Category Archives: Romania
Ziua Armatei Române
Ansamblul Monumental Carei
Monumentul Eroilor Militari Romani (Bucureşti)
Le doresc tuturor militarilor activi si rezervisti “La multi ani!” cu sanatate si o viata mai buna alaturi de noi toti!
Ziua Armatei Române este ziua când în România se sărbătorește Armata Română, care la data de 25 octombrie 1944 a eliberat de sub ocupația horthystă Transilvania de Nord.
La 12/24 noiembrie 1859, Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este înființat Statul Major General. Bazele moderne ale constituirii și consacrării Forțelor Terestre pot fi plasate în timp din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aviația militară română a luat ființă în anul 1910 datorită colaborării societății civile cu Ministerul de Război, iar primul avion militar de concepție și construcție românească, proiectat de inginerul aviator Aurel Vlaicu și realizat la Arsenalul Armatei, a zburat la 17 iunie 1910. După unirea Principatelor Române, în anul 1859, s-a acționat pentru contopirea flotelor din Moldova și Muntenia și organizarea unei structuri navale unitare ce s-a numit Corpul Flotilei. Prima flotilă militară a statului român a avut în compunere 6 salupe-canoniere și era dispusă în 6 baze, în porturile Chilia, Ismail, Galați, Brăila, Giurgiu și Calafat.NMS Delfinul este numele a primului din cele două submersibile cu acest nume ale Marinei Militare Române. Cel actual, numit tot „Delfinul” în memoria primului, a fost construit în URSS. Marina militară Română mai avea înainte de Al Doilea Război Mondial alte două submarine: Rechinul și Marsuinul.
În Armata României, uniformele militare sunt purtate conform unui regulament. Toți militarii, indiferent de grad, inclusiv cei în rezervă și în retragere care au aprobare de a purta ținută militară, sunt obligați să cunoască și să aplice prevederile acestuia privind ținutele. Etapele de evoluție a uniformelor militare românești sunt legate de momente ale organizării armatei și reflectă caracterele epocii.Distincțiile militare onorifice sunt însemne care simbolizează aprecierea faptelor deosebite săvârșite în timpul îndeplinirii misiunilor militare. Ele cuprind embleme, insigne onorifice, plachete, denumiri onorifice și distincții de serviciu.
La mulţi ani, România!La mulţi ani, români!
La mulţi ani, România!
La mulţi ani, români!
Theodor Aman – Unirea Principatelor
Gheorghe Tattarescu – Unirea Principatelor
Gheorghe Tattarescu – Deşteptarea României
Theodor Aman – Hora Unirii la Craiova
Constantin Daniel Rosenthal – România Revoluţionară (modelul este Maria, soţia lui C.A. Rosetti)
Theodor Aman – Tudor Vladimirescu
Carol Popp de Szathmary – Alexandru Ioan Cuza
Carol Popp de Szathmary – Doamna Elena Cuza
Elena Popea – Regina Maria
Carol Popp de Szathmary – Carol I în biroul de lucru de la Cotroceni
Carol Popp de Szathmary – Vizita lui Carol I la Curtea de Argeş
Carol Popp de Szathmáry – Vizita lui Carol I la Mănăstirea și Cetatea Neamțului.
Carol Popp de Szathmary – Primirea lui Carol I in Bulgaria
Alexandru Popp – Peisaj cu cetatea Devei
Elena Popea – Castelul Bran
Elena Popea – Castelul Bran
Elena Popea – Interior din castelul Bran1
Ștefan Dimitrescu – Castelul Brancovenesc din Sambata de Sus
Ștefan Popescu – Vedere spre Cetatea Râșnovului
Arthur Verona – Studiu pentru Neagoe Basarab
Gheorghe Tattarescu – Oastea lui Mihai Viteazu
Theodor Aman – Solii Turci Aduc Daruri Lui Mihai Viteazul
Theodor Aman – Vlad Ţepeş şi Solii Turci
1 decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu Regatul Român, Ziua Națională a României
Ciprian Porumbescu (14 octombrie 1853 – 6 iunie 1883), compozitor român
Ciprian Porumbescu – Balada
Ciprian Porumbescu
Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Bucovina – d. 6 iunie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, județul Suceava) a fost un compozitor român.
A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, unde conduce corul Societății Culturale „Arboroasa”. În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.
Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.
După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou”, piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri.
Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris piesele sale cele mai valoroase. Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „la malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostașilor români” și altele.
Sursa:Wikipedia
Din blogosfera.
Mirela Pete.Puteam să trecem prin curcubeu
Zamfir Turdeanu’. Intrat la apă
Cred ca iubirea ne face mai buni
Cred, cred cu tarie ca n-ar mai fi atatea nenorociri, atata rautate, agresivitate, nesimtire, ticalosie, bataie de joc, inselaciuni si alte rele daca oamenii ar intelege ca trebuie sa respecte, sa iubeasca si sa ocroteasca si pe cei lipsiti de aparare, copii, persoane varstnice si in mod special, animalele de pe strada.Din nou am citit despre caini comunitari omorati cu cruzime, am vazut si cateva poze pe Facebook, am citit si cateva mesaje de o cruzime si ura cum nu-mi imaginam ca e posibil.De cand s-a intamplat nenorocirea cu Ionut, simt ca pe zi ce trece imi pierd speranta.Oamenii nu mai sunt oameni ci fiare dornice de sange, iar cei care incearca sa ne atraga atentia asupra pericolului de dezumanizare, sunt improscati cu mizerie, sunt amenintati, injurati… E prea trist.Nu numai pentru copii si oameni bolnavi si necajiti trebuie sa ne solidarizam ci si pentru animale chinuite, batute, lasate flamande si insetate.Si animalele sunt fiinte si trebuie tratate ca atare, iar cei care le ucid sunt criminali si trebuie judecati si pedepsiti.De ce sunt asa de multe animale pe strada?Nu cumva noi suntem vinovati?Stiti cati dintre noi isi iau un pui de pisica sau caine de care se satura dupa cateva zile?”Plange,face mizerie”.Cum sa nu planga daca e luat de la mama si fratii lui?Trebuie ingrijit cu dragoste si va va rasplati devenind cel mai bun prieten care va iubeste neconditionat.Multi dintre semenii nostri care se cred oameni sunt de fapt fiare insetate de sange care ucid cu si din placere, aceste fiinte se comporta la fel si cu oamenii lisiti de aparare.Animalele ne invata sa fim oameni.O catelusa sau pisica nu-si arunca puii la gunoi, nu-i vinde, nu-i omoara in bataie, nu-i trimite la cersit sau la munca, ii apara chiar cu pretul vietii.Cred ca doar iubirea si respectul fata de fiintele din lumea in care traim ne va salva de la dezumanizare.
Declaratia Universala a Drepturilor Animalului
SUNT SI EU UN SUFLET !Adopta un maidanez, Salveaza un suflet!
Mesajul Oanei Pellea apare în contextul în care în mai multe surse din media a fost vehiculată informaţia conform căreia familia copilului intenţionează să se constituie parte civilă în procesul ce va avea loc pentru pedepsirea celor vinovaţi de moartea acestuia. şi să solicite despăgubiri în valoare de un milion de euro. De asemenea, mama lui Ionuţ – într-un post în grupul de utilizatori de Facebook, constituit în memoria fiului său – se interesa de demersurile necesare pentru declararea lui Ionuţ martir sau mucenicde către Patriarhia Română. „Deoarece Ionut a murit ca un martir, in chinuri groaznice, si la o varsta atat de frageda, fiind un suflet curat si neprihanit, ma gandeam daca nu putem sa facem demersuri la Patriarhia Romana, astfel incat el sa poata fi declarat/ recunoscut martir sau mucenic de catre aceasta? Pentru ca am primit mai multe sugestii in acest sens, voiam sa va intreb daca, cunoaste cineva, ceva despre ce demersuri trebuie facute in sensul acesta?”, a intrebat Andreea Felicia Anghel, pe grupul de Facebook Ionut Anghel (In memoriam).
„Eu, pana azi, stiam ca doliul e doliu. Ca interesul e interes. Ca bun simt e bun simt si Penibilul penibil ! Eu stiam ca parintii si bunicii nu pot decat sa si planga copii sau nepotii. Sa si asume partea lor de VINA! Sa ceara dreptate si nu recompensa sau razbunare. Sa ceara solutii, ca drama traita de ei sa nu se mai repete Solutii! Si nici o SOLUTIE nu poate include termenul de ucidere! Aflu ca exista recompensa pentru moarte. …ca si cand banii pot recompensa. Ca si cand razbunarea, indreptata gresit, poate alina o MOARTE.
ps.
mai jos din dex , definitia corecta a martirajului. Martirii Reali ai Romaniei nu si au cerut NIciodata dreptul de a fi recunoscuti ca martiri! Pentru ca Adevarul nu urla Recompensa si nici Razbunare! Dumnezeu sa l odihneasca pe Ionut si sa i ierte pe parintii si bunicii lui!”,
a scris Oana Pellea pe pagina sa de Facebook.
Oana Pellea a decis să se retragă din activitatea de pe site-ul de socializare. in urma mesajelor pline de ura si rautate.
Poveste pentru Clubul Condeielor Parfumate, avand ca gazda pe Mirela Pete, tema de astazi a fost propusa de Diana.
Au mai scris povesti:
|
1.
|
2.
|
3.
|
|||
|
4.
|
5.
|
6.
|
|||
|
7.
|
8.
|
9.
|
|||
|
10.
|
11.
|
12.
|
|||
|
13.
|
14.
|
15.
|
|||
|
16.
|
17.
|
Iarna in pictura româneasca
La mulţi ani, România!
Aurel Băeșu – Casa de mahala in Iasi
Aurel Ciupe – Iarna la Cluj
Camil Ressu – Zi de iarnă
Camil Ressu – Zi de iarnă
Constantin Isachie Popescu – Iarnă grea
Constantin Isachie Popescu – Peisaj de iarnă
Dumitru Ghiaţă – Birtul satului, iarna
Dumitru Ghiaţă – Peisaj de iarnă
Gheorghe Petrașcu – Iarnă grea
Ignat Bednarik – Călători în faţa troiţei
Ignat Bednarik – Drumul spre casă
Ignat Bednarik – La troita
Ion Musceleanu – Iarna în Pangratti
Ion Musceleanu – Iarna pe strada Pangratti
Ion Ţuculescu – Iarnă la Costinești
Jean Cheller – Iarna în mahala
Jean Cheller – Iarna în mahala
Jean Cheller – Iarnă
Jean Cheller – Peisaj de iarnă
Jean-Alexandru Steriadi – Peisaj de iarnă
Ludovic Bassarab – Iarna
Rudolf Schweitzer-Cumpăna – Sfârșit de iarnă la Gherla
Ștefan Luchian – Ghereta din Filantropia
Ștefan Luchian – Iarna la Bariera Filantropia
Ștefan Luchian – Inainte, baieti
Ștefan Popescu – Magazinul de mărunţişuri
Ștefan Popescu – Peisaj de iarnă
 |
| Winter in painting.Iarna in pictura |
Surse:Wikipedia, Artmark, Google Din blogosfera. PILULA LU` LISANDRU.La mulţi ani, România! Mirela Pete.Points of view-atelier VIII Aurora.Aşteptându-l pe Moş Nicolae Ioan Usca.Nutriţionistul Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 145) Zamfir Pop.Cotidianu-n poze – 301112 Zamfir Turdeanu’.Sfântu’ Tudor Ulise al II-lea cel Ocoş.Lătrături ocoşe (301112) Blog de Filumenistă.Pe chibrituri: Luna cadourilor Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 30.11.12
Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876 – 16 martie 1957), sculptor român
Constantin Brâncuşi
Constantin Brancusi – Sarutul 1907
Constantin Brancusi – Adolescenta
Constantin Brancusi-Poarta Sarutului
Constantin Brâncusi – Coloana infinitului
Constantin Brâncusi – Masa tacerii
Constantin Brâncusi – Somnul
Constantin Brâncusi – Domnisoara Pogany
Constantin Brâncusi – Maiastra
Constantin Brâncusi – Rugaciune
Constantin Brâncusi – Rugaciune
Constantin Brâncusi – Cumintenia pamantului
Edward Steichen – Brancusi
video Constantin Brâncusi, sculptor român
Remember! Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.
“Eu am facut piatra sa cante pentru Omenire”(Brancusi)
Cateva vorbe despre Constantin Brâncuşi
O intalnire cu Brancusi
Tot in 19 februarie s-au nascut:
Marin Sorescu (19 februarie 1936 – 8 decembrie 1996, București), poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător.
Hans Dahl (19 februarie 1849 – 27 iulie 1937), pictor norvegian.
Gabriele Munter (19 februarie 1877 –19 mai 1962), pictorita expresionista germana.
Hans Grundig (19 februarie 1901 – 11 septembrie 1958), pictor şi grafician german antifascist.
Din blogosfera.
Mirela Pete.Dragi prieteni ai poveștii parfumate, spuneți prezent aici!
Cristian Lisandru.Omul agăţat de timp ca de un secundar al unui ceas nevăzut
Dana.exclusiv. bogdan mihai radu: „starea de a picta îmi dă senzația atemporalului”
Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 20.02.1
Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 106)
Gabriela Savitsky.Proiect guvernamental
Amintiri din filumenie.Vechi scăpărări (190212)
Ulise al II-lea cel Ocoş.Lătrături ocoşe (190212)
Zamfir Turdeanu’.Clipe încremenite (190212)
zamfirpop.Viaţa-n imagini (190212)
Daurel.Test de sinceritate.Din motive de promovare (a blogului)…
Grigore Vieru (14 februarie 1935 – 18 ianuarie 2009), poet român din Republica Moldova
Grigore Vieru
Grigore Vieru(n. 14 februarie 1935, satul Pererîta, fostul județ Hotin, România – d. 18 ianuarie 2009, Chișinău) a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
Doina si Ion Aldea Teodorovici – Reaprindeti candela
Reaprindeţi candela
de Grigore Vieru
Reaprindeţi candela-n răscruce
Lângă busuiocul cel mereu—
Degerat la mâni si la picioare
Se întoarce-acasă Dumnezeu.
Doamne,Cel din slăvi creştine
Ce păcate oare-ai săvârşit
Că te-au dus acolo si pe Tine
In Siberii fără de sfârşit ?!
Refren:
Toate le ierti,
Doamne de sus,
Cu blândeţe măreaţă
Chiar şi pe cei care te-au dus
In Siberii de gheaţă
Ninge frigul şi pustiul plouă
Degerată-mi este inima
Doamne,bine nu ne-a fost nici nouă
Fără sfatul şi lumina Ta
Doamne, intră şi-n a mea chilie
Si-amândoi, răniţi şi îngheţaţi
Să ne încălzim cu bucurie
Unul lângă altul ca doi fraţi.
Refren.
Toate le ierti,
Doamne de sus,
Cu blândeţe măreaţă
Chiar şi pe cei care te-au dus
In Siberii de gheaţă.
Din blogosfera.
Cristian Lisandru.ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR – “Menestrel”
Cristian Lisandru,Neam de piatră
Gabriela Savitsky.Intervenţia cu amperu’
Lili3.Calea rugăciunii – Sfântul Ioan Casian
Ion Luca Caragiale omagiat de Google
Google şi-a modificat, luni, logoul pentru a-l omagia pe Ion Luca Caragiale, la împlinirea a 160 de ani de la naşterea celebrului scriitor şi dramaturg român.
Anul 2012 este declarat Anul Caragiale, prilej cu care instituţiile de cultură din România vor organiza mai multe evenimente dedicate cunoscutului scriitor.
Mai multe pe gandul.info
Ion Luca Caragiale s-a nascut in 1 februarie 1852, in localitatea Haimanale, judeţul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, judeţul Dâmboviţa, A fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român, de origine greacă.
Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.
In continuare, trei linkuri de la postari mai vechi cu texte de Ion Luca Caragiale pentru cei care au chef sa citeasca.
“O invenţie mare”, de Ion Luca Caragiale
Din blogosfera.
i.o.flavius.Scuze, Coane Iancule! Semnat: Mitică
Cristian Lisandru.Prin viaţă, cu suflet deschis…
GURA LU` AINŞTAIN – “Iar a tras ăştian mestreţi, ferear balcu să le fie dă cap!”
lunapatrata.Fugi, deochi, dintre ochi…
Teo Negură.Desktop pe muzica buna
Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 29.01.12
Lili3.Calea pelerinului – 8 – despre rugăciune
Gabriela Savitsky.“Kerosenul” vine la pachet cu avioanele
Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 103)
Daurel.N-am prea comentat postarile…
Ileana Malancioiu (23 ianuarie 1940), poetă română
Ileana Malancioiu
Ochii De Pisica
de Ileana Malancioiu
Vazusem doi ochi galbeni în întunericul desavîrsit
si pornisem încet spre lumina calda a lor
si recunoscusem pisica noastra moarta acum doi ani
torcînd în liniste pe cuptor.
Am mîngîiat-o-ncet pe sira spinarii
si pe mustata arsa si pe bot
si ma miram ca nu-ntoarce capul spre mine
si-mi parea rau ca nu pot
s-o fac sa-nchida ochii ramasi deschisi
sau sa coboare iarasi în poala mea
de pe cuptoru-ncins peste masura
pe care dormea.
Apoi am vrut sa ma-ntorc dar nu-mi aminteam
de unde venisem în locul acela amagitor
si stam lînga pisica noastra si stiam ca e moarta
si-o auzeam cum toarce pe imensul cuptor.
As vrea
de Ileana Malancioiu
As vrea sa ma duc undeva sa nu mai stiu de nimic
sa ma intorc atunci cand voi fi uitat tot
sa-mi amintesc cu greu cum ma cheama si cine sunt
si sa invat ce mai pot
sa aflu spre a trai pana la capat
si a ma bucura ca sunt inca vie.
As vrea sa ajung undeva unde nu stie nimeni
nimic din tot ce se stie
si din ce se inventa inca
fara nici un fel de pretentii
impotriva mea si a tuturor
in lumea asta plina de inventii.
Dar unde e locul acela senin ma intreb
si plang in tacere si nimeni nu stie
mi-e frica de tot si de toate si-as vrea
sa ma bucur din nou ca sunt inca vie.
La multi ani!
Ileana Mălăncioiu (n. 23 ianuarie 1940, Godeni, Argeș) este o poetă contemporană și o eseistă română. De asemenea publicistă, disidentă, activist civic.
Nicolae Steinhardt declara despre Ileana Mălăncioiu :
„Aferim, femeie!
Curajoasă. Aspră. Le vede, le știe, le spune. Și cu suflet de muiere sensibilă, simțitoare. Suflet adânc, colțuros. Mare poetă.
Da, asta admir: o tărie inteligentă (foc) si totodată accesibilă milei, duioșiei (indirecte). Am calificat-o: o Antigonă ducându-l pe Oedip de mână, dar o Antigonă cu suflet de Electră (și de Ecaterina Teodoroiu).”
In 23 ianuarie s-a nascut Édouard Manet (23 ianuarie 1832, Paris – 30 aprilie 1883, Paris), pictor francez, precursor al impresionismului.
Si eu m-am nascut in 23 ianuarie.Azi e ziua mea.
Din blogosfera.
Gabriela Savitsky.Ce-aş face dacă aş fi Băsescu
Cristian Lisandru.APE TULBURI – “Bărbatul care înota fără să ştie de ce…”
Mirela Pete.Paul Cézanne, maestrul nostru, al tuturor
Teo Negură.Creduli, si totusi neincrezatori
CELLA.iarna vrajbei lor oaselor li dor, … doriri ‘aş’
Ulise al II-lea cel Ocoş.Obsesii româneşti
Ulise al II-lea cel Ocoş.Poz(n)e guralive
Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 21.01.12
G a b i, My heart to your heart 