Antoine Joseph Wiertz(22 februarie 1806 – 18 iunie 1865), pictor si sculptor romantic belgian

Antoine Wiertz – Autoportrait a l’age de 18 ans

Antoine Wiertz – Les Grecs et les Troyens se disputant le corps de Patrocle

Antoine Wiertz – The Reader of Novels

Antoine Wiertz – The Premature Burial

Antoine Wiertz – Une femme athlète

Antoine Wiertz - Singing Lesson

Antoine Wiertz – Singing Lesson

Antoine Wiertz - Coquette Dress (The Devil's Mirror)

Antoine Wiertz – Coquette Dress (The Devil’s Mirror)

Antoine Wiertz - Deux jeunes filles (La Belle Rosine)

Antoine Wiertz – Deux jeunes filles (La Belle Rosine)

Antoine Wiertz - Quasimodo

Antoine Wiertz – Quasimodo

Antoine Wiertz - The Young Sorceress.

Antoine Wiertz – The Young Sorceress.

 Antoine Wiertz - La Faim, Folie, Crime, 1864

Antoine Wiertz – La Faim, Folie, Crime, 1864

Antoine Wiertz - Human Insatiability

Antoine Wiertz – Human Insatiability

Antoine Wiertz - The burned child

Antoine Wiertz – The burned child

 Antoine Wiertz - Civilisation in the XIX century

Antoine Wiertz – Civilisation in the XIX century

Antoine Wiertz - Judgement of Christ

Antoine Wiertz – Judgement of Christ

Antoine Wiertz - Les partis selon le Christ

Antoine Wiertz – Les partis selon le Christ

 Antoine Wiertz - Slap in the face by a Belgian lady

Antoine Wiertz – Slap in the face by a Belgian lady

Antoine Wiertz - Scene from the Hell

Antoine Wiertz – Scene from the Hell

Antoine Wiertz - The visions of a guillotined head

Antoine Wiertz – The visions of a guillotined head

Antoine Wiertz - Guillotined Head

Antoine Wiertz – Guillotined Head

Antoine Wiertz - Triptychon

Antoine Wiertz – Triptychon

Antoine Wiertz - Happy times

Antoine Wiertz – Happy times

Antoine Wiertz - Young Girls

Antoine Wiertz – Young Girls

Antoine Joseph Wiertz (22 februarie 1806 – 18 iunie 1865), a fost un pictor si sculptor romantic belgian.
Nascut in Dinant intro familie destul de saraca, a intrat la Academia de Arta din Antwerp in 1820. Multumita protectorului sau Pierre-Joseph de Paul de Maibe, un membru al Parlamentului, regele William I al Olandei i-a acordat lui Wiertz un stipendiu anual, incepand cu 1821. Intre noiembrie 1829 si mai 1832, a locuit in Paris, unde i-a studiat pe vechii maestri la Luvru.

In 1828, Wiertz a luat parte la Grand Concours, cunoscut si sub numele de  Concours de Rome, insa a luat doar locul doi. A castigat prestigiosul Prix de Rome doar la a doua sa incercare in 1832, ceea ce i-a permis sa plece la Roma, unde a stat din mai 1834 pana in februarie 1837. La reintoarcere, s-a stabilit in Liège impreuna cu mama lui.

In perioada cand a stat in Rome, Wiertz a lucrat la prima lui lucrare importanta, „Les Grecs et les Troyens se disputant le corps de Patrocle” („Greeks and Trojans fighting for the body of Patrocles”, terminata in 1836), dupa un subiect din Iliada lui Homer. Lucrarea a fost expusa la Antwerp in 1837 si a avut succes.

La Salonul de la Paris din 1839, Wiertz a prezentat inca trei lucrari, in afara de Patrocles: „Madame Laetitia Bonaparte sur son lit de mort” („Madame Laetitia Bonaparte on her deathbed”), „La Fable des trois souhaits—Insatiabilité humaine” („The fable of the three wishes—Human insatiability”) si „Le Christ au tombeau” („Christ entombed”). Expuse rau si intrun loc prost iluminat, lucrarile cu care si-a facut intrarea n-au fost observate de public si au provocat sarcasmul criticilor. Aceasta a doua umilire a condus la o profunda ranchiuna fata de critici si Paris, pe care a exprimat-o intrun pamflet virulent, Bruxelles capitale, Paris province.

In 1844, Wiertz a pictat o a doua versiune a lui Patrocles pe o scara mult mai mare. Versiunea din Roma se afla acum in Museum of Walloon Art din Liège, cea din 1844, se afla in Wiertz Museum din Bruxellels.

Moartea mamei lui in 1844 a fost o puternica lovitura pentru artist. A plecat din Liège in 1845 si s-a stabilit in Bruxellels pentru mult timp. In acea perioada a pictat o confruntare a Frumusetii si Mortii (Beauty and Death, Deux jeunes filles—La Belle Rosine, 1847), care probabil a ramas cea mai cunoscuta lucrare a lui.
Dupa dificile negocieri cu guvernul belgian, Wiertz a reusit sa-si realizeze visul de a-si transforma ultimul sau studio intrun muzeu pentru operele lui. Statul belgian a cumparat un teren si a inceput constructia unui urias edificiu public pentru a gazdui monumentalele lucrari ale pictorului. In schimb, Wiertz si-a donat statului belgian toate lucrarile lui, cu o clauza speciala, anume ca lucrarile vor ramane in studioul lui, atat in timpul vietii, cat si dupa moartea lui.

Wiertz a murit in studioul lui. Ramasitele lui au fost imbalsamate dupa ritualurile Egiptului antic si a fost inmormantat intrun cavou  din cimitirul  municipal din Ixelles.

Antoine Joseph Wiertz(22 februarie 1806 – 18 iunie 1865), pictor si sculptor romantic belgian

Tot in 22 februarie s-a nascut Rembrandt Peale (22 februarie 1778 – 3 octombrie 1860), pictor portretist american.

Din blogosfera.

Mirela Pete.Anteprimăvara

Cristian Lisandru.Dragostea nu are întotdeauna nevoie de cuvinte

Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 56)

Cristian Dima.Pentru tine, Lisa! (3)

Călin Hera.Harta şosetelor

Posted on februarie 22, 2011, in arta, calendarul zilei, cultura, istorie and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink. 3 comentarii.

  1. Cristian, tabloul acela e preferatul meu.Acel om e exact ca unii de la tara care si-au cumparat deja sicriele si le tin bine pentru clipa aceea.Uneori , in cazuri exceptionale, le imprumuta.
    O seara linistita!

  2. Tabloul acela din care tocmai iese cineva îngropat prea devreme mi-a rămas întipărit pe retină. Dar nu numai. O zi bună, Gabi!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: