Arhive blog

16 iulie 1054 – Marea Schisma dintre bisericile crestine occidentale si bisericile orientale de rit bizantin

Update 2:Am primit de la pct:“Ereziile” catolice revizitate de un istoric crestin ortodox (2): Imaculata conceptiune, Infailibitatea Papei, Purgatoriul

Update 1:Am primit de la Elefterie acest articol:„Ereziile” catolice revizitate de un istoric crestin ortodox

Marea Schismă din 1054 este un eveniment ce a împărţit creştinismul în două mari ramuri, vestică (catolică) şi estică (ortodoxă). Anul în care s-a petrecut este 1054, deşi tensiunile datau de multă vreme între creştinătatea latină şi cea greacă. Principalele cauze au fost dispute asupra autorităţii papale şi inserării clauzei Filioque în Crezul de la Niceea, deşi au existat şi cauze minore, cum ar fi dispute legate de jurisdicţia asupra anumitor regiuni, sau de alte practici liturgice.

Simbolul credinţei sau Crezul niceno-constantinopolitan e una din cele trei mărturisiri de credinţă creştine.

Versiunea ortodoxă

Versiunea oficială curentă a Crezului în Biserica Ortodoxă Română este următoarea (sursa: site-ul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române).

1. Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.
2. Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii: Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel ce este de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
3. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
4. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.
5. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
6. Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.
7. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii si morţii, a Căruia împărăţie nu va avea sfârşit.
8. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, Care a grăit prin prooroci.
9. Şi întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.
10. Mărturisesc un Botez, întru iertarea păcatelor.
11. Aştept învierea morţilor.
12. Şi viaţa veacului, ce va să fie. Amin.

Versiunea oficiala curentă a Crezului în Biserica Română Unită cu Roma este următoarea :

1. Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl atotţinătorul, făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.
2. Şi într-unul Domn, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, unul născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
3. Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a coborât din cer, S-a întrupat de la Spiritul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
4. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi S-a îngropat.
5. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
6. Şi S-a înălţat la cer şi şade de-a dreapta Tatălui.
7. Şi iarăşi va veni cu mărire să judece viii şi morţii; a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.
8. Şi în Spiritul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care de la Tatăl şi de la Fiul purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, Care a grăit prin proroci.
9. Într-una, sfântă, catolică şi apostolică Biserică.
10. Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor.
11. Aştept învierea morţilor
12. Şi viaţa veşnică ce va veni. Amin.

Remarce

* În textele religioase de limbă română, forma Iisus Hristos este specifică ortodoxiei, în timp ce forma Isus Cristos este specifică celorlalte biserici creştine (asa cum este explicat în pagina Isus din Nazaret).
* Cuvântul „sobornicească” înlocuieşte în versiunea ortodoxă cuvântul grec „catholicos”, ce inseamna „universal”. Schimbarea e datorată traducerii slavone, şi a fost preluată în limba română. Mai multe informaţii în a doua referinţă. Trebuie precizat că nu doar ortodocşii români au evitat traducerea lui „catholicos” cu „catolic” pentru a evita confuzie cu Biserica Romei. Biserica Ortodoxă din Finlanda utilizează atât în versiunea finlandeză cât şi în cea suedeză a Crezului formulări care se pot traduce prin „universal” sau „atotcuprinzător” („allmänlig” in suedeză, respectiv „yhteiseen” în finlandeză. (nu este aşa: fraza folosită în liturghia ortodoxă este, de fapt, următoarea: „… yhteen pyhään katoliseen ja apostoliseen kirkkoon…”)
* Versiunea greco-catolică a Crezului nu urmează dogma Filioque. La Unirea cu Roma s-a decis ca liturghia (şi deci Crezul) să rămână neschimbate. Această dogmă se foloseşte doar în cazul în care credinciosul trebuie să îşi mărturisească credinţa; în practică astăzi se foloseşte versiunea care conţine dogma: „care de la Tatăl şi de la Fiul purcede”.

Ecumenism.