Lavinia Fontana (24 august 1552 – 11 august 1614), pictorita italiana

Lavinia Fontana – Self-portrait at the Clavichord with a servant

Lavinia Fontana (24 august 1552 – 11 august 1614) a fost o pictorita italiana.Lavinia Fontana s-a nascut in in Bologna, fiica pictorului Prospero Fontana, pictor de frunte al Scolii din  Bologna din acea perioada si care i-a fost profesor de arta.

Prima sa lucrare, ” Monkey Child”, a fost pictata in 1575 cand avea 23 de ani. Aceasta lucrare s-a pierdut dar alta lucrare din acea perioada,  Christ with the Symbols of the Passion, pictata in 1576 se afla acum in Muzeul de Arta El Paso.Ea a pictata intro varietate de genuri.La inceputul carierei sale a fost renumita pentru picturile rezidentilor clasei de sus din Bologna ei natala. Si-a inceput partea comerciala pictand lucrari mici religioase pe arama si care aveau cautare ca daruri papale si diplomatice, dand valoare si faima metalului.Mai taraziu a pictat nuduri de femei si barbati si picturi religioase de mari dimensiuni.

Fontana s-a casatorit cu Paolo Zappi  in 1577. A dat nastere la 11 copii din care doar trei au trait. Dupa casatorie, Fontana a continut sa picteze pentru a-si sprijini familia.  Zappi avea grija de gospodarie si-si ajuta sotia ca asistent, inclusiv pictand elemente minore ca draperiile.

Fontana si familia sa s-au mutat in Roma in 1603 la invitatia Papei Clement VIII. Ea a castigat patronatul Buoncompagniei al carei membru era si Papa Gregory XIII (nascut Ugo Boncompagni). Lavinia a prosperat in Roma  , printre modelele sale fiind si Papa Paul V.

Unele dintre portretele sale au fost atribuite gresit lui Guido Reni. A fost aleasa in Accademia di San Luca din Roma si a murit in acel oras pe 11 august 1614.

Din blogosfera.

Florina Lupa Curaru.Minune (18)

Mirela Pete. Fotografii altfel. Din vacanță…

Cristian.GÂNDURI

Bogdan. O pledoarie pentru Twitter

Ioan Usca.Crima perfectă – I

Nataşa.Adevăr

Caius.Alternative

Posted on august 24, 2010, in arta, calendarul zilei, cultura, imagini and tagged , , , , . Bookmark the permalink. 14 comentarii.

  1. Inteleg ce spui si sunt de acord cu tine, Mirela! 🙂

  2. Mirela, mai intai iti multumesc pentru comentariul de specialitate, de la o artista despre o artista de demult.
    Stii, la fel m-am gandit si eu cand am gasit-o pe artista.In acea perioada foarte putine femei au avut curajul de-a se exprima in arta.
    cat priveste nudurile…cu atat mai mult e de admirat.Imi place arta ei, dar de ce se spune ca unele tablouri nu-s pictate de ea?
    O zi minunata, Mirela!

  3. Ganduri bune si tie, Cristian!
    Cam rar gasim pictorite de acum cateva secole.Intradevar, viata ei ne impresioneaza.

  4. Pe mine m-a impresionat nu numai povestea ei, dar si curajul de-a picta.

  5. P.S. Gabi, am scris ”nuduri” deoerece în pictură scenele religioase sau portetele au mai fost pictate și de alte femei pictorițe. Mă refer la scenele în care apar personaje nud. Mare glorie, totuși, odată devenită patronană a Buoncompagniei, al cărei membru era si Papa Gregory XIII ! Plus că modelul său era si Papa Paul V.

  6. Gabi, pentru epoca in care a trăit acesată pictoriță, care e foarte talentată și curajoasă, față de alte femei ale vermii sale, te întrebi: de ce n-au avut curaj și alte telente feminine să pună pe pânză culoare și formă?! Era un timp al bărbațlor. Dar ce păcat ar fi fost să se piardă un asemenea talent, izvorât dintr-un suflet nobil și trist! Pe vremea aceea supraviețuiau doi copii din trei, maximum, asta dacă nu dădea vreo epidemie, dar și așa te întrebi…Sau nu te mai întrebi!
    Doar ADMIRI!
    Superbe și curajoase nuduri, făcute de o femeie, într-un timp al…bărbaților-pictori!
    Felicitări, Gabi! o zi bună! 🙂

  7. O viaţă foarte grea pentru această femeie, în primul rând. Mi-au plăcut câteva tablouri, însă povestea ei de viaţă m-a impresionat.

    Gânduri bune!

  8. Lasand deoparte picturile (care mi se pare relativ OK, fara insa a ma impresiona) nu pot sa nu empatizez cu drama acestei femei – sa nasti 11 copii si sa trebuiasca sa ingropi opt dintre ei – sincer sa fiu, oricat de „leu-paraleu” ma cred eu, ma indoiesc ca as fi reusit sa trec peste toate aceste necazuri si sa raman intreg la mine

  1. Pingback: GÂNDURI «

  2. Pingback: Crima perfectă – II | Ioan Usca

  3. Pingback: Alternative | Caius

  4. Pingback: Adevăr | Nataşa

  5. Pingback: Crima perfectă – I | Ioan Usca

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: