Maurice Utrillo (26 decembrie 1883 – 5 noiembrie 1955), pictor francez

Maurice Utrillo – Les anciens moulins de Montmartre et la ferme Debray

Maurice Utrillo – Montmartre sous la neige

Maurice Utrillo – La Maison d’Hector Berlioz

Maurice Utrillo – The Place des Abbesses in the Snow

 

Maurice Utrillo – Sacré Cœur de Montmartre

 

Maurice Utrillo – Sacré Cœur de Montmartre et le Château des Brouillards

 

Maurice Utrillo – Street in Montmartre

 

Maurice Utrillo – Street in Nanterre

 

Maurice Utrillo – Street Scene

 

Maurice Utrillo – Terrains à vendre à Gentilly

 

Maurice Utrillo – The Berlioz House and the Hunting Lodge of Henri IV.

 

Maurice Utrillo – The Bridges of Toulouse

 

Maurice Utrillo – The House of Mimi Pinson in Montmartre

 

Maurice Utrillo – The Lapin Agile

 

Maurice Utrillo – The Maison des Italiens in Montmartre

 

Maurice Utrillo – The Theatre de l’Atelier

 

Maurice Utrillo – Windmills of Montmartre

Maurice Utrillo (26 decembrie 1883, Paris – 5 noiembrie 1955, Dax) a fost un pictor francez, fiu al pictoriței Suzanne Valadon.

Maurice Utrillo s-a născut în ziua de 26 decembrie 1883 la Paris, în cartierul Montmartre, fiu al pictoriței Suzanne Valadon (cu nume adevărat: Marie- Clémentine Valade), tată necunoscut. În 1891, pictorul și criticul de artă catalan, Miguel Utrillo y Morlius, îl recunoaște drept fiu al său, îi acordă paternitatea și numele, deși – cu mare probabilitate – nu a fost cu adevărat tatăl său.

Maurice își petrece copilăria la bunica lui, Villa Auchat, în Pierrefitte-sur-Seine (azi: Seine-Saint-Denis). Încă din tinerețe începe să abuzeze de băuturi alcoolice. La vârsta de 18 ani este internat în spitalul Sainte-Anne din Paris pentru o cură de desintoxicare. Începe să picteze primele tablouri, încurajat de mama sa. Revenit la Pierrefitte, realizează tablourile Café „Le Chat sans Queue” și La Guinguette. În 1909, galeristul Louis Libaude îi cumpără tablouri cu peisje din Montmartre, Pierrefitte și Montmagny. Se împrietenește cu pictorul Alphonse Quizet, pictează cu regularitate și, începând cu anul 1910, reușește să se întrețină din vânzarea propriilor tablouri.

Victimă a repetatelor abuzuri de alcool, este condamnat în 1911 de un tribunal corecțional pentru atentat la pudoare. În anii următori, 1912, 1913 și 1914 este internat în repetate rânduri în clinica doctorului Revertégat din Sannois. Între 9 și 26 decembrie 1914 este internat în clinica psihiatrică a spitalului Sainte-Anne, după repetate acte de agresiune, apoi – până pe 18 ianuarie 1915 – în ospiciul din Villejuif, în urma unei tentative de sinucidere. Medicii pun diagnosticul de „degenerescență mentală pe fond de alcoolism cronic”. În tot acest timp continuă să picteze, în tablourile sale predomină formele și tonurile albe („période blanche”). Între anii 1915 și 1921, suferă numeroase recidive de abuz alcoolic și este internat în diverse clinici sau ospicii: Sainte-Anne și Villejuif (1916), clinica doctorului Vicq din Aulnay-sur-Bois (1918), azilul doctorului Rivault d’Allonnes din rue de Picpus (1919 și [[1920), spitalul Sainte-Anne (1920 și 1921). În 1921 petrece un concediu un concediu la țară, într-o localitate din apropierea orașului Lyon. Tablourile sale sunt tot mai apreciate, predomină tonalitățile vii multicolore („période colorée”).

În 1926, Serghei Diaghilev îi comandă decorul și costumele pentru baletul „Baraban”; douăzeci de ani mai târziu va realiza decorul pentru opera „Louise” de Gustave Charpentier.

În anul 1923, prietenul său, André Utter, cumpără castelul Saint-Bernard, în apropiere de Lyon, unde îi oferă găzduire. Maurice Utrillo va locui acolo timp de zece ani. Începe o legătură cu Lucie Valore-Pauwels, cu care se va căsători în 1935. Împreună se stabilesc la Vésinet. Lucie va juca un rol important în viața lui Maurice Utrillo, îl supraveghează să nu recadă în alcoolism, îi încurajazează activitatea artistică și îi gestionează situația financiară haotică. În 1929, guvernul francez îi acordă Crucea Legiunii de Onoare pentru meritele sale artistice.

În ultimii ani duce o viață austeră, continuând să picteze mult, dar cu mai puțină strălucire, reputația lui în continuă creștere fiind asigurată de expoziții retrospective (1950: Expoziție personală la Bienala de la Veneția) cu lucrări realizate mai demult. Maurice Utrillo moare pe 5 noiembrie 1955 în Dax, localitate balneară unde se găsea împreună cu Lucie. Este înmormântat în cimitirul Saint-Vincent din Montmartre.

Maurice Utrillo(26 decembrie 1883 – 5 noiembrie 1955) , pictor francez.

 

Tot in 26 decembrie s-a nascut George Romney (26 decembrie 1734 – 15 noiembrie 1802), pictor portretist englez.

Din blogosfera. Cristian.Lup – Fotografie Geanina.Romanţă pentru monsieur Ioan Usca.Lovitura

George Romney (26 decembrie 1734 – 15 noiembrie 1802), pictor portretist englez

George Romney – Portrait of Mrs Henrietta Morris and Her Son John

George Romney – Emma, Lady Hamilton

George Romney – Emma Hart in a Straw Hat

George Romney – Lady Hamilton as Circe

George Romney – Lady Hamilton (as a Bacchante)

George Romney – Lady Hamilton (as a Bacchante)

George Romney – Lady Hamilton (as Nature)

George Romney – Emma Hart as Ariadne

George Romney – Lady Hamilton as Ambassadress

George Romney – Emma in Morning Dress

George Romney – Lady Hamilton (as St Cecilia)

George Romney – Lady Hamilton as The Magdalene

George Romney (26 decembrie 1734 – 15 noiembrie 1802) a fost un pictor portretist englez. George Romney s-a nascut la Beckside in Dalton-in-Furness, Lancashire si dupa ce a intrat la scoala din Dendron, la varsta de 11 ani, tatal sau l-a dat ca ucenic la un producator de mobilier. In 1755 a plecat la Kendal sa invete pictura de la un artist din Cumberland, Christopher Steele. Prin 1757, Romney devenise deja un renumit portetist. In 1762, casatorit si cu doi copii a plecat la Londra, unde lucrarea sa „The Death of General Wolfe” a castigat un premiu al Societatii Regale de Arta. Curand, Romney a inceput sa aiba o afacere prospera de portretist in Long Acre. Multe dintre lucrarile sale reprezentau aristocrati locali, de la gentlemen instariti si ofiteri militari, pana la doamne, copii si familii intregi.

In ciuda succesului sau, George Romney nu a fost invitat niciodata sa intre sau sa se alature Academiei Regale. In 1773 a calatorit in Italia cu pictorul Ozias Humphrey pentru a studia arta in Roma si Parma, reintorcandu-se la Londra in 1775 pentru a se rezuma la afaceri, de data aceasta in Cavendish Square. In 1782 a intalnit-o pe Emma Hamilton (care se numea atunci Emma Hart) si care a devenit muza sa. A pictat peste 60 de portrete ale ei in diferite poze, uneori ca personaj mitologic.Dupa o absenta de aproape 40 de ani s-a intors la familia lui din Kendal in vara lui 1799.

George Romney (26 decembrie 1734 – 15 noiembrie 1802), pictor portretist englez

Tot in 26 decembrie s-a nascut Maurice Utrillo (26 decembrie 1883 – 5 noiembrie 1955), pictor francez.

Din blogosfera.

Gabriela Savitsky.Crăciun în pace!

Punctul de vedere.A doua zi de Craciun

Ioan Usca.Lovitura