Monthly Archives: ianuarie 2012
Tia (Ernestina) Peltz(31 ianuarie 1923 – 5 martie 1999), pictoriţă şi graficiană româncă
Tia Peltz – Autoportret
Tia Peltz – Ștrengăriţa
Tia Peltz – Fluierici
Tia (Ernestina) Peltz (31 ianuarie 1923 – 5 martie 1999), pictoriţă şi graficiană româncă.
-
- Tia Peltz – Sărbătoarea copiilor
-
- Tia Peltz – Băncuța
-
- Tia Peltz – Zi de targ
-
- Tia Peltz – Cele trei grații
-
- Tia Peltz – Fluierici
-
- Tia Peltz – Bebe
-
- Tia Peltz – Zâmbet
-
- Tia Peltz – Ștrengăriţa
-
- Tia Peltz – Autoportret
Surse poze: Wikipaintings, Artmark, Artindex, Google
 |
| Tia (Ernestina) Peltz(31 ianuarie 1923 – 5 martie 1999), pictoriţă şi graficiană româncă |
Tot in 31 ianuarie s-a nascut Julius von Klever(31 ianuarie 1850 – 24 decembrie 1924), pictor peisagist rus.
Din blogosfera.
Pilula lui Lisandru.Ţine sârba, dă-i bătaie şi n-o lăsa să se moaie!
Amintiri din filumenie.Vechi scăpărări (250112)
Amintiri din filumenie.Vechi scăpărări (290112)
Ulise al II-lea cel Ocoş.Lătrături ocoşe (290112)
Zamfir Turdeanu’.Clipe încremenite (290112)
Ion Luca Caragiale omagiat de Google
Google şi-a modificat, luni, logoul pentru a-l omagia pe Ion Luca Caragiale, la împlinirea a 160 de ani de la naşterea celebrului scriitor şi dramaturg român.
Anul 2012 este declarat Anul Caragiale, prilej cu care instituţiile de cultură din România vor organiza mai multe evenimente dedicate cunoscutului scriitor.
Mai multe pe gandul.info
Ion Luca Caragiale s-a nascut in 1 februarie 1852, in localitatea Haimanale, judeţul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, judeţul Dâmboviţa, A fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român, de origine greacă.
Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.
In continuare, trei linkuri de la postari mai vechi cu texte de Ion Luca Caragiale pentru cei care au chef sa citeasca.
“O invenţie mare”, de Ion Luca Caragiale
Din blogosfera.
i.o.flavius.Scuze, Coane Iancule! Semnat: Mitică
Cristian Lisandru.Prin viaţă, cu suflet deschis…
GURA LU` AINŞTAIN – “Iar a tras ăştian mestreţi, ferear balcu să le fie dă cap!”
lunapatrata.Fugi, deochi, dintre ochi…
Teo Negură.Desktop pe muzica buna
Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 29.01.12
Lili3.Calea pelerinului – 8 – despre rugăciune
Gabriela Savitsky.“Kerosenul” vine la pachet cu avioanele
Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 103)
Daurel.N-am prea comentat postarile…
Poveste parfumata despre vis.
Povestea parfumata pornita de Mirela continua.Tema acestei saptamani e Visul, povestea parfumata a visului.Am ales
cateva citate dintro postare mai veche, mi-ar fi placut sa povestesc un vis frumos, poate alta data voi scrie o poveste parfumata de vis.
Unii oameni vad lucrurile asa cum sunt si intreaba ‘de ce?’ Eu visez lucruri care nu exista si intreb ‘de ce nu?’
(Robert Francis Kennedy).
De obicei, in timpul visului noi nu stim ce visam. In timp ce visati, luati visul drept realitate. Daca deveniti constient de vise, puteti ajunge sa le creati voi insiva.
De obicei nu puteti sa va creati propriile vise. Ce neputincios este omul! Nu va puteti crea nici propriile vise. Nu puteti crea nici macar vise! Daca doriti sa visati un anumit lucru,este imposibil; nu depinde de voi. Ce neputinta! Nici macar niste vise…Voi sunteti doar victime ale viselor voastre,nu sunteti creatorul lor. Visele vi se intampla, nu puteti face nimic in ceea ce le priveste. Nu le puteti nici opri, nici crea.
Fii creativ :
Redevin-o asemenea unui copil si vei fi creativ.Toti copiii sint creativi. Creativitatea are nevoie de libertate -libertatea de minte,de cunostinte, libertatea de de prejudecati. O persoana creativa este cel care incearca sa creeze ceva nou.
Fii pregatit sa inveti. Cineva care e pregatit sa invete este un discipol si procesul de a fi pregatit sa inveti este disciplina.. ..Persoana creativa trebue sa dizolve toate „trebuie” si”nu trebuie” . El are libertate si spatiu, spatiu vast, el are nevoie de tot cerul si de toate stelele, doar atunci spontanietatea profunda va incepe sa creasca.
Fii simplu. Niciodata nu iti permite tendinta de a dori sa fii mare, faimos, mai mare decat dimensiunea vietii insasi -niciodata. Dimensiunea vietii e perfecta, deci sa fii exact cum e viata, simplu, este perfect asa cum e. Dar traieste aceasta simplitate intr-un mod extraordinar.
Fii un visator. Si nu uita: visurile trebuie sa fie transformate in realitate si nu realitatea schimbata in visuri.
Osho
Au mai scris povesti parfumate:
Mirela
Vise parfumate, parfumuri visate (poveste parfumată)
Teo
Rokssana vis alb
Ciprian Mireasma unui parfum de modă veche
Max Peter O avanpremieră…
Max Peter Poveste parfumată – Vise, taică, vise…
Luna Patrata Shayna Fata din vis…poveste parfumata
Daurel Pânã la o tãlmãcire de cãtre altii…
Lolitahttp://lolitamyinnerthoughts.blogspot.com/2012/01/vis-de-iarna-poveste-parfumata.html
Lili3
CARMEN
Marguerite Gérard (28 ianuarie 1761 – 18 mai 1837), pictorita franceza
Marguerite Gérard – Painter when painting a portrait of a lute player
Marguerite Gérard – Sleep my child
Marguerite Gérard – Portrait of Maréchale Lannes, Duchesse de Montebello with Her Children
Marguerite Gérard – Reading the Letter
Marguerite Gérard – Clémence de l’Empereur, Napoléon et la princesse de Hatzfeld
Marguerite Gérard (28 ianuarie 1761 in Grasse – 18 mai 1837 in Paris)a fost o pictorita si desenatoare franceza, fiica lui Marie Gilette si a parfumierului Claude Gérard. La varsta de 8 ani a devenit cumnata lui Jean-Honoré Fragonard, iar la varsta de 14 ani a devenit eleva lui, deseori a lucrat alaturi de el. Ea a fost matusa artistului Alexandre-Évariste Fragonard.
 |
| Marguerite Gérard (28 ianuarie 1761 – 18 mai 1837), pictorita franceza |
Tot in 28 ianuarie s-au nascut:
Camil Ressu (28 ianuarie 1880, Galaţi — 1 aprilie 1962, Bucureşti) a fost un pictor român, care, prin întreaga sa activitate artistică, pedagogică şi socială, a fost una din personalităţile marcante ale artei româneşti.
Gustav-Adolf Mossa(28 ianuarie 1883 – 25 mai 1971), pictor simbolist francez.
Din blogosfera.
Pilula lui Lisandru.Traian Băsescu şi poantele sale deprimante
Mirela Pete.Un nas expert sau Sophia și parfumul
Lili3.Principiul evitării gândirii stereotipe (57)
Blog de Filumenistă.Pe chibrituri: Neptun, Zeul mărilor
Harold Knight (27 ianuarie 1874 – 3 octombrie 1961), pictor englez
Harold Knight – In the Spring
Harold Knight – Knitting
Harold Knight – Portrait of Dame Laura Knight sketching
Harold Knight – Alfred Munnings reading
Harold Knight – Miss Gladys on the veranda
Harold Knight – Morning Sun
Harold Knight – The Reader.
Harold Knight – Girl Reading
Harold Knight – The Green Book
Harold Knight – Girl Writing
Harold Knight – A Window in St John’s Wood
Harold Knight – Sewing
Harold Knight – The Young Seamstress
Harold Knight – The Embroideress
Harold Knight – The Seamstress
Harold Knight – Girl Combing Hair
Harold Knight – Ethel Bartlett.
Harold Knight – Laura Johnson
Harold Knight (27 ianuarie 1874 – 3 octombrie 1961) a fost un pictor englez de compozitie si peisaje.
S-a nascut in Nottingham, Anglia, fiul unui arhitect, si a studiat la Nottingham School of Art sub indrumarea lui Wilson Foster. Acolo a cunoscut-o pe artista Laura Johnson(Laura Knight), cu care s-a casatorit in 1903.
Dupa cativa ani petrecuti in Paris, unde a studiat sub indrumarea lui Jean-Paul Laurens si Benjamin-Constant, apoi la Staithes pe coasta de nord a Yorkshire coast, Harold Knight s-a mutat la Newlyn in 1907, un port de pescari din Cornwall, unde impreuna cu sotia lui Laura, au facut parte din faimoasa Newlyn School.
In timpul Primului Război Mondial, Knight a refuzat sa satisfacă serviciul militar din cauza convingerilor sale, ceea ce i-a adus reprosuri din partea multor colegi si prieteni si a pus o mare tensiune asupra sanatatii sale psihice si mentale cand a fost fortat sa lucreze ca fermier. Dupa ce s-a sfarsit razboiul, s-a intors impreuna cu Laura la Londra, cu toate ca s-au intors des la Cornwall pentru a picta.
Knight a fost ales academician la Royal Academy in 1931 si a murit pe 3 octombrie 1961 in Colwall, Herefordshire.
 |
| Harold Knight (27 ianuarie 1874 – 3 octombrie 1961), pictor englez |
Tot in 27 ianuarie s-au nascut:
Hendrick Avercamp (27 ianuarie 1585 – 15 mai 1634), pictor olandez.
Samuel Palmer (27 ianuarie 1805 – 24 mai 1881), pictor peisagist, desenator si gravor englez.
John Collier (27 ianuarie 1850 – 11 aprilie 1934), artist britanic pre-rafaelit si scriitor.
Arkhip Kuindzhi(27 ianuarie 1842 – 24 iulie 1910), pictor peisagist rus.
Arthur Hughes (27 ianuarie 1832 – 22 decembrie 1915), pictor si ilustrator pre-rafaelit englez.
Carlos de Haes (27 ianuarie 1826 – 17 iunie 1898), pictor spaniol.
Jozef Israëls (27 ianuarie 1824 – 12 august 1911), pictor olandez.
Jean François de Troy (27 ianuarie 1679 – 26 ianuarie 1752), pictor francez.
Din blogosfera.
Cristian Lisandru.APE TULBURI – “Trotuarul”
Gabriela Savitsky.Fenomenul “Piaţa Universităţii – 2012″
Rokssana.lăuntrul trandafirilor
Cosmin Stefanescu.Concurs literar la Medgidia – ARIPI DE DOR – Editia a VII-a, 2012
Arkhip Kuindzhi(27 ianuarie 1842 – 24 iulie 1910), pictor peisagist rus
Arkhip Kuindzhi – Winter, Sunlight On The Hoar-Frost
Arkhip Kuindzhi – The birch grove
Arkhip Kuindzhi – The Sea. The Crimea
Arkhip Kuindzhi – Elbrus in the Evening
Arkhip Kuindzhi – Night on the Dnepr
Arkhip Kuindzhi – Red sunset on the Dnieper
Arkhip Kuindzhi – Evening in the Ukraine
Arkhip Kuindzhi – Rainbow
Arkhip Ivanovich Kuindzhi (ori Arkhip Kuinji;in rusa: Архи́п Ива́нович Куи́нджи; in ucraineana: Архип Іванович Куїнджі; 27 ianuarie 1842(?) – 24 iulie 1910) a fost un pictor peisagist rus .
Arkhip Kuindzhi s-a nascut in Mariupol (in prezent Ucraina), insa si-a tetrecut anii tineretii in orasul Taganrog. Familia lui era saraca, tatal lui era un cizmar grec, Ivan Khristoforovich Kuindzhi Emendzhi). Arkhip avea sase ani cand si-a pierdut parintii, astfel ca a fost obligat sa se intretina singur, lucrand pe un santier la constructia unei biserici, crescand animale domestice si lucrand in magazinul unui comerciant de grane. Timp de cinci ani, din 1860 pana in 1865, Arkhip Kuindzhi a lucrat ca retuser in studioul foto Isakovich din Taganrog. Kuindzhi a incercat sa-si deschida propriul studio foto, insa fara succes. Dupa aceea, Kuindzhi a plecat din Taganrog in Saint Petersburg.
A studiat pictura independent si la Academia de Arte din St.Petersburg. A fost , afiliat grupului “Peredvizhniki (Hoinarii)“. (Peredvizhniki, un grup de artisti rusi realisti care au protestat fata de restrictiile academice si au format o cooperativa a artistilor). in acea perioada de inceput, Kuinczhy a fost influentat de Ivan Aivazovsky.
In 1872 a plecat de la academie si a lucrat ca freelancer. Pictura „Na ostrove Valaam” (On the Valaam Island) a fost prima lui lucrare de arta pe care Pavel Tretyakov a achizitionat-o pentru galeria lui de arta. In 1873, Kuindzhi a expus pictura „The Snow”, care a primit medalia de bronz la Expozitia Internationala de Arta din Londra in 1874.
Kuindzhi a fost profesor la Academia de Arta din St.Petersburg.Printre studentii lui s-au numarat Arkady Rylov, Nicholas Roerich, Konstantin Bogaevsky si altii.
 |
| Arkhip Kuindzhi(27 ianuarie 1842 – 24 iulie 1910), pictor peisagist rus |
Tot in 27 ianuarie s-au nascut:
Hendrick Avercamp (27 ianuarie 1585 – 15 mai 1634), pictor olandez.
Samuel Palmer (27 ianuarie 1805 – 24 mai 1881), pictor peisagist, desenator si gravor englez.
John Collier (27 ianuarie 1850 – 11 aprilie 1934), artist britanic pre-rafaelit si scriitor.
Harold Knight (27 ianuarie 1874 – 3 octombrie 1961), pictor englez.
Arthur Hughes (27 ianuarie 1832 – 22 decembrie 1915), pictor si ilustrator pre-rafaelit englez.
Carlos de Haes (27 ianuarie 1826 – 17 iunie 1898), pictor spaniol.
Jozef Israëls (27 ianuarie 1824 – 12 august 1911), pictor olandez.
Jean François de Troy (27 ianuarie 1679 – 26 ianuarie 1752), pictor francez.
Din blogosfera.
CELLA.in(utilitatea cuvintelor
Pilula lui Lisandru.Dă-mi, tăticule, şi mie o lopată şi-o mistrie!
Arthur Hughes (27 ianuarie 1832 – 22 decembrie 1915), pictor si ilustrator pre-rafaelit englez
Arthur Hughes – Ophelia
Arthur Hughes – Good Night
Arthur Hughes – A Birthday Picnic
Arthur Hughes – Back from Sea
Arthur Hughes – Audrey’s Toilette
Arthur Hughes – Asleep in the Woods
Arthur Hughes – Caedmon’s Awakening
Arthur Hughes – The Lady of Shalott
Arthur Hughes – Returning Home
Arthur Hughes – Poll the Milkmaid
Arthur Hughes – A Spring Afternoon
Arthur Hughes – The Woodman’s Child
Arthur Hughes – The Rift within the Lute
Arthur Hughes – Phyllis
Arthur Hughes – La Belle Dame Sans Merci
Arthur Hughes – The Font
Arthur Hughes – The Home Quartet. Mrs. Vernon Lushington and Her Children
Arthur Hughes – A Christmas Carol at Bracken Dene
Arthur Hughes – Mrs. Norman Hill and Children (1897)
Arthur Hughes – A Music Party
Arthur Hughes – Mrs. James Leathart and Children
Arthur Hughes – Old Neighbour Gone Bye
Arthur Hughes – The Mower
Arthur Hughes – In the Grass
Arthur Hughes – He is Risen. The First Easter
Arthur Hughes – Overthrowing of the Rusty Knight
Arthur Hughes – The Property Room
Arthur Hughes – Silver and Gold
Arthur Hughes – Nativity
Arthur Hughes – The Door of Mercy
Arthur Hughes (27 ianuarie 1832 – 22 decembrie 1915) a fost un pictor si ilustrator pre-rafaelit englez, unchiul pictorului englez Edward Robert Hughes.
Hughes s-a nascut in Londra. Cele mai renumite picturi ale lui sunt „April Love” si „The Long Engagement”, s-a inspirat din stilul lui John Everett Millais.
Hughes a murit in Kew Green, Londra, lasand aproximativ 700 picturi si desene, precum si peste 750 ilustratii.
 |
| Arthur Hughes (27 ianuarie 1832 – 22 decembrie 1915), pictor si ilustrator pre-rafaelit englez |
Tot in 27 ianuarie s-au nascut:
Hendrick Avercamp (27 ianuarie 1585 – 15 mai 1634), pictor olandez.
Samuel Palmer (27 ianuarie 1805 – 24 mai 1881), pictor peisagist, desenator si gravor englez.
John Collier (27 ianuarie 1850 – 11 aprilie 1934), artist britanic pre-rafaelit si scriitor.
Harold Knight (27 ianuarie 1874 – 3 octombrie 1961), pictor englez.
Arkhip Kuindzhi(27 ianuarie 1842 – 24 iulie 1910), pictor peisagist rus.
Carlos de Haes (27 ianuarie 1826 – 17 iunie 1898), pictor spaniol.
Jozef Israëls (27 ianuarie 1824 – 12 august 1911), pictor olandez.
Jean François de Troy (27 ianuarie 1679 – 26 ianuarie 1752), pictor francez.
Din blogosfera.
Mirela Pete.Un nas expert sau Sophia și parfumul
Jozef Israëls (27 ianuarie 1824 – 12 august 1911), pictor olandez
Jozef Israëls – The Shipwrecked Mariner
Jozef Israëls – Unloading the catch
Jozef Israëls – Fisherman’s wife and daughter on the beach with the daily catch
Jozef Israëls – Awaiting the fishermen’s return
Jozef Israëls – The first step
Jozef Israëls (27 ianuarie 1824, Groningen – 12 august 1911, Scheveningen) a fost un pictor olandez, „cel mai respectat artist olandez din prima jumatate a secolului al XIX-lea”.
S-a nascut in Groningen, din parinti evrei. Tatal lui dorea sa-l faca om de afaceri si doar dupa multe insistente i-a permis fiului sa urmeze o cariera artistica. A plecat sa studieze la Amsterdam sub indrumarea lui Jan Kruseman si a urmat cursuri de desen la academie. Apoi a plecat pentru doi ani la Paris, unde a lucrat in atelierul lui in Picot, dupa care s-a intors in Amsterdam unde a ramas pana in 1870, cand s-a mutat in Haga pentru tot restul vietii.
Israëls a fost deseori comparat cu Jean-François Millet.
A inceput cu subiecte istorice si dramatice in stilul romantic al vremurilor. Intamplator, dupa ce s-a imbolnavit a plecat sa se refaca in oraselul de pescari Zandvoort de langa Haarlem, unde a fost impresionat de viata grea de zi cu zi a pescarilor, ceea ce se observa in lucrarile sale.
 |
| Jozef Israëls (27 ianuarie 1824 – 12 august 1911), pictor olandez |
Tot in 27 ianuarie s-au nascut:
Hendrick Avercamp (27 ianuarie 1585 – 15 mai 1634), pictor olandez.
Samuel Palmer (27 ianuarie 1805 – 24 mai 1881), pictor peisagist, desenator si gravor englez.
John Collier (27 ianuarie 1850 – 11 aprilie 1934), artist britanic pre-rafaelit si scriitor.
Harold Knight (27 ianuarie 1874 – 3 octombrie 1961), pictor englez.
Arkhip Kuindzhi(27 ianuarie 1842 – 24 iulie 1910), pictor peisagist rus.
Arthur Hughes (27 ianuarie 1832 – 22 decembrie 1915), pictor si ilustrator pre-rafaelit englez.
Carlos de Haes (27 ianuarie 1826 – 17 iunie 1898), pictor spaniol.
Jean François de Troy (27 ianuarie 1679 – 26 ianuarie 1752), pictor francez.
Din blogosfera.
Teo Negură.Emil Hossu. Un apus senin
Mirela Pete.Miercurea fără cuvinte. Culori naturale: boabe
Lili3.Calea pelerinului – despre rugăciune (7)
Moş Ion Roată şi Unirea
La 1857, pe când se ferbea Unirea în Iaşi, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M. Kogălniceanu şi alţii, au găsit cu cale să cheme la Adunare şi câţiva ţărani fruntaşi, câte unul din fiecare judeţ, spre a lua şi ei parte la facerea acestui măreţ şi nobil act naţional. Cum au ajuns ţăranii în Iaşi, boierii au pus mână de la mână, de i-au ferchezuit frumos şi i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe şi cuşme nouă, de se mirau ţăranii ce berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi dat pe sama unuia dintre boieri să le ţie cuvânt, ca să-i facă a înţelege scopul chemării lor la Iaşi.
— Oameni buni, ştiţi pentru ce sunteţi chemaţi aici, între noi? zise boierul cu blândeţă.
— Vom şti, cucoane, dacă ni-ţi spune, răspunse cu sfială un ţăran mai bătrân, scărpinându-se în cap.
— Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, două ţări surori, creştine şi megieşe, Moldova noastră şi Valahia sau Ţara Muntenească, de care poate-ţi fi auzit vorbindu-se, se sfâşie şi se mănâncă între dânsele, spre cumplita urgie şi peire a neamului românesc. Ţări surori şi creştine, am zis, oameni buni; căci, precum ne închinăm noi, moldovenii, aşa se închină şi fraţii noştri din Valahia. Statura, vorba, hrana, îmbrăcămintea şi toate obiceiurile câte le avem noi le au întocmai şi fraţii noştri munteni. Ţări megieşe, am zis, oameni buni; căci numai pârăuaşul Milcov, ce trece pe la Focşani, le desparte. „Să-l secăm dar dintr-o sorbire” şi să facem sfânta Unire, adică înfrăţirea dorită de strămoşii noştri, pe care ei n-au putut s-o facă în împrejurările grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce treabă creştinească şi frumoasă avem de făcut. Numai Dumnezeu să ne-ajute! Înţeles-aţi, vă rog, oameni buni, pentru ce v-am chemat? Şi dacă aveţi ceva de zis, nu vă sfiiţi; spuneţi verde, moldoveneşte, ca la nişte fraţi ce vă suntem; că de-aceea ne-am adunat aici, ca să ne luminăm unii pe alţii şi Dumnezeu să ne lumineze pe toţi cum a şti el mai bine!
— Înţelegem, cucoane, aşa a fi, răspunseră câţiva ţărani mai ruşinoşi; că, dă, nu-ţi şti dumnevoastră ce-i pe lume, noi, ţărănimea de la coarnele plugului, avem să ştim ce-i bine şi ce-i rău?…
— Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înţeles! cică zise cu îndrăzneală unul dintre ţărani, anume Ion Roată. Ş-apoi, chiar dacă ne-am pricepe şi noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: „Ţăranul, când merge, tropăieşte, şi când vorbeşte, hodorogeşte”, să ierte cinstită faţă dumnevoastră. Eu socot că treaba asta se putea face şi fără de noi; că, dă, noi ştim a învârti sapa, coasa şi secera, dar dumnevoastră învârtiţi condeiul şi, când vreţi, ştiţi a face din alb negru şi din negru alb… Dumnezeu v-a dăruit cu minte ca să ne povăţuiţi şi pe noi, prostimea…
— Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe când numai boierii făceau totul în ţara aceasta ş-o storceau după plac. Astăzi toţi, de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile şi la fericirea ţării. Muncă şi câştig, datorii şi drepturi pentru toţi deopotrivă.
Le spuse boierul apoi despre originea românilor, cum şi de cine au fost ei aduşi pe aceste locuri; despre suferinţele lor şi cum au ajuns a fi dezbinaţi şi împrăştiaţi prin alte ţări. Le dă el pilde câte şi mai multe: cu smocul de nuiele, cu taurii învrăjbiţi şi, în sfârşit, se sileşte bietul creştin din răsputeri a-i face să înţeleagă care sunt roadele binefăcătoare ale Unirii, aducându-le aminte că tot „pentru unirea tuturor” se roagă şi sfânta biserică, în toate zilele, mai bine de 1.850 de ani.
— Ei, oameni buni, cred că acuma aţi priceput!
— Priceput, cucoane, cât se poate de bine, răspunseră mai toţi. Dumnezeu să vă ajute la cele bune!
— Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moşul Ion Roată.
— Dumnezeu să mă ierte, moş Ioane, dar dumneta, cum văd, eşti cam greu de cap; ia haidem în grădină, să vă fac a înţelege şi mai bine. Moş Ioane, vezi colo, în ogradă la mine, bolovanul cel mare?
— Îl vedem, cucoane.
— Ia fă bine şi adă-l ici, lângă mine, zise boierul, care şedea acum pe un jilţ în mijlocul ţăranilor.
— S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu şagă.
— Ia cearcă şi vezi.
Moş Roată se duce şi vrea să ridice bolovanul, dar nu poate.
— Ia du-te şi dumneta moş Vasile, şi dumneta, bade Ilie, şi dumneta, bade Pandelachi.
În sfârşit, se duc ei vro trei-patru ţărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umere şi-l aduc lângă boier.
— Ei, oameni buni, vedeţi? S-a dus moş Ion şi n-a putut face treaba singur; dar când v-aţi mai dus câţiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu uşurinţă, greutatea n-a mai fost aceeaşi. Povestea cântecului:
Unde-i unul nu-i putere,
La nevoi şi la durere;
Unde-s mulţi, puterea creşte,
Şi duşmanul nu sporeşte.
Aşa şi cu Unirea, oameni buni! Credeţi dumnevoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia avem să fim numai atâţia? Fraţii noştri din Transilvania, Bucovina, Basarabia şi cei de peste Dunărea, din Macedonia şi de prin alte părţi ale lumii, numai să ne vadă că trăim bine, şi ei se vor bucura şi ne vor iubi, de n-or mai îndrăzni duşmanii, în vecii vecilor, a se lega de români. D-apoi fraţii noştri de sânge: franţujii, italienii, spaniolii şi portughezii, ce aşteapt? La orice întâmplare, Doamne fereşte, stau gata să-şi verse sângele pentru noi… Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-aţi înţeles şi răsînţeles.
— Ba eu unul, să iertaţi dumnevoastră, cucoane, încă tot n-am înţeles, răspunde moş Roată.
— Cum se face asta, moş Ioane? Mai bine ce v-am tălmăcit, şi un copil putea să înţeleagă.
— Mai aşa, cucoane, răspunseră ceilalţi.
— Moş Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multă oboseală, ia spune dumneta, în legea dumitale, cum ai înţeles, cum n-ai înţeles, de când se face atâta vorbă; să auzim şi noi!
— Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă şi până la faptă este mare deosebire… Dumnevoastră, ca fiecare boier, numai ne-aţi poruncit să aducem bolovanul, d-ar n-aţi pus umărul împreună cu noi la adus, cum ne spuneaţi dinioarea, că de-acum toţi au să ieie parte la sarcini: de la vlădică până la opincă. Bine-ar fi dac-ar fi aşa, cucoane, că la războiu înapoi şi la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală… Iar de la bolovanul dumnevoastră am înţeles aşa: că până acum noi, ţăranii, am dus fiecare câte-o peatră mai mare sau mai mică pe umere; însă acum suntem chemaţi a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre… Să dea Domnul, cucoane, să fie altfel, că mie unuia, nu mi-a părč rău.
La aceste vorbe, ţăranii ceilalţi au început a strânge din umere, a se uita lung unul la altul şi a zice:
— Ia, poate că şi Roată al nostru să aibă dreptate!…
Iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghiţit găluşca şi a tăcut molcum.
Ileana Malancioiu (23 ianuarie 1940), poetă română
Ileana Malancioiu
Ochii De Pisica
de Ileana Malancioiu
Vazusem doi ochi galbeni în întunericul desavîrsit
si pornisem încet spre lumina calda a lor
si recunoscusem pisica noastra moarta acum doi ani
torcînd în liniste pe cuptor.
Am mîngîiat-o-ncet pe sira spinarii
si pe mustata arsa si pe bot
si ma miram ca nu-ntoarce capul spre mine
si-mi parea rau ca nu pot
s-o fac sa-nchida ochii ramasi deschisi
sau sa coboare iarasi în poala mea
de pe cuptoru-ncins peste masura
pe care dormea.
Apoi am vrut sa ma-ntorc dar nu-mi aminteam
de unde venisem în locul acela amagitor
si stam lînga pisica noastra si stiam ca e moarta
si-o auzeam cum toarce pe imensul cuptor.
As vrea
de Ileana Malancioiu
As vrea sa ma duc undeva sa nu mai stiu de nimic
sa ma intorc atunci cand voi fi uitat tot
sa-mi amintesc cu greu cum ma cheama si cine sunt
si sa invat ce mai pot
sa aflu spre a trai pana la capat
si a ma bucura ca sunt inca vie.
As vrea sa ajung undeva unde nu stie nimeni
nimic din tot ce se stie
si din ce se inventa inca
fara nici un fel de pretentii
impotriva mea si a tuturor
in lumea asta plina de inventii.
Dar unde e locul acela senin ma intreb
si plang in tacere si nimeni nu stie
mi-e frica de tot si de toate si-as vrea
sa ma bucur din nou ca sunt inca vie.
La multi ani!
Ileana Mălăncioiu (n. 23 ianuarie 1940, Godeni, Argeș) este o poetă contemporană și o eseistă română. De asemenea publicistă, disidentă, activist civic.
Nicolae Steinhardt declara despre Ileana Mălăncioiu :
„Aferim, femeie!
Curajoasă. Aspră. Le vede, le știe, le spune. Și cu suflet de muiere sensibilă, simțitoare. Suflet adânc, colțuros. Mare poetă.
Da, asta admir: o tărie inteligentă (foc) si totodată accesibilă milei, duioșiei (indirecte). Am calificat-o: o Antigonă ducându-l pe Oedip de mână, dar o Antigonă cu suflet de Electră (și de Ecaterina Teodoroiu).”
In 23 ianuarie s-a nascut Édouard Manet (23 ianuarie 1832, Paris – 30 aprilie 1883, Paris), pictor francez, precursor al impresionismului.
Si eu m-am nascut in 23 ianuarie.Azi e ziua mea.
Din blogosfera.
Gabriela Savitsky.Ce-aş face dacă aş fi Băsescu
Cristian Lisandru.APE TULBURI – “Bărbatul care înota fără să ştie de ce…”
Mirela Pete.Paul Cézanne, maestrul nostru, al tuturor
Teo Negură.Creduli, si totusi neincrezatori
CELLA.iarna vrajbei lor oaselor li dor, … doriri ‘aş’
Ulise al II-lea cel Ocoş.Obsesii româneşti
Ulise al II-lea cel Ocoş.Poz(n)e guralive
Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 21.01.12
G a b i, My heart to your heart 