Arhive blog

Ciprian Porumbescu (14 octombrie 1853 – 6 iunie 1883), compozitor român

Ciprian Porumbescu – Balada

Ciprian Porumbescu

Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Bucovina – d. 6 iunie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, județul Suceava) a fost un compozitor român.

A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, unde conduce corul Societății Culturale „Arboroasa”. În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.

Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.

După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou”, piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri.

Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris piesele sale cele mai valoroase. Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „la malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostașilor români” și altele.

Sursa:Wikipedia

Din blogosfera. 

Mirela Pete.Dincolo de Roșu

Mirela Pete.Puteam să trecem prin curcubeu

 Zamfir Turdeanu’. Intrat la apă

Reflexii: Un câine, doi câi | Penelopa Întâia

 Reflexie: Blocuri de peste drum | Florina Lupa Curaru

Ciprian Porumbescu (14 octombrie 1853 – 6 iunie 1883), compozitor român

Ciprian Porumbescu – Balada

Ciprian Porumbescu

Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Bucovina – d. 6 iunie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, județul Suceava) a fost un compozitor român.

Ciprian Porumbescu se naște la 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, într-o casă modestă de țară, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu.

Din cauza sărăciei, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă și completă. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, unde conduce corul Societății Culturale „Arboroasa”. În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.

Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.

După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou”, piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița.

Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris piesele sale cele mai valoroase. Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „la malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostașilor români” și altele.

Mult prea devreme, la doar 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză, Ciprian Porumbescu, se stinge din viață, în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii sale, Mărioara, la 6 iunie 1883.

Sursa:Wikipedia

Din blogosfera. 

Ioan Usca.Flăcăul cel năzdrăvan – 3

lunapatrata.Cerşetoarea…

innerspacejournal.59 de principii ale profesorului de succes (28) 

Teo Negură.Hotel Ampoi, adică la bohème

Adolphe Joseph Thomas Monticelli (14 octombrie 1824 – 29 iunie 1886), pictor francez

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - Femme au Paon

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Femme au Paon

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - Visit to a Princess

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Visit to a Princess

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - Fete Champetre

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Fete Champetre

 Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - Women in a Forest

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Women in a Forest

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - Torchlight Procession

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Torchlight Procession

 Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - The Promenade

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – The Promenade

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - Women of Algeria

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Women of Algeria

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - The Terrace of Chateau of St. Germain

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – The Terrace of Chateau of St. Germain

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - Empress Eugenie And Her Attendants

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Empress Eugenie And Her Attendants

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Portrait of a Woman

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - Port of Cassis

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Port of Cassis


Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Seascape Near Marseille

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - The Hayfield

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – The Hayfield

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - The market at Marseille

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – The market at Marseille

Adolphe Joseph Thomas Monticelli (14 octombrie 1824 – 29 iunie 1886) a fost un pictor francez din generatia premergatoare impresionistilor.

Monticelli s-a nascut in Marseille. A urmat École Municipale de Dessin din Marseille intre 1842 si 1846, urmand apoi studiile in Paris sub indrumarea lui  Paul Delaroche la École des Beaux-Arts. In Paris a pictat copii dupa vechii maestri  de la Louvre si a admirat schitele lui Eugène Delacroix. In 1855 a intalnit-o pe Narcisse Diaz, o membra a Scolii Barbizon, cei doi mergand deseori impreuna sa picteze in padurea Fontainebleau. Monticelli a adoptat frecvent practica lui Diaz de a introduce in peisaje nuduri sau figuri in costume elegante. A realizat un stil individual de pictura romantica in care  suprafetele bogat colorate, cu luciu, pete, puncte au produs un efect stralucitor. A pictat rafinat subiecte inspirate de Antoine Watteau; de asemenea a pictat naturi statice, portrete si subiecte orientale care s-au datorat in mare parte exemplul lui Delacroix.

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Still Life with Wild and Garden Flowers

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - Flower still life

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Flower still life

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli - Bouquet of Flowers

Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli – Bouquet of Flowers

Dupa 1870, Monticelli s-a reintors in Marseille, unde a trait in saracie in ciuda randamentului sau mare, el vanzandu-si tablourile pe sume mici. Un om singuratic caruia nu-i placea sa iasa in lumee, artistul s-a dedicat in intregime artei sale.Tanarul Paul Cézanne s-a imprietenit cu Monticelli in anii 1860, iar influenta lucrarilor batranului pictor se poate vedea in lucrarile lui Cézanne din acea perioada. Intre 1878 si 1884 cei doi artisti au pictat impreuna peisaje de tara.Cu toate ca  Monticelli a experimentat folosirea luminii reflectand descoperirea impresionistilor, el a considerat obiectivitatea acestei abordari ca nefiind placuta. S-a confruntat cu o critica asupra stilului sau de pictura, insa el a continuat sa picteze asa. Opera acestui pictor instinctiv a atins cea mai mare spontaneitate in perioada dinaintea mortii sale in 1886. In libertatea sa picturala, opera lui Monticelli o prefigureaza pe cea a lui Vincent van Gogh, care i-a admirat creatiile foarte mult dupa ce le-a vazut in Paris cand a ajuns acolo in 1886. Van Gogh a adoptat imediat o paleta mai stralucitoare si o abordare indrazneata, remarcand mai tarziu: „Uneori cred ca eu il continui cu adevarat pe acel om”.

Adolphe Joseph Thomas Monticelli (14 octombrie 1824 – 29 iunie 1886), pictor francez

Din blogosfera.

Elisa.Australia (7)
Mirela.Kate Bush sau melodicitatea stranie
Ioan Usca.Farmecul toamnei
Cristian.Nocturnă (fragment)
Cristian Dima.Cafeneaua cu vicii…
Gabriela Elena.Scurt CV de caine
Diana Emma.Inocență masculină
CELLA.supărări 😦
Călin Hera.Un whisky bun. Primul palon