Daily Archives: aprilie 17, 2011
Poveste parfumata.Farmec
Tuturor celor cu nume de floare le urez, La multi ani!
La multi ani, Florin, Violeta, Viorel, Crina, Iris, Camelia, Viorica, Margareta, Lacrimioara, Narcisa…!
Era sa uit de provocarea parfumata a Mirelei, insa nu-i de mirare cand ai probleme nu tocmai usor de rezolvat, in plus, nici sanatatea nu e buna.
Ma doare capul si sunt obosita si nu stiu daca voi reusi sa povestesc frumos despre amintirile mele cu parfumuri romanesti.
Imi amintesc ca-n copilaria, adolescenta, tineretea mea era la noi in oras, in centrul vechi al orasului, o parfumerie sau drogherie.Acolo ne placea sa mergem pentru ca mirosea asa de frumos!Parfumurile, apa de parfum, apa de cologne se aflau in flacoane mari si fiecare cumpara atat cat dorea.Bineinteles ca nu lipseau si sticlutele, flacoanele cu parfum, dar, in afara de lavanda, lavanda tripla, zau ca nu-mi amintesc altceva.
Mai tarziu au aparut flacoanele de parfum bulgaresc cu miros foarte puternic, (pentru gustul meu, prea puternic).Aparusera si sticlele de parfum rusesc, de liliac sau de trandafiri, oricine mergea in URSS in excursii sau delegatii, obligatoriu aducea parfum rusesc.
Nu mai tin minte cand a aparut spray-ul, deodorant sau parfum, insa nu stiu cum se face, dar imi amintesc doar de deodorantele nemtesti:Rexona, 8 x 4, Fa al caror parfum era suav si foarte placut.Acum pot aminti si despre parfumul, deodorantul romanesc produs la fabrica de cosmeticale din Cluj, la Farmec Cluj.Au scos Favorit, un deodorant cu un parfum foarte apropiat de cel al deodorantului Fa (verde).Imi pare rau ca cum nu-mi amintesc si altele marci produse la Farmec, insa imi amintesc sigur ca aveau parfumul asemanator cu cel al marcilor straine.
Daca povestea mea parfumata de astazi e cam searbada, mai mult de atat nu am fost in stare sa spun.
Alte povesti parfumate:
Gaudenzio Ferrari (c. 1471 – 11 ianuarie 1546), pictor si sculptor renascentist italian
Gaudenzio Ferrari – Consort of the Viola da braccio Family
Gaudenzio Ferrari – The Concert of Angels
Gaudenzio Ferrari – Glory of Angels, in Santa Maria dei Miracoli, Saronno
Gaudenzio Ferrari – The Concert of Angels
Gaudenzio Ferrari – The Annunciation
Gaudenzio Ferrari – The Adoration of the Magi
Gaudenzio Ferrari – The Martyrdom of St Catherine of Alexandria
Gaudenzio Ferrari – Lamentation of Christ
Gaudenzio Ferrari – Christ rising from the Tomb
Gaudenzio Ferrari – Assumption of the Virgin
Gaudenzio Ferrari – Nativity, fresco
Gaudenzio Ferrari – The Life of Christ
Gaudenzio Ferrari – Polyptych
Gaudenzio Ferrari (c. 1471 – 11 ianuarie 1546) a fost un pictor si sculptor renascentist italian.Gaudenzio s-a nascut la Valduggia in regiunea Valsesia din Ducatul de Milano.Se spune ca a luat primele lectii de arta la Vercelli de la Gerolamo Giovenone. Apoi a studiat in Milano, in scoala lui Stefano Scotto si probabil, in cea a lui Bernardino Luini; prin 1504 a plecat la Florenta. A murit in Milano.
Se considera ca stilul lui initial de pictura a derivat mai ales din vechea scoala milaneza, care imbina influenta clasica a lui Leonardo si a elevilor lui ca de exemplu, Bramantino. Si influenta provinciala a fost foarte puternica dupa cum se observa in lucrarile lui emotionante de la Sacro Monte din Varallo.
El a fost un pictor foarte prolific, a carui opera se incadreaza mai mult in secolul al XV-lea decat in al XVI-lea.Subiectele lui au fost religioase.Principalii lui elevi au fost Andrea Solario, Giovanni Battista Cerva, Gian Paolo Lomazzo si Fermo Stella.
 |
| Gaudenzio Ferrari (c. 1471 – 11 ianuarie 1546), pictor si sculptor renascentist italian |
Din blogosfera.
Teo Negură.Poveste de vis (31)
Călin Hera.dinspre cuvinte numai de bine
Magda Isanos (17 aprilie 1916 – 17 noiembrie 1944), poetă româncă
Vai, frumusetea ceasului de-acuma
de ce nu-mi este dat s-o sorb cu tine,
si-alaturi sa simtim sub talpa huma
de iarba vietii grea, cum de suspine
mi-i inima de cind nu te-am vazut?
Vreau soarele, pe degetele noastre
unite, un inel sa faureasca;
albastre zarile-n privirile-ti albastre
sa le privesc si dragostea sa creasca
din radacini batrine ca gradina
(mai mindra decit cea care s-a dus),
sa-mi ierti, si eu sa-ti iert, de-asemeni vina
de-a fi iubit mai mult decit am spus.
As vrea să fiu copac
Si-as vrea să cresc langa fereastra ta.
Te-as auzi,
Si-n voie te-as privi intreaga zi
M-as apuca si iarna să-nfloresc,
Ca să te bucuri!
Pasarile cele mai mandre-ar face cuib pe creanga mea,
Iar noptile mi-ar da cercei de stele
Pe care, ca pe frunze ti le-as da.
Prin geamul larg deschis, de-atatea ori
M-as apleca usoara să-ti sarut
Când parul ce pe frunte ti-a cazut,
Când buzele cu buze moi de flori
Spre toamna m-as juca zvarlindu-ti mere
Si foi de aur rosu prin odaie
Cu-a ramurilor tanara putere
Ti-as apara obloanele de ploaie.
Si, cine stie, poate ca-ntr-o seara
De primavara, când va fi si luna
Va trece prin gradina o zana buna,
Facandu-mă femeie să fiu iara.
Atuncea, sprijinindu-mi de pervaz
Genunchiul ud de frunze si pământ,
Cu roua si cu luna pe obraz,
Eu ti-as sari în casa si senina,
Uitind de-atata vreme să vorbesc,
Cu cate-un cuib în fiecare mana,
As incepe
să
zambesc.
Magda Isanos
Magda Isanos (n. 17 aprilie 1916, Iași – d. 17 noiembrie 1944, București) scriitoare românca, a fost poetă, prozatoare și publicistă.
S-a născut la Iași, ca fiică a lui Mihai Isanos și a Elisabetei (n. Bălan), doctori în medicină. A urmat școala primară la Costiujeni, spital unde lucrau părinții ei, în apropiere de Chișinău, iar liceul la Școala eparhială de fete din Chișinău. A studiat la Iași (1934-1938) dreptul și filozofia; licențiată în drept, a profesat scurt timp avocatura la Iași.
Debutează în 1932, cu versuri în revista Licurici a Liceului de băieți Bogdan Petriceicu Hașdeu din Chișinău.
A fost soția lui Eusebiu Camilar.
Din blogosfera.
Clipe de Cluj.Grădina botanică din Cluj, între oficial şi …de suflet
Cristian lisandru.Proză arhiscurtă (85 de cuvinte) – Simfonia
