţiei Belgiene din 1831
* este un act de factură liberală
* proclama suveranitatea naţională
* guvernarea era reprezentativă şi responsabilă
* se instituia principiul separării puterilor în stat
* monarhia reprezenta forma de guvernământ în stat şi era ereditară
* stabilea libertăţi şi drepturi cetăţeneşti
* includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar
* este prima realizare a lui Carol I
* a fost considerată una din cele mai democratice constituţii din Europa
* cuprinde 8 titluri şi mai multe articole

Fragmente din Constituţia din 1866-ilustrând noua organizare a României.

Prerogativele Domnului:

* numeşte şi revocă miniştrii
* are drept de graţiere şi de amnistie politică, însă acesta nu se aplică în cazul miniştrilor
* numeşte şi confirmă în toate funcţiile publice
* are drept de a bate monedă
* este şeful suprem al armatei
* are dreptul de a dizolva Parlamentul
* dispune de dreptul de veto
* acordă distincţii şi decoraţii

Domnitorul:

* sancţionează şi promulgă legile
* are drept de veto absolut

Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti prevăzute în Constituţia din 1866

* libertatea conştiinţei
* libertatea învăţământului
* libertatea presei
* libertatea întrunirilor şi asocierilor

http://sfinx667.wordpress.com/2008/11/23/sfinx667-primul-blog-din-romania-sanctionat-ii/„art. 24.
Constituţiunea garanteza tutulor libertatea de a comunica si publica ideile si opiunile lor prin graiu, prin scris si prin presa, fie-care fiind respundetor de abusul acestor libertati in casurile determinate prin Codicele penal, care in acesta privinta se va revisui si complecta, fara insa a se putea restringe dreptul de sine, sau a se infiinta o lege esceptionala. Delictele de presa sunt judecate de juriu. Nici censura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau distributiunea ori-carei publicatiuni nu se va putea reinfiinta. Pentru publicatiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiunea prealabila a autoritatei. Nici o cautiune nu se va cere de la diaristi, scriitori, editori, tipografi si litografi. Presa nu va fi supusa nici o data sub regimul avertismentului. Nici un jurnal sau publicatiune nu va putea fi suspendate sau suprimate. Autorul este respundetor pentru scrierile sele, era in lipsa autorului sunt respundetori sau girantul sau editorul. Veri ce jurnal trebue sa aiba un girant responsabil care sa se bucure de drepturile civile si politice.”

In zilele noastre,daca-ti publici ideile si optiunile intrun blog,risti sa fii sanctionat ca Sibilla.Azi maine vom fi cenzurati.