Daily Archives: noiembrie 9, 2011

Miercurea fără cuvinte.Pisica si bobocii de rata

sursa foto

A inceput la Carmen.

Mirela Pete.Miercurea fără cuvinte.Am găsit picturile!

Ioan Usca.Premiul

Rokssana.miercurea fara cuvinte – 28 – casuta din copac

CELLA.I mobilitate, ratată, oamenii? mi-s indiferenţi

Ulise al II-lea cel Ocoş.Textul nu-mi aparţine

lunapatrata.Buna dimineata…

Teo Negură.Cărţile vii

REMEMBER – “Piţipoanca, scurt studiu de caz”

freestyler.eu am păsări în loc de inimă

Punctul de vedere.Situatia e…albastra

Paul Sérusier (9 noiembrie 1864 – 7 octombrie 1927), pictor post-impresionist francez

Paul Serusier - The Incantation or The Holy Wood(L'Incantation ou Le Bois Sacré)

Paul Serusier - Laundresses at the River

Paul Serusier - La guirlande de roses

Paul Sérusier - Breton Women, the Meeting in the Sacred Grove

Paul Serusier - Eve Bretonne ou Mélancolie

Paul Sérusier - Portrait of Emile Bernard at Florence

Paul Sérusier - Still Life with Churn

Paul Sérusier (9 noiembrie 1864, Paris – 7 octombrie 1927, Morlaix) a fost un pictor post-impresionist francez, aparținând grupului de pictori cunoscuți sub numele de „Les Nabis”.
Paul Sérusier s-a născut la Paris pe 9 noiembrie 1864, într-o familie înstărită. Tatăl lui, om de afaceri în industria parfumurilor, i-a asigurat o educație aleasă. În 1875, este admis la liceul Condorcet, unde studiază științele naturale, filosofia, limbile latină și greacă. La absolvire, în 1883, obține două diplome, în filosofie și științe. În liceu îi cunoaște pe Maurice Denis și pe Édouard Vuillard, care îi sunt colegi și cu care va întreține o prietenie durabilă.

În 1885, după ce a lucrat o scurtă perioadă în întreprinderea unui amic al familiei, se înscrie la „Academia Julian” pentru a studia pictura. În vara anului 1888, Sérusier călătorește în Bretagne. Această călătorie marchează o cotitură în viața lui, în primul rând pentru că se întâlnește cu Paul Gauguin la Pont-Aven, care îi dă sfaturi prețioase cu privire la pictură. Acesta îl încurajează să se debaraseze de constrângerea imitativă în pictură, să folosească culorile pure, vii, să nu ezite în a exagera propriile viziuni, să dea creațiilor sale o logică proprie, decorativă și simbolică. Revine la Paris cu un tablou pictat sub îndrumarea lui Gauguin, care trezește entuziasmul prietenilor săi. Tabloul capătă denumirea Le Talisman („Talismanul”).
Tabloul este caracterizat prin suprafețe mari, colorate, și prin claritatea tonurilor aplicate pe aceste suprafețe. Peisajul este aproape fără forme, deoarece ia fiiță din sinteza movului, cinabrului, verdelui veronesian și a altor culori pure.

Împreună cu Pierre Bonnard, Maurice Denis, Henri-Gabriel Ibels și Paul Ranson, care împărtășeau ideile sale, Sérusier formează gruparea Les Nabis (din limba ebraică: „nebiim” înseamnă „profet” sau „persoană care primește semne din lumea de dincolo”). Ei se întâlnesc cu regularitate, dezbătând diverse teorii ale artei, discutând despre simbolism, ocultism, esoterism etc. Mai târziu, la acest grup se alătură Armand Seguin, Édouard Vuillard și Ker-Xavier Roussel. După plecarea lui Paul Gauguin în Tahiti, în 1891, grupul se destramă, fiecare pictor luând o direcție individuală.

În vara anului 1892, Sérusier se întoarce în Bretagne, în micul sat Huelgoat, unde va rămâne timp de doi ani. Aici pictează figuri de țărani bretoni, inspirat de peisajele naturale și tradițiile locale. În această perioadă, pictorul caută, înainte de toate, armonia formelor și culorilor.

În anul 1895 acceptă invitația prietenului său, Jan Verkade, să viziteze mănăstirea benedictină din Beuron, în Germania. Călugării-artiști din mănăstire lucrau după pricipiul, conform căruia legile creației artistice sunt de origine divină, ascunse misterios în natură, fiind accesibile doar artiștilor care posedă simțul proporțiilor și al armoniei formelor. Această doctrină îl entuziasmează și, întors la Paris, încearcă să-și convingă prietenii asupra noutății și semnificației acestor principii, în raționamentul său teologia fiind reunită cu reflexia artistică, fără a înregistra însă vreun succes deosebit cu noile sale teorii. Artistul trăiește într-o izolare din ce în ce mai mare, creația lui capătă trăsături mistice. Începând cu anul 1908, predă cu regularitate la Academia fondată la Paris de către Paul Ranson, fost membru al grupării „Nabis”. Este preocupat tot mai mult de problemele teoretice ale picturii și, în 1921, publică „ABC de la peinture”, un scurt tratat în care dezvoltă teoria curbelor și a formelor simple, a obținerii culorilor atenuate prin adăugarea nuanțelor cenușii.

Sérusier moare în ziua de 7 octombrie 1927 la Morlaix.

Paul Sérusier (9 noiembrie 1864 – 7 octombrie 1927), pictor post-impresionist francez

Din blogosfera. 

Mirela Pete.Serafina premiată! Mulţumim Octo Cat! Mulţumim Nova Pet Shop!

Gabriela Savitsky.De Sfinţii Arhangheli

Rokssana.despre prostie