Adriaen van der Werff (21 ianuarie 1659 – 12 noiembrie 1722), pictor olandez

Adriaen van der Werff – In een stenen venster maakt een jonge vrouw zich klaar om te tekenen naar een beeld van Venus
Adriaen van der Werff (21 ianuarie 1659 – 12 November 1722) a fost un pictor olandez care a pictat portrete si scene erotice, religioase si mitologice. Fratele lui, Pieter van der Werff (1661–1722), a fost elevul si asistentul sau principal.
A inceput sa ia lectii la varsta de zece ani, iar dupa doi ani s-a pregatit cu Eglon van der Neer, specializat in haine si draperii. La varsta de saptesprezece ani si-a infiintat propriul studio in Rotterdam. Ulterior devenind conducatorul breslei Saint Luc. In 1696 a facut o vizita la Johann Wilhelm, principe elector si sotia sa, Anna Maria Luisa de’ Medici. Cei doi i-au comandat doua picturi pentru a fi trimise lui Cosimo III de Tuscany, tatal Annei Maria Luisa, in Florenta. In urmatorii ani, Van der Werff a calatorit in mod regulaat intre Düsseldorf si orasul sau natal. In 1703 a deveenit pictorul oficial aal Curtii si cavaler, dupa ce primul sau profesor si precedesorul sau, Van der Neer, a murit. Van der Werff, cu tehnica sa perfecta a fost platit foarte bine de Elector pentru tablourile cu scene biblice si clasice.
Van der Werff a devenit unul dintre cei mai apreciati pictori olandezi ai timpului sau, castigand o reputatie europeana si o avere mare.
Van der Werff a lucrat si ca arhitect, proiectand cateva case in Rotterdam.
![]() |
Adriaen van der Werff (21 ianuarie 1659 – 12 noiembrie 1722), pictor olandez |
Tot in 21 ianuarie s-a nascut Peter De Wint (21 ianuarie 1784 – 30 ianuarie 1849), pictor peisagist englez.
Din blogosfera.
Mirela Pete.La mulți ani, XABA!
Mirela Pete.Lumea în schimbare
Mirela Pete.Iarnă cu flori colorate
Posted on ianuarie 21, 2011, in arta, calendarul zilei, cultura, imagini and tagged 21 ianuarie, 21 ianuarie 1659, Adriaen van der Werff, pictor olandez. Bookmark the permalink. 6 comentarii.
Cristian, de-abia acum am ajuns aici ca sa raspund.Iti multumesc.
Faldurile hainelor, draperiilor, stralucirea lor mi se par atat de reale. 🙂
O duminica minunata!
Eu am rămas cu ochii pe faldurile acelea ale catifelei. Pur şi simplu uimitor cum au fost puse pe pânză…
Gabi, un final de săptămână cât mai bun îţi doresc!
Pingback: Tenebre – 18 | Caius
Pingback: SU « Ioan Usca
Pingback: PAveste fără sfârşit – Medieval story. Capitolul 15 « Blogul lui Victor
Pingback: Dulce picătură chinezească… « Cristian Lisandru – Proză. Poezie. Uneori, politichie…