Category Archives: psihologie

Alfred Stevens(11 mai 1823 – 24 august 1906), pictor belgian

Alfred Stevens – La Parisienne japonaise

Alfred Stevens - The Japanese

Alfred Stevens – The Japanese

Alfred Stevens - Portrait of a Woman

Alfred Stevens – Portrait of a Woman

Alfred Stevens - Woman Wearing a Bracelet

Alfred Stevens – Woman Wearing a Bracelet

Alfred Stevens - La myope (The short-sighted woman)

Alfred Stevens – La myope (The short-sighted woman)

Alfred Stevens - Reveil

Alfred Stevens – Reveil

 

Alfred Stevens - The Painter and His Model

Alfred Stevens – The Painter and His Model

Alfred Stevens - Mon Atelier

Alfred Stevens – Mon Atelier

Alfred Stevens - The Japanese Mask

Alfred Stevens – The Japanese Mask

Alfred Stevens - Reverie

Alfred Stevens – Reverie

Alfred Stevens - The blue ribbon

Alfred Stevens – The blue ribbon

Alfred Stevens - Little girl with ducks

Alfred Stevens – Little girl with ducks

Alfred Stevens - Afternoon in the Park

Alfred Stevens – Afternoon in the Park

Alfred Stevens - Quai Aux Fleurs

Alfred Stevens – Quai Aux Fleurs

 

Alfred Stevens – Symphonie en vert

Alfred Stevens - Mere et Ses Enfants

Alfred Stevens – Mere et Ses Enfants

Alfred Stevens - The widow

Alfred Stevens – The widow

Alfred Stevens - Mrs Elizabeth Young Mitchell and her Baby

Alfred Stevens – Mrs Elizabeth Young Mitchell and her Baby

 

 

Alfred Émile Léopold Stevens(11 mai 1823 – 24 august 1906) a fost un pictor belgian.

Alfred Stevens s-a nascut in Bruxelles. A venit dintro familie de artisti:fratele mai mare, Joseph (1816-1892) si fiul sau Léopold (1866–1935) au fost pictori, alt frate de-al lui, Arthur (1825–99) a fost dealer de arta si critic. Tatal lui, care a luptat in razboaiele napoleonice in armata lui William I al Olandei, a fost un coectionar de arta care detinea cateva acuarele de Eugène Delacroix, printre altele. Parintii mamei lui aveau Café de l’Amitié din Bruxelles, un loc de intalnire pentru politicieni, scriitori si artisti.

Dupa moartea tatalui sau in 1837, Stevens a plecat sa studieze la Académie Royale des Beaux-Arts din Bruxelles, unde l-a cunoscut pe François Navez, pictor neo-clasic si studentul lui Jacques-Louis David care i-a fost director si un vechi prieten cu bunicul lui Stevens. In 1843, Stevens a plecat la Paris, langa fratele sau Joseph care se afla deja acolo. A fost admis la École des Beaux-Arts, cea mai importanta scoala de arta din Paris. Desi se spunea ca a devenit studentul directorului sau Jean Auguste Dominique Ingres, aceasta e prea putin probabil.La fel ca prietenul sau, pictorul belgian Florent Joseph Marie Willems (1823-1905) cu care a stat in Paris, Stevens a studiat cu atentie lucrarile unor pictori ca Gerard ter Borch si Gabriel Metsu.

Lucrarile lui Stevens au devenit cunoscute publicului pentru prima oara in 1851, cand trei dintre picturile lui au fost admise la Salonul din Bruxelles. A castigat premiul al treilea la Salonul din Paris in 1853 si premiul al doilea la Expozitia Universala din Paris in 1855. Lucrarea lui,  „Ce qu’on appelle le vagabondage [What is called vagrancy]” (Musée d’Orsay, Paris) a a tras atentia lui Napoleon III care, dupa ce a vazut scena din pictura, a ordonat ca soldatii sa nu mai fie folositi la adunarea saracilor de pe strazi.  In 1857, Stevens a facut prima sa vanzare importanta la un colectionar privat, cand  „Consolation” a fost cumparata cu 6.000 de franci de catre colectionarul si dealerul de arta din Berlin, Ravéné. In acelasi timp, el si fratele lui deveneau parte a lumii artei din Paris, cunoscand oameni ca fratii Goncourt, Théophile Gautier si Alexandre Dumas la saloanele printesei Mathilde, precum si in popularele cafenele. In 1858, Stevens s-a casatorit cu Marie Blanc, care venea dintro familie bogata belgiana si vechi prieteni cu familia Stevens. Eugène Delacroix a fost martor la ceremonia de nunta. In 1863 a primit Legiunea de Onoare (Chevalier) de la guvernul belgian. In 1867 a castigat premiul intai la Expozitia Universala din Paris, unde el si Jan August Hendrik Leys au fost starurile sectiunii belgiene. Printre prietenii lui s-au numarat Édouard Manet, Edgar Degas, Charles Baudelaire, Berthe Morisot, James Abbott McNeill Whistler,  Frédéric Bazille si Puvis de Chavannes si era un obisnuit al grupului care se aduna la Café Guerbois din Paris.

Stevens a luptat pentru Franta in timpul asediului Parisului in razboiul franco-prusac, insa s-a reintors in Belgia cu sotia si familia sa inainte de Comuna din  Paris. S-au reintors dupa razboi, iar Stevens a continuat sa aiba succes. In 1875, el a cumparat o casa mare cu gradina in Paris pen rue des Martyrs, care a aparut in picturile lui cat si ale altor artisti, inclusiv in „The Croquet Party” (Städel Museum, Frankfurt am Main) a lui Edouard Manet din anul 1873.In 1878 a fost facut comandant al Legiunii de Onoare si a castigat  inca un premiu intai la Salon.

In ciuda unor considerabile castiguri in urma vanzarii picturilor sale, Stevens a constatat ca o combinatie proasta in investitii si cheltuieli excesive pot cauza mari dificultati financiare. Stevens a inceput sa ia studenti privati, inclusiv pe  Sarah Bernhardt, care i-a devenit o prietena foarte apropiata, precum si pe  William Merritt Chase.

Singura importanta lucrare pe care a pictat-o in a doua parte a carierei sale este monumentala Panorama du Siècle, 1789-1889, pe care a pictat-o impreuna cu Henri Gervex. Stevens a pictat femeile si detaliile, iar Gervex a pictat barbatii, cu ajutorul a 15 asistenti. Lucrarea a fost primita cu interes la Expozitia Internationala tinuta in Paris in 1889. In 1895 s-a deschis o mare expozitie cu lucrarile lui in Brussels. In 1900, Stevens a fost onorat de Ecole des Beaux-Arts din Paris cu prima expozitie retrospectiva data vreodata unui artist in viata. In 1905 a fost primul artist in viata caruia i s-a permis o expozitie retrospectiva de arta belgiana in Bruxelles. Cu toate aceste expozitii, nu a reusit sa vanda destule lucrari pentru a se descurca mai bine financiar. Ramanand fara frate si cei mai multi prieteni care au murit,  murit singur in Paris in 1906.

Alfred Stevens(11 mai 1823 – 24 august 1906), pictor belgian

Tot in 11 mai s-au nascut:

Jean-Léon Gérôme (11 mai 1824 – 10 ianuarie 1904), pictor si sculptor francez apartinand Academismului.

Jean-Baptiste Carpeaux (11 mai 1827 – 12 octombrie 1875), sculptor si pictor francez.

Salvador Dalí, numele la naştere, Salvador Domingo Felipe Jacinto Dalí Domenech (11 mai 1904, Figueras, Spania – † 23 ianuarie 1989, Figueras) a fost un pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist în artă.

Din blogosfera.

Mirela Pete.Ilustratori de top, care îmi plac: Tony DiTerlizzi. Spiderwick Chronicles (I)

Teo Negură.Doi catari

Cristian Lisandru.PA – Proză Arhiscurtă – 85 de cuvinte

Pilula lu` Lisandru.GURA LU` AINŞTAIN – “Şi io copiam la greu, da nu mă prindea niminea, eram jmecher”

zamfirpop.Viaţa-n imagini (080512)

zamfirpop.Viaţa-n imagini (100512)

Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 11.05.12

Blog de Filumenistă.Pe chibrituri: C.P.L. Gherla

Zamfir Turdeanu’.Clipe încremenite (100512)

Ulise al II-lea cel Ocoş.Lătrături ocoşe (100512)

Trucuri pentru folosirea mintii

spots

Fiindca am postat un articol in care pe langa o frumoasa poveste de dragoste,era vorba si despre semnele unei boli de temut,Alzeheimer,cred ca nu strica sa stim ce putem face ca sa ne ingrijim pentru a nu ne ingrijora cu una cu doua cand ni se pare ca lucrurile o iau razna cu noi.

1. Amintiti-va mereu ca daca va ganditi la lucruri bune, atunci se vor produce lucruri bune. In schimb, contrariul e tot atat de adevarat.

2. Sunteti ceea ce ganditi ca sunteti. Daca va ganditi ca sunteti facut pentru a fi nefericit, veti fi nenorocit, daca va ganditi tot timpul ca sunteti bolnav, veti deveni bolnav. Daca va simtiti neadaptat, veti da gres peste tot.

3. Nu uitati ca subconstientul vostru nu argumenteaza niciodata. El accepta simplu si fara justificare ideile sau rationamentele constientului, oricare ar fi ele. Puteti sa va convingeti sub­constientul ca pamantul e plat, ca apa imbolnaveste de cancer sau altceva tot atat de absurd. Deci mare atentie la ce spuneti subconstientului vostru.

4. Aveti libertatea de a alege. Toata existenta noastra e bazata pe liberul arbitru. Aveti posibilitatea de a alege, atunci de ce nu ati alege fericirea, sanatatea si prosperitatea?

5. Rolul principal al subconstientului vostru este de a ocroti integritatea subconstientului vostru, ca sa nu fie coplesit de impresii false sau eronate. Dar – atentie! – constientul este cel care alege natura convingerilor voastre; precizati cele care va apartin in mod exclusiv.

6. Sugestiile si comentariile altora nu au nici o putere asupra voastra, in afara cazului, bineinteles, in care hotarati in alt fel – ceilalti nu pot comunica cu subconstientul vostru. Comentariile acestea va pot prejudicia, in momentul in care spiritul constient le repeta de mii de ori, pana cand reuseste sa convinga subconstientul de adevarul lor.

7. Fiti atenti la ce rostiti. Daca va petreceti timpul repetand ca sunteti incapabil, subconstientul vostru va va lua in serios. Am spus-o de nenumarate ori: el nu face deosebirea intre reali­tate si imaginar, el crede cu sfintenie tot ce-i relateaza constientul, in masura in care aceste cuvinte i se repeta de multe ori. Ca sa nu-l induceti in eroare, in loc sa spuneti „nu pot” spuneti mai curand „pot”. Transmiteti-i ideea ca reusiti tot ce va propuneti si acest lucru se va implini.

ScienceLine.ro

Dragoste si romantism – Intelegerea emotiilor

În viaţă invatam multe lucruri, dar din anumite motive nu invatam prea multe despre emotii! Pentru cei mai mulţi dintre noi, emotiile noastre sunt un mister. Noi ştim că le avem, dar nu prea avem idee de unde vin sau cum sa le traim mai pozitiv.

Un model care ne poate fi de ajutor a fost realizat de către psihologul Dr. C. Spezzano, care ne permite să devenim mai conştienţi de sine şi sa înţelegem mai bine emoţiile noastre. In orice orice punct din viaţă, emoţiile noastre vor simtite din şase perspective diferite.

Refuzul> Rezistenţa> Durerea> Vina> Teama> Dragostea

Refuzul – Multe din temerile si nesiguranta noastre sunt ascunse in subconstientul nostru, prin urmare,ele sunt complet necunoscute de noi si nu stim cum ne afecteaza viata. Noi negam de multe ori aceste situatii nesigure- o strategie inconstienta concepută pentru a evita sa ne confruntam cu o durere emotionala care credem că ar putea să ne copleseasca dacă ne ascundem temerile. Le ascundem fara o protecţie şi apoi încercam să ne traim viaţa. Din păcate, aceste situatii nesigure au un obicei prost de a reapare în viaţa noastră ca trauma emoţională, dificultăţi in relatie şi chiar probleme de sănătate.

Rezistenţa – Viata ne va face tot felul de provocări, iar acestea vor ridica temperatura emoţionala. În lupta pentru a nu fi la anaghie şi pentru a evita emoţiile negative, avem tendinţa de a rezista la oricine si orice care ar putea declanşa aceste senzatii neplacute. Aceasta implică în mod normal o formă de comportament compensator sau ne distragem de la tot ce ar putea determina durere. Încercand sa avem succes în educaţie sau cariera sau încercand sa fim o persoana ‘draguta’ sunt exemple tipice de compensatii, dar sunt multe, multe altele.

Durerea – Mai devreme sau mai târziu, de obicei, din cauza evenimentelor traumatice din viata noastra, rezistenta se frange şi începem să simţim durerea emoţională. Reacţia noastra este fie sa o alungam printro rezistenta mai mare sau negare,fie sa o pasam la altii – avem tendinţa de a da vina pe altii pentru emoţiile noastre negative. Aceasta se întâmplă in cazul unui comportament urât-argumente şi scandal cand judecam şi aruncam durerea în afara.

Vina – Avand tendinţa de a blama pe ceilalti pentru problemele noastre este in subconstientul nostru convingerea că, în fapt, noi suntem de vina. Aceasta vina se bazează pe respectul de sine foarte scazut si pe nostru de stima de sine scăzută şi pe caracterul rusinos pe care le avem de la o varsta foarte frageda si din credinţa ca am dezamagit oamenii (de multe ori pe parinti) si ca am ranit oamenii într-un fel. Auto-invinovatirea si vina sunt întotdeauna greşeli si multe din ceea ce facem se concentreaza pe indepartarea acestor emotii dăunătoare.

Teama – Toate aceste emoţii negative ascunse sunt de fapt temerile noastre profund îngropate. Suntem în stare să simtim, să înţelegem şi să depasim aceste temeri.

Dragostea – Deoarece mai degraba infruntam si ne vindecam de temerile noastre decat sa le suprimam sau sa le refuzam, descoperim că acestea ascund starile noastre naturale – cea a iubirii, spiritul pur şi energia pozitivă. Deoarece am indepartat durerea, vina şi teama am ramas cu frumusetea esentei noastre – plina de creativitate, abundenta si bucurie.

De obicei,experimentam aceste răspunsuri emoţionale secvenţial. Ele apar în reactiile noastre fata de oameni si evenimente din viaţa noastră. Emoţiile negative pot fi înţelese ca mecanisme de aparare pentru a evita senzaţia de durere, vină şi teama, care provine de obicei, din copilarie. Dacă vrem să câştigam mai multa conştientizare la nivel emoţional şi maturitate avem nevoie sa lucram la starile noastre emoţionale şi sa vindecam situatiile nesigure şi temerile noastre. Inţelegand natura starilor emotiilor,începem să înţelegem de ce avem anumite gânduri şi sentimente şi, de asemenea, înţelegem mai bine oamenii din jurul nostru. În ultimă instanţă, putem indeparta toate emoţiile negative, putem aduce mai multa dragoste în viaţa noastre şi îmbunătăţim relaţiile noastre şi experientele romantice.

( nu am sursa articolului)

2008 si copiii Indigo,speranta noastra

Copiii Indigo
Ce este un Copil Indigo?

Ce este un Copil Indigo? Şi de ce îi numim Copii Indigo?
Întâi definiţia: Un Copil Indigo este acel copil care prezintă un set nou şi neobişnuit de atribute psihologice şi are un model comportamental care nu a mai fost studiat până acum. Acest model conţine factori unici, comuni tuturor, care sugerează că cei care au contact cu ei (în special, părinţii) trebuie să schimbe modul de a-i creşte şi de a se ocupa de ei, pentru a ajunge la un echilibru. A ignora asemenea modele comportamentale noi, înseamnă să creăm în mintea acestei vieţi noi şi preţioase potenţialul unui dezechilibru şi al unei frustrări. Subiectul acestui capitol este să identificăm, să descriem şi să validăm caracteristicile unui Copil Indigo.
Se pare că există câteva tipuri de Copii Indigo, pe care le vom descrie mai târziu în acest capitol – dar, în lista următoare, vă putem da unele dintre cele mai obişnuite modele comportamentale. Se potrivesc ele cu cineva din cunoscuţii dumneavoastră? Iată zece din cele mai obişnuite trăsături ale Copiilor Indigo:

1. Ei vin în această lume cu sentimentul că sunt de viţă nobilă (şi adesea se şi comportă în acest fel).
2. Au sentimentul că „merită să fie aici” – şi sunt surprinşi că ceilalţi nu gândesc la fel.
3. Preţuirea de sine nu e o problemă pentru ei. Adesea le spun părinţilor „cine sunt ei”.
4. Au probleme în a accepta autoritatea absolută (autoritatea care nu dă explicaţii şi nu oferă posibilitatea de a alege).
5. Pur şi simplu, ei nu vor să facă anumite lucruri; de exemplu, le este foarte greu să aştepte la coadă.
6. Se simt frustraţi când sunt încadraţi în sisteme bazate pe ritualuri şi care nu necesită gândire creativă.
7. Adesea văd modalităţi mai bune de a face ceva – atât acasă, cât şi la şcoală – ceea ce îi face „spărgători de sistem” (nonconformişti faţă de orice sistem).
8. Par antisociali, dacă nu sunt printre cei la fel cu ei. Dacă nu există în jurul lor şi alte persoane cu acelaşi gen de conştiinţă, adesea se interiorizează, considerând că nici un om nu-i înţelege. De cele mai multe ori, le este extrem de greu să suporte şcoala, ca organizare socială.
9. Nu reacţionează la impunerea disciplinei pe bază de „vină”, (de genul: „Aşteaptă până vine tata acasă şi află ce ai făcut”.)
10. Nu au reţineri când e vorba să vă spună de ce anume au nevoie.
(extras din cartea Copiii Indigo’, de Lee Carroll, Jan Tober) copiii-indigo.ro/.Poate ca nu intamplator am gasit in noaptea Anului Nou 2008 ,copiii Indigo.De fapt,cautam o poveste ,o utopie(am vazut un film dupa ea,demult),am uitat insa titlul,autorul,numele personajelor si imi doream sa o gasesc,mi-ar fi placut sa citesc povestea chiar in noaptea inceputului de an.Dar nu-mi pare rau,nici nu o voi mai cauta,mi-au iesit in cale acesti copii Indigo ,de fapt, ei sunt o noua etapa in evolutia speciei umane.sa fie ei ,speranta,ca omenirea se va salva?