Category Archives: remember
Nichita Stanescu:Cum să mă-nşurubez în aer?
Nichita Stănescu
Cum să mă-nşurubez în aer, pământule?
Cum să m-arăt din unghiul, al privirii,
gândule,
cu ce e mai puţin din mine dat pieirii?
Cum să m-arăt în trup pe care nu-l doresc
neîntomnat şi-n azvârlire,
plin de verdeaţă şi regesc
şi armăsar păscând câmpii asire?
Cum să-ţi atârn de nară, logodit,
şi sângelui tău să îi fiu nutreţ?
Cum să mă spulber din dorul gândit?
Şi cum să-ţi fiu nepreţios, de preţ?
Poate fiind?
Sau, poate nefiind?
Nichita Stănescu, numele la naştere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploieşti, judeţul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din Bucureşti) a fost un poet, scriitor şi eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
A fost laureat al Premiului Herder. În 1981 a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a.
Tot in 31 martie s-au nascut:
William Morris Hunt (31 martie 1824 – 8 septembrie 1879), pictor american, s-a nascut la Brattleboro, Vermont.
John La Farge (31 martie 1835 – 14 noiembrie 1910) pictor, muralist, a creat vitralii, a fost decorator si scriitor american.
Jules Pascin(31 martie 1885 – 5 iunie 1930), cunoscut ca Pascin, Jules Pascin sau Prince of Montparnasse, a fost un pictor bulgar.
Din blogosfera.
I.O.Flavius.Netimpul. Neviaţa. Necuvintele
Dana.pentru o țară civilizată…
Aurora.E parfum de primăvară !
Gabriela Savitsky.Pentru toti orfanii
Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876 – 16 martie 1957), sculptor român
Constantin Brâncuşi
Constantin Brancusi – Sarutul 1907
Constantin Brancusi – Adolescenta
Constantin Brancusi-Poarta Sarutului
Constantin Brâncusi – Coloana infinitului
Constantin Brâncusi – Masa tacerii
Constantin Brâncusi – Somnul
Constantin Brâncusi – Domnisoara Pogany
Constantin Brâncusi – Maiastra
Constantin Brâncusi – Rugaciune
Constantin Brâncusi – Rugaciune
Constantin Brâncusi – Cumintenia pamantului
Edward Steichen – Brancusi
video Constantin Brâncusi, sculptor român
Remember! Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.
“Eu am facut piatra sa cante pentru Omenire”(Brancusi)
Cateva vorbe despre Constantin Brâncuşi
O intalnire cu Brancusi
Tot in 19 februarie s-au nascut:
Marin Sorescu (19 februarie 1936 – 8 decembrie 1996, București), poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător.
Hans Dahl (19 februarie 1849 – 27 iulie 1937), pictor norvegian.
Gabriele Munter (19 februarie 1877 –19 mai 1962), pictorita expresionista germana.
Hans Grundig (19 februarie 1901 – 11 septembrie 1958), pictor şi grafician german antifascist.
Din blogosfera.
Mirela Pete.Dragi prieteni ai poveștii parfumate, spuneți prezent aici!
Cristian Lisandru.Omul agăţat de timp ca de un secundar al unui ceas nevăzut
Dana.exclusiv. bogdan mihai radu: „starea de a picta îmi dă senzația atemporalului”
Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 20.02.1
Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 106)
Gabriela Savitsky.Proiect guvernamental
Amintiri din filumenie.Vechi scăpărări (190212)
Ulise al II-lea cel Ocoş.Lătrături ocoşe (190212)
Zamfir Turdeanu’.Clipe încremenite (190212)
zamfirpop.Viaţa-n imagini (190212)
Daurel.Test de sinceritate.Din motive de promovare (a blogului)…
Grigore Vieru (14 februarie 1935 – 18 ianuarie 2009), poet român din Republica Moldova
Grigore Vieru
Grigore Vieru(n. 14 februarie 1935, satul Pererîta, fostul județ Hotin, România – d. 18 ianuarie 2009, Chișinău) a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
Doina si Ion Aldea Teodorovici – Reaprindeti candela
Reaprindeţi candela
de Grigore Vieru
Reaprindeţi candela-n răscruce
Lângă busuiocul cel mereu—
Degerat la mâni si la picioare
Se întoarce-acasă Dumnezeu.
Doamne,Cel din slăvi creştine
Ce păcate oare-ai săvârşit
Că te-au dus acolo si pe Tine
In Siberii fără de sfârşit ?!
Refren:
Toate le ierti,
Doamne de sus,
Cu blândeţe măreaţă
Chiar şi pe cei care te-au dus
In Siberii de gheaţă
Ninge frigul şi pustiul plouă
Degerată-mi este inima
Doamne,bine nu ne-a fost nici nouă
Fără sfatul şi lumina Ta
Doamne, intră şi-n a mea chilie
Si-amândoi, răniţi şi îngheţaţi
Să ne încălzim cu bucurie
Unul lângă altul ca doi fraţi.
Refren.
Toate le ierti,
Doamne de sus,
Cu blândeţe măreaţă
Chiar şi pe cei care te-au dus
In Siberii de gheaţă.
Din blogosfera.
Cristian Lisandru.ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR – “Menestrel”
Cristian Lisandru,Neam de piatră
Gabriela Savitsky.Intervenţia cu amperu’
Lili3.Calea rugăciunii – Sfântul Ioan Casian
Ion Luca Caragiale omagiat de Google
Google şi-a modificat, luni, logoul pentru a-l omagia pe Ion Luca Caragiale, la împlinirea a 160 de ani de la naşterea celebrului scriitor şi dramaturg român.
Anul 2012 este declarat Anul Caragiale, prilej cu care instituţiile de cultură din România vor organiza mai multe evenimente dedicate cunoscutului scriitor.
Mai multe pe gandul.info
Ion Luca Caragiale s-a nascut in 1 februarie 1852, in localitatea Haimanale, judeţul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, judeţul Dâmboviţa, A fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român, de origine greacă.
Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.
In continuare, trei linkuri de la postari mai vechi cu texte de Ion Luca Caragiale pentru cei care au chef sa citeasca.
“O invenţie mare”, de Ion Luca Caragiale
Din blogosfera.
i.o.flavius.Scuze, Coane Iancule! Semnat: Mitică
Cristian Lisandru.Prin viaţă, cu suflet deschis…
GURA LU` AINŞTAIN – “Iar a tras ăştian mestreţi, ferear balcu să le fie dă cap!”
lunapatrata.Fugi, deochi, dintre ochi…
Teo Negură.Desktop pe muzica buna
Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 29.01.12
Lili3.Calea pelerinului – 8 – despre rugăciune
Gabriela Savitsky.“Kerosenul” vine la pachet cu avioanele
Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 103)
Daurel.N-am prea comentat postarile…
Freddie Mercury (Queen) – I Want To Break Free
Freddy Mercury(5 septembrie 1946 – 24 noiembrie 1991)
Remember Freddy Mercury (născut Farrokh Bulsara; 5 septembrie 1946 – 24 noiembrie 1991) muzician britanic, cunoscut ca lider al trupei britanice Queen (introdusă în Rock and Roll Hall of Fame în 2001).
Queen – I Want To Break Free
Freddie Mercury:”Dacă mor mîine, nu-mi pare rău. Am trăit cu adevărat.”
In 24 noiembrie s-a nascut Henri de Toulouse-Lautrec ( 24 noiembrie 1864, Albi – 9 septembrie 1901, Malromé/Gironde) a fost un pictor francez din perioada post-impresionistă.
Jean Alexandru Steriadi (29 octombrie 1880 – 23 noiembrie 1956), pictor și grafician român
Jean Alexandru Steriadi – Corăbii în portul Brăila
Jean Alexandru Steriadi – Interior
Jean Alexandru Steriadi – Ahmet Ali
Jean Alexandru Steriadi(n. 29 octombrie 1880, București, d. 23 noiembrie 1956, București) a fost un pictor și grafician român, profesor universitar la Școala de Arte Frumoase din București și membru de onoare al Academiei Române din anul 1948.
A studiat la București cu G.D. Mirea, apoi la München și la Paris. A condus Muzeul Aman, apoi Muzeul Kalinderu și a fost profesor la Școala de arte plastice din București. Steriadi este inițiatorul și promotorul saloanelor de alb-negru în grafică. În prima perioadă de creație, Steriadi a fost preocupat de compoziția de mari dimensiuni, înfățișând scene din viața oamenilor simpli („Hamali în portul Brăilei”, „Chivuțele în Piața Mare”, „Vânzătoare de dantelă”), și de portret, demostrând o sensibilitate receptivă la vibrațiile sufletului uman. Mai târziu a pictat, cu o emoție uneori învăluită de o ușoară melancolie, peisaje urbane și acvatice, colțuri ale vechiului București, imagini din Dobrogea și din numeroasele sale călătorii. Pictura lui Steriadi, de o luminozitate delicat nuanțată, atestă asimilarea celor mai prețioase trăsături ale impresionismului. Desenator talentat, este autorul a numeroase portrete-schiță (în creion sau în peniță), care ating, în grafica românească, o culme a genului prin precizia caracterizării, spiritul de observație, umorul inteligent. Steriadi a practicat cu succes și litografia.
-
- Jean Alexandru Steriadi – Corăbii în portul Brăila
-
- Jean Alexandru Steriadi – Corăbii în port
-
- Jean Alexandru Steriadi – Mahoanele părăsite
-
- Jean Alexandru Steriadi – Iarna
-
- Jean Alexandru Steriadi – Peisaj dobrogean
-
- Jean Alexandru Steriadi – Primăvara
-
- Jean Alexandru Steriadi – Peisaj cu sălcii la marginea lacului
-
- Jean Alexandru Steriadi – Iarna în pădure
-
- Jean Alexandru Steriadi – Moschee
-
- Jean Alexandru Steriadi – Strada
-
- Jean Alexandru Steriadi – Interior
-
- Jean Alexandru Steriadi – Imagine din Balcic
-
- Jean Alexandru Steriadi – Case
-
- Jean Alexandru Steriadi – Interior de curte
-
- Jean Alexandru Steriadi – Peisaj cu case
-
- Jean Alexandru Steriadi – Ahmet Ali
-
- Jean Alexandru Steriadi – Portret de ţigancă
-
- Jean Alexandru Steriadi – Ţigănci florărese
 |
| Jean Alexandru Steriadi (29 octombrie 1880 – 23 noiembrie 1956), pictor și grafician român |
Tot in 29 octombrie s-au nascut si:
Regina Maria a României(n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia — d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul României), a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, consoarta regelui Ferdinand și regină a României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.
Andrei Ryabushkin (29 octombrie 1861 – 10 mai 1904), pictor rus ale carui lucrari prezinta viata rusilor obisnuiti din sec.al XVII-lea.
Gaston de la Touche (29 octombrie 1854 – 12 iulie 1913), pictor francez.
Din blogosfera.
Ulise al II-lea cel Ocoş.Raiul în curte
Ulise al II-lea cel Ocoş.Poze din arhivă
Clipe de Cluj.Al Di Meola la Cluj-Napoca
Ciprian Porumbescu (14 octombrie 1853 – 6 iunie 1883), compozitor român
Ciprian Porumbescu – Balada
Ciprian Porumbescu
Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Bucovina – d. 6 iunie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, județul Suceava) a fost un compozitor român.
Ciprian Porumbescu se naște la 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, într-o casă modestă de țară, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu.
Din cauza sărăciei, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă și completă. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, unde conduce corul Societății Culturale „Arboroasa”. În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.
Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.
După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou”, piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița.
Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris piesele sale cele mai valoroase. Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „la malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostașilor români” și altele.
Mult prea devreme, la doar 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză, Ciprian Porumbescu, se stinge din viață, în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii sale, Mărioara, la 6 iunie 1883.
Sursa:Wikipedia
Din blogosfera.
Ioan Usca.Flăcăul cel năzdrăvan – 3
innerspacejournal.59 de principii ale profesorului de succes (28)
Petre Țuțea (6 octombrie 1902 – 3 decembrie 1991), filozof român
Drama omului este dualismul existenței lui; e alcătuit din corp și suflet și joacă între corp și suflet la infinit. Corpul nu e etern iar sufletul, chiar dacă este, nu e convingător. Dar nici corpul nu este, în nici un fel, convingător. Capul nu are biruința definitivă; faptul că e muritor îi anulează esențialitatea. Tot ce există în noi și nu ne obligă să ne sinucidem din disperare se cheamă spirit.
Petre Tutea
Petre Țuțea (n. 6 octombrie 1902, Boteni, Muscel, județul Argeș – d. 3 decembrie 1991) a fost un eseist, filozof, economist și om politic român.
Născut în familia unui preot, a studiat la Liceul „Neagoe Basarab” din Câmpulung-Muscel și la Liceul „George Barițiu” din Cluj. A urmat Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, ajungând doctor în Drept administrativ, „Magna cum laude” (1929).
Petre Țuțea a fost supranumit un Socrate român datorită preocupărilor filosofice și rolului educativ pe care l-a asumat prin exemplul său personal în orice circumstanțe, chiar și în închisoare. Din cauza persecuției a publicat foarte puțin înainte de 1989, însă imediat după prăbușirea regimului comunist scrierile și interviurile sale au început să fie difuzate prin toate mediile.
Din blogosfera.
freestyler.fiecare zi ca și cum ar fi ultima
Stropi de suflet la vedere.MIERCUREA FĂRĂ CUVINTE: Pisici, pisici, pisici…
Panait Cerna (25 septembrie 1881 – 8 aprilie 1913), poet român
de Panait Cerna
Publicată în „Convorbiri literare”, XLII, nr. 1, ianuarie 1908.
Ades, pe mare, luna-ngândurată
Sub văl de nori alunecă tăcută,
Dar marea tot o simte și, zbătută,
Spre dânsa, vuietând, se-nalță toată…
În zarea viitorului pierdută,
Așa-mi plutești în taine-nvesmântată,
Dar sufletu-mi se zbate și te cată,
Iar gândurile mele te sărută.
Dar, de e scris să-mi fii în veci departe,
Să fugi de umbra mea, cum fugi de moarte,
O rugă am: Prin visul meu când treci,
Să te oprești în loc, surâzătoare,
Și să-mi lipești pleoapele mai tare:
În veci să dorm, să te visez în veci…
Panait Cerna
Panait Cerna, pe numele său de naștere Stanciof, de origine bulgară, (n. 25 septembrie 1881, Cerna, județul Tulcea – d. 8 aprilie 1913) a fost un poet intimist, romantic minor sau tradiționalist român, un epigon al poetului Mihai Eminescu.
A debutat cu un poem „Trecut”, imitație după poetul german Lenau în „Foaie interesantă”.
Centrul Județean al Creației Populare Tulcea a organizat, în anul 2001, cea de-a XXVI-a ediție a Concursului național de poezie și eseu „Panait Cerna”, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la nașterea poetului.
Din blogosfera.
Octavian Paler(2 iulie 1926 — 7 mai 2007), scriitor, jurnalist şi editorialist român
Am lăsat în urmă atîtea mări şi greşeli
încît mă întreb, de ce trebuiau toate acestea?
De ce ne trebuiau remuşcări pentru a învăţa să iubim?
De ce trebuiau toate acestea, de ce?
Da, trebuiau.
Trebuiau, poate.
Trebuia poate să fim mai întîi vinovaţi
pentru a învăţa să iubim.
Trebuia să greşim
pentru a cunoaşte sfîrşitul greşelii
şi poate numai cei ce-au fost la Troia au dreptul să spună
că ştiu totul despre iubire şi ţărm.
Nimeni nu va cunoaşte vreodată mai bine ca noi
ce înseamnă iubirea, pentru că nimeni
n-a pierdut-o şi n-a visat-o ca noi. Pentru că
nimeni n-a trebuit să tacă mai dureros decît noi
cu speranţa că-ntr-o zi vom striga: iată ţărmul! Pentru că
nimeni n-a privit ca noi steaua prăfoasă a singurătăţii
luminîndu-ne mîinile
în vreme ce ne-acopeream ochii ca să ne-aducem aminte mai bine.
Şi iarăşi cerul aşa cum îl ştiu, strălucind după ploaie,
şi mă întreb, poate, pentru ultima oară.
De ce trebuiau toate acestea, pe care nu le mai pot răscumpăra
decît iubind şi mai mult ţărmul
pe care stau şi visez că voi ajunge într-o zi?
Şi mai ales de ce suntem noi vinovaţi că toate acestea au fost?
Cînd eu n-am vrut decît să rămîn credincios.
Cînd noi n-am vrut decît să fim asemenea păsărilor
cărora nu le pasă nici de zei, nici de timp.
Octavian Paler
fragment din Cei care-am fost la Troia„
Octavian Paler
Octavian Paler (n. 2 iulie 1926 — d. 7 mai 2007) a fost un scriitor, jurnalist şi editorialist român, comentator al fenomenelor politice şi culturale româneşti.
Paradoxul zilelor noastre, Octavian Paler
“Scriu ca să mă justific…în ochii copilului care am fost.”Octavian Paler
“Ce ai dori ca oamenii sa stie?…Doar faptul ca sunt aici, intotdeuna…”
Jurnalul National – Octavian Paler, 85 de ani de la naştere
Din blogosfera.
