Arhive blog

Anna Ancher (18 august 1859 – 15 aprilie 1935), pictorita daneza

Anna Ancher – Lunch in the Garden

Anna Ancher – Sunshine in the Blue Room, 1891

Anna Ancher – Young Girl in a Garden with Orange Umbrella

Anna Ancher – Blue Clematis in the Artist’s Studio, 1913

Anna Ancher – Little Brother

Anna Ancher – Abendmahl in der Kirche von Skagen

Anna Ancher – A Funeral, 1891

Anna Ancher (18 august 1859 – 15 aprilie 1935) a fost o pictorita daneza asociata miscarii Skagen Painters, o colonie de artisti din nordul extrem al peninsulei Iutlanda.
Anna Kirstine Brøndum s-a nascut in Skagen, Danemarca, fiica lui Erik Andersen Brøndum (1820–1890) si a Anei Hedvig Møller (1826-1916). Ea a fost singura dintre pictorii gruparii Skagen Painters care s-a nascut si a crescut chiar in Skagen unde tatal ei detinea hotelul Brøndums Hotel. Talentul artistic talent al AnneiAncher a fost evident de la o varsta frageda si a devenit obisnuita cu arta pictoriala datorita numerosilor artisti care veneau sa picteze in Skagen, in nordul Jutlandei.
A studiat desenul timp de trei ani la colegiul de pictura Vilhelm Kyhn din Copenhaga, si si-a dezvoltat propriul ei stil, a fost un pionier in observarea jocurilor de umbra si lumina a diferitelor culori lumina naturala. De asemenea a studiat desenul in Paris la atelierul lui Pierre Puvis de Chavannes impreuna cu Marie Triepcke, care se va casatori cu Peder Severin Krøyer, alt pictor de la Skagen. In 1880 s-a casatorit cu pictorul Michael Ancher, pe care l-a cunoscut in Skagen. Au avut o fiica, pe Helga Ancher. In ciuda presiunii societatii ca femeile maritate trebuie sa se dedice indatoririlor casnice, ea a continut sa picteze si dupa casatorie.
Anna Ancher este considerata unul dintre cei mai mari pictori danezi datorita abilitatilor sale ca pictor de personaje si culori.

Ancher a preferat sa picteze interioare si teme simple din viata de zi cu zi a locuitorilor din Skagen, in special pescari, femei si copii. A fost intens preocupata de explorarea culorii si a luminii. Lucrarile artistei Anna Ancherau reprezentat, deseori, arta daneza in exterior. A primit medaliile Ingenio et Arti  in 1913 si Tagea Brandt Rejselegat in 1924.


zeno.org – Anna Ancher

Anna Ancher (18 august 1859 – 15 aprilie 1935), pictorita daneza

Tot in 18 august s-au nascut:

Telemaco Signorini (18 august 1835 – 1 februarie 1901), pictor italian.
Adamson-Eric (18 august 1902 – 2 decembrie 1968), artist estonian.

Din blogosfera.

Ioan Usca.Confuzia

Teo.Trafic cu Hituri (runda 130)

Cristian Lisandru.Click – “Preumblare”

Ulise.Poz(n)e de august 12 bis

GURA LU` AINŞTAIN – “Ce-aveţi, bă, vă credeţi torchemada?

Ulise.Lătrături ocoşe (170812)

Neagu Djuvara (18 august 1916), istoric, diplomat, filozof, jurnalist și romancier român

La multi ani, domnule Neagu Djuvara!

Neagu Djuvara

Neagu Djuvara (n. 18 august 1916, București) este un istoric, diplomat, filozof, jurnalist și romancier român.
Neagu Djuvara s-a născut la București într-o familie aristocrată de origine aromână, așezată în țările române la sfârșitul secolului al XVIII-lea și care a dat mulți oameni politici, diplomați și universitari. Tatăl său, Marcel Djuvara, șef de promoție la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, a murit căpitan de Geniu în armata română în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Tinca Grădișteanu, mama sa, aparținea ultimei generații dintr-un neam de mari boieri munteni.

Neagu Djuvara a publicat în principal despre istoria României și a poporului român. O bună parte din cărțile sale se referă la filosofia istoriei, concentrându-se în jurul problemei obiectivității istoriei și istoriografiei.

Djuvara este un susținător al continuării cercetărilor referitoare la istoria românilor, punând la îndoială calitatea cercetării din perioadele interbelică și comunistă, afirmând că anumite părți ale istoriei au fost accentuate sau suprimate pentru a deservi scopuri politice. Ipotezele lansate de Djuvara atrag deseori controverse și sunt văzute ca subminând identitatea națională română, cum este de pildă teoria că nobilimea din formațiunile statale medievale românești ar fi fost de origine cumană.

Deși unele dintre teoriile sale sunt neacceptate de majoritatea istoricilor români, Neagu Djuvara rămâne unul dintre cei mai importanți istorici români ai secolului XX, încurajând în general o atitudine critică asupra istoriei românilor și a istoriei în general. Opiniile sale legate de glorificarea istoriei naționale au atras la rândul lor critici din partea unor figuri politice naționaliste în România, fiind catalogate ca „antiromânești” și o influență nefavorabilă asupra percepției de sine la români și a românilor în afara granițelor țării.

Revolutia lui Djuvara: „Romanii erau numiti cumanii negri”.

Interviu – old.cotidianul.ro

Istoricul sustine, in cel mai recent volum al sau, aparut la Editura Humanitas, ca primii voievozi romani erau de origine cumana, la fel si o parte insemnata a boierilor de la curte.

Un voivod de origine cumana la inceputurile Tarii Romanesti”.

Sa va spun ceva. Romanii mei sint in intirziere cu aproape o suta de ani, ca mentalitate. Fiindca noi nu vrem sa admitem, fiindca nu stim si fiindca s-a ocultat lucrul acesta, ca nici o tara din Europa, dar nici una, nu si-a format in Evul Mediu un nou stat pornind de la bastinasi. Dar nici unul!

Pagina personala – Neagu Djuvara

Din blogosfera.

Cristian LISANDRU.Turistul (partea a patra)

Gabriela Elena.Reveniri intempestive şi Proverbe interpretabile

Telemaco Signorini (18 august 1835 – 1 februarie 1901), pictor italian

Telemaco Signorini – Chiacchiere a Riomaggiore

Telemaco Signorini – Poggio all’Isola d’Elba

Telemaco Signorini – Ward of the Madwomen at S. Bonifazio

Telemaco Signorini - Stradina di Settignano

Telemaco Signorini – Stradina di Settignano

 

Telemaco Signorini - Piazzetta a Settignano

Telemaco Signorini – Piazzetta a Settignano

Telemaco Signorini - Mercato Vecchio a Firenze

Telemaco Signorini – Mercato Vecchio a Firenze

Telemaco Signorini - Via Calimala

Telemaco Signorini – Via Calimala

Telemaco Signorini – Il ghetto di Firenze

Telemaco Signorini – Via Torta, Firenze

Telemaco Signorini – Il ponte sull’Affrico a Piagentina

Telemaco Signorini - Bambina che scrive

Telemaco Signorini – Bambina che scrive

 

Telemaco Signorini (18 august 1835 – 1 februarie 1901) a fost un pictor italian care a apartinut grupului cunoscut ca Macchiaioli.

S-a nascut in cartierul Santa Croce din Florenta si a avut de timpuriu o inclinatie spre literatura, insa incurajat de tatal lui, Giovanni Signorini, pictor de curte la marele duce de Toscana, el a decis sa studieze pictura. In 1852 s-a inscris la Academia din Florenta, iar in 1854 picta deja in aer liber. Anul urmator expunea pentru prima data picturi inspirate de lucrarile lui Walter Scott si Machiavelli la Florentine Promotrice.

In 1855 a inceput sa frecventeze Caffè Michelangiolo din Florenta, unde i-a cunoscut pe Giovanni Fattori, Silvestro Lega, Saverio Altamura si inca cativa artisti din Toscana care au devenit curand gruparea Macchiaioli. Macchiaioli, nemultumiti de conventiile invechite predate in academiile italiene de arta, au inceput sa picteze in aer liber in scopul de a captura lumina naturala, umbrele si culorile. Ei au fost precursorii impresionistilor care, incepand din anii 1860 vor  urmari acelasi lucru in Franta.

Signorini a fost voluntar in Al Doilea Razboi Italian de Independenta din 1859, dupa care a pictat scene militare pe care le-a expus in 1860 si 1861. A facut prima calatorie in afara Italiei in 1861 cand a vizitat Parisul, unde s-a reintors in anii care au urmat. Acolo l-a cunoscut pe Degas si un grup de artisti italieni, pe Giovanni Boldini, Giuseppe De Nittis si Federico Zandomeneghi.Nu numai ca a devenit seful grupului Macchiaioli, insa era si polemistul lor.

Influenta fotografiei este sugerata deseori de compozitiile asmetrice din lucrarile lui Signorini, iar desenele de mai tarziu dezvaluie alte influente: cele din arta japoneza si Whistler, in simplificarea formelor, efectele atmosferice si tratarea aplatizata a spatiului.

El a predat la Instituto Superiore di Belle Arti din Florence incepand cu 1892. Signorini a murit la Florence pe 1 februarie 1901.

Telemaco Signorini (18 august 1835 – 1 februarie 1901), pictor italian

Tot in 18 august s-au nascut:

Anna Ancher (18 august 1859 – 15 aprilie 1935), pictorita daneza.

Adamson-Eric (18 august 1902 – 2 decembrie 1968), artist estonian.

Din blogosfera. 

NAPOBLOGHIA.Miercurea făr’cuvinte 6 (leapșă ilustrată)  Rokssana.miercurea fara cuvinte 16 DianaEmma.Cum trebuie să mergi la cumpărături Călin Hera.Bucătarii din gips de pe litoralul românesc Teo Negură.Demolatorii

Adamson-Eric (18 august 1902 – 2 decembrie 1968), artist estonian

Adamson-Eric (1967)

Adamson-Eric (18 august 1902 – 2 decembrie 1968) a fost un  artist estonian care a lucrat mai ales pictura in arta aplicata.

Adamson-Eric. Self-portrait II (Self-portrait with a Noose)

Nascut  in Tartu ca Erich Carl Hugo Adamson, el a fost al patrulea copil al lui Jaan si Annei Adamson.A urmat scoala in Estonia, apoi a plecat la Berlin sa studieze la Scoala de Arte si meserii din  Charlottenburg. Dupa terminarea studiilor in Berlin,  Adamson s-a mutat in Paris si a studiat cu artistii: Charles Guerin, Roger Bissière, Moise Kisling si André Lhote inainte de a intra in academia particulara de arta a artistului rus  Vassili Shuhhayev si s-a concentrat pe  art deco si Neue Sachlichkeit (New Objectivity).

In iunie si iulie 1928, Adamson-Eric, impreuna cu artistii estonieni Eduard Wiiralt si Kristjan Tederau deschis in sfarsit o expozitie de arta in Tallinn. Cariera lui Adamson ca artist s-a intins pe o perioada de patru decenii.A murit in Tallinn, iar cele mai multe dintre lucrarile sale se afla in muzeul  Adamson-Ericde pe strada Lühike jalg.


Eesti Kunstimuuseum

Tot in 18 august s-au nascut:

Anna Ancher (18 august 1859 – 15 aprilie 1935), pictorita daneza.

Telemaco Signorini (18 august 1835 – 1 februarie 1901), pictor italian.

Din blogosfera.

Mirela Pete.Vedi Veneția!

Elisa-Stupefactie de termopane

Cristian.ŢARA IMPROVIZAŢIILOR

Călin Hera.Un ochi râde, altul plânge

Ioan Usca.Datini bulversate