Arhive blog

Lucian Grigorescu (1 februarie 1894 – 28 octombrie 1965), pictor post-impresionist român

Lucian Grigorescu - Vedere din atelier (Acoperișuri din București)

Lucian Grigorescu – Vedere din atelier (Acoperișuri din București)

Lucian Grigorescu - Chibiți în Cișmigiu

Lucian Grigorescu – Chibiți în Cișmigiu

Lucian Grigorescu - Acoperișuri dinspre Piața Sf. Gheorghe

Lucian Grigorescu – Acoperișuri dinspre Piața Sf. Gheorghe

Lucian Grigorescu - Bucureștiul Vechi dinspre Sf. Spiridon

Lucian Grigorescu – Bucureștiul Vechi dinspre Sf. Spiridon

Lucian Grigorescu - Peisaj din Bucureşti

Lucian Grigorescu – Peisaj din Bucureşti

Lucian Grigorescu - Peisaj din Bucureşti

Lucian Grigorescu – Peisaj din Bucureşti

Lucian Grigorescu - Peisaj din Balcic

Lucian Grigorescu – Peisaj din Balcic

Lucian Grigorescu - Balcic

Lucian Grigorescu – Balcic

Lucian Grigorescu - Peisaj la Balcic

Lucian Grigorescu – Peisaj la Balcic

Lucian Grigorescu - Dealuri la Balcic

Lucian Grigorescu – Dealuri la Balcic

Lucian Grigorescu - Case și dealuri la Balcic

Lucian Grigorescu – Case și dealuri la Balcic

Lucian Grigorescu - Peisaj

Lucian Grigorescu – Peisaj

Lucian Grigorescu - Potecă prin pădurea Mogoșoaia

Lucian Grigorescu – Potecă prin pădurea Mogoșoaia

Lucian Grigorescu - Pădurea de fagi

Lucian Grigorescu – Pădurea de fagi

Lucian Grigorescu - Munci de primăvară

Lucian Grigorescu – Munci de primăvară

Lucian Grigorescu - Uliță dobrogeană

Lucian Grigorescu – Uliță dobrogeană

Lucian Grigorescu - Case la Medgidia

Lucian Grigorescu – Case la Medgidia

Lucian Grigorescu - Marea la Tuzla

Lucian Grigorescu – Marea la Tuzla

Lucian Grigorescu - Peisaj din Cassis

Lucian Grigorescu – Peisaj din Cassis

Lucian Grigorescu - Peisaj din Martigues

Lucian Grigorescu – Peisaj din Martigues

Lucian Grigorescu - Portul Martigues.

Lucian Grigorescu – Portul Martigues.

Lucian Grigorescu - Peisaj din sudul Franţei

Lucian Grigorescu – Peisaj din sudul Franţei

Lucian Grigorescu - Case din Via Ripetta

Lucian Grigorescu – Case din Via Ripetta

Lucian Grigorescu - Natură statică cu fructe

Lucian Grigorescu – Natură statică cu fructe

Lucian Grigorescu - Flori

Lucian Grigorescu – Flori

Lucian Grigorescu - Țărăncuță cu mărgele roșii

Lucian Grigorescu – Țărăncuță cu mărgele roșii

Lucian Grigorescu - Femeie în interior.

Lucian Grigorescu – Femeie în interior.

Lucian Grigorescu(n. 1 februarie 1894, Medgidia – d. 28 octombrie 1965, București) a fost un pictor român postimpresionist.

Studiază pictura cu G.D. Mirea și Gabriel Popescu între 1912 și 1915 la Academia de Belle Arte din București. Își continuă formația artistică la Roma (1921-1923) și Paris (1924), unde frecventează atelierele de la „Grande Chaumière” și „Académie Ranson”, în atelierul lui Roger Bissière. Pe un drum urmat adesea de artiști, începând cu repezentanții impresionismului, călătorește spre sudul Franței, lucrând, între 1927-1939 la Cassis, fascinat de lumina intensă, de culorile proaspete ale regiunii. Participă la saloanele oficiale din România, la expoziții organizate de „Tinerimea Artistică”, „Grupul nostru”, „Arta” etc.

Lucian Grigorescu a fost înainte de toate un pictor al naturii, dar aici trebuie adăugată și natura umană. Cele mai multe portrete aparțin perioadei târzii a artistului, totuși și în tinerețe a realizat unele portrete semnificative. Printre acestea este de menționat „Arlechinul”, aflat în muzeul Zambaccian.

În 1948, Lucian Grigorescu a fost ale membru corespondent al Academiei Române.

Cititi mai multe pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Grigorescu

Lucian Grigorescu (1 februarie 1894 – 28 octombrie 1965), pictor român postimpresionist

http://www.dailymotion.com/video/xxy75r_lucian-grigorescu-pictor-roman_creation

Tot in 1 februarie s-au nascut:

Ion Luca Caragiale, (n. 1 februarie S.N. 13 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, Țara Românească, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, România – d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Sava Henţia(n. 1 februarie 1848, Sebeșel, Alba – d. 21 februarie 1904), pictor român.

Ştefan Luchian (1 februarie 1868, Ştefăneşti, Botoşani – 28 iunie 1916, Bucureşti), pictor român, denumit poetul plastic al florilor.

Thomas Cole (1 februarie 1801 – 11 februarie 1848) a fost un pictor american nascut in Anglia. E considerat fondatorul Hudson River School, o miscare americana de arta care a aparut la mijlocul secolului al 19-lea.

Albert Lebourg (1 februarie 1848 – 6 ianuarie 1928), pictor peisagist francez.

Din blogosfera.

Ulise.Lumina

Dana.scrisoare către fiica mea

Mirela Pete.Culoare si formă – atelier. Miercurea fără cuvinte

Gabriela Savitsky.Shopping

Teo Negură.Pe usa din dos

Ioan Usca.Ţurţurele

Ulise al II-lea cel Ocoş.101 de … bancuri (3)

Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 01.02.12

A.P.I.S. România.Noi şi ai noştri – 01.02.12

Blog de Filumenistă.Pe chibrituri: Porumbel alb, simbol al păcii

Ulise al II-lea cel Ocoş.Lătrături ocoşe (010212)

Călin Hera.Pietre înainte de a crăpa de frig

„Politică” si pictura

Caragiale si Vlahuta

– Domnule, mai trebuie materie, îmi zice tipograful.

– Multă?

– Multă.

– Bine, aşteaptă.

Poftim – zic eu în gându-mi – poftim de scrie mofturi fără inspiraţie. A! de ce n-am avut bunul gând să scoatem un ziar politic grav, în loc de Moftul ăsta! Ce abundentă materie! Ce comodă viaţă! şi ce onoare! Ce satisfacţie morală! Un redactor grav, al unei gazete grave – asta este o situaţie socială înaltă… Dar nişte moftangii!

Da, dar avem satisfacţia că…

– Domnule, mă-ntrerupe zeţarul, să mai aştept?

– Da, să mai aştepţi, şi dacă asta te osteneşte prea mult, fii bun şi dă-mi o idee, o inspiraţie… Ce rubrică lipseşte?

– „Politica”.

– „Politica”? aşteaptă… Mă execut la moment!

Şi încep să scriu şi dau filă cu filă pe nerăsuflate acestui monstru de zeţar, care se hrăneşte cu manuscris… Brrr! murdară hrană!

Legea maximului

Destul!

Naţiunea este sătulă de turpitudinile, mişeliile, jaful, corupţiunea, infamia, trădarea intereselor ei celor mai sacre, de cruzimea, cinismul, sfruntarea, ticăloşia şi scârba acestui regim poreclit conservator, regim vitreg şi căzut, corupt şi corupător, infam şi infamant. Naţiunea e sătulă: Destul!

Ce vor oamenii-strigoi, ieşiţi din tenebrele reacţiunii la lumina zilei? Ce vor aceste fantome plămădite din rachiu, spirt, basamac, ciomag, chinoros şi sânge?

Vor oare să arunce ţara pe calea desperării, pe calea deznădejdii, pe calea exasperării, pe calea celor mai extreme mijloace de rezistenţă? O vor aceasta? să ne spună.

Până atunci le zicem încă o dată: destul – Naţiunea este sătulă de faptele voastre!
*

– Dar bine, domnule – zice zeţarul, venind cu corectura – ăsta este un articol de opoziţie, şi mi se pare că Moftul nu e ziar opozant; aţi făcut poate greşală.

– Tovarăşe – răspund eu ca un adevărat socialist – ai dreptate; am făcut o greşală pe care trebuie s-o repar. Mergi şi culege şi aceasta:

Legea maximului

Domnii colectivişti sunt incorijibili şi imposibili.

După ce Naţiunea, sătulă de turpitudinile, mişeliile, jaful, corupţiunea, infamia, trădarea intereselor ei celor mai sacre, de cruzimea, cinismul, sfruntarea, ticăloşia şi scârba acelui regim poreclit colectivist, regim vitreg şi căzut, corupt şi corupător, infam şi infamant, după ce Naţiunea sătulă le-a strigat destul! ce mai vor oamenii ieşiţi din tenebrele demagogiei la lumina zilii? Ce vor aceste fantome plămădite din rachiu, spirt, basamac, ciomag, tibişir şi sânge?

Vor oare să împingă pe guvern la măsuri desperate, deznădăjduite, exasperate, pe calea celor mai extreme măsuri pentru apărarea ordinii? O vor aceasta? să ne-o spună.

Până atunci, le zicem încă o dată, destul… Naţiunea este sătulă de frazele voastre!
*

– Domnule, mai trebuie materie.

– Să se usuce cerneala aceluia ce a pronunţat aceste cuvinte! Mai trebuie! mai trebuie! strig eu exasperat. Dar crezi tu, tovarăşe, că mintea mea este o fântână nesecată? Ţi-am dat două articole de fond, de vederi şi de forme aşa de deosibite, şi tot ţi se pare că nu-i de ajuns!… Cât mai trebuie?

– O bucată mică.

– Aşteaptă:

Legea maximului

Întrebăm pi Lascar Catargi, racul din Menajeria regală, pănă cănd cu enfamiile? Pănă cănd, călcănd peste cuvântul de onoare ce m-a tradat când mi l-o spus în şedinţa solemnă pi care s-o giurat la Ieşi cu opoziţia unită, care guvernul o fost combătut din cauza enfamiilor, că Shylockul încoronat, papistaşul catolic împreună cu nepoţelul seu nu vor mai capata nouă domenii, sau daca o minţit atunci, să vină să ne spună acuma ca să ştie publicul, să ştie ţara cu ce ramolit bătrân avem a face!

Voi stigmatiza…
*

– E destul atâta, mă-ntrerupe zeţarul.

– Crez şi eu! numai eu ştiu cât am muncit.

Apărut în 1893

Ion Luca Caragiale


Ion Luca Caragiale
s-a nascut in 1 februarie 1852, in localitatea Haimanale, judeţul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, judeţul Dâmboviţa, A fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.

„Tot Mitica” de Ion Luca Caragiale

Ştefan Luchian – Autoportret

Tot in 1 februarie, anul 1868 s-a nascut Ştefan Luchian (Ştefăneşti, jud.Botoşani ), pictor român, denumit poetul plastic al florilor.

Ştefan Luchian – Crizanteme galbene

Stefan Luchian(1 februarie 1868 – 28 iunie 1916), pictor român